5,205 matches
-
ca o pasăre. Fascinația aceasta pentru nori, o avea din copilărie, însă, rareori își mai amintise în ultimul timp să mai ridice capul spre cer. Poate că forța gravitațională a pământului devenise cu timpul prea puternică pentru ea, trăgându-i pleoapele, colțurile gurii, visele, în jos... Cândva, mama îi povestise cum, pe când avea cu puțin peste un an, cobora din pătuț dis-de-dimineață și ridicându-se pe vârful picioarelor la marginea patului lor, gângurea și râdea cu gura până la urechi, de reușea
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
în colier se-adună Ca salbă unui ticăit de ceas. Stele-s împletite în cunună... Ascult cum calcă al clipitei pas. Secunda zboară spre senin, Cu aripile albe de mătase... Să-mbrățișeze iar sublim Popasul veșniciei la fereastră. Bătăi de pleoape-n taină se aud La poarta infinitului a rugă... Scânteia-n brațe de amurg Se scaldă în privirea taciturnă. Deși e noapte, cred în dimineață Versuri din mine zorii revărsând, Un ceresc ecou etern de viață, Îmi luminează sufletul cântând
ECOU ETERN DE VIAŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381918_a_383247]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > APOCALIPTIC II Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un ecou străpunge pleoapa, Tunet muge din adâncuri, Sângele își sapă groapa, Fulgere aprind amurguri... Ard altarele sub cruce, Ies icoane din morminte, Peste zări o umbră-și duce Sumbru strai de oseminte! Suflete arzând se ‘nalță Și se mistuie-n genune, Lumea-ntreagă
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
ținuturi îndepărtate, străine de noi și de fericirea noastră. , Încă îmi mai suna în cap acel verdict al lui Peter Bucsi: “Credința e-n noi, pui de călugăr...” Și încă mai trăiam clipele petrecute acasă cu umbra Iuliei Thot sub pleoape, o vedeam desculță prin zăpadă și cu părul vâlvoi prin viscolul iernii, îmbrăcată cu rochia ei albă, care-mi amintea, așa cum povestea lumea despre ea, că fusese în ziua nunții, plină de frumusețe și de o veselie stranie: îmi stăruia
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
se ascunde. La cuvintele bătrânei, nisipul se împrăștie în apă, perlele albe se înșirară una după alta printre cele negre, construind împreună cu stelele de mare o schiță pe care Coral o atinse cu ochii închiși. Prezicătoarea dădu din cap cu pleoapele tremurând ca și când s-ar fi aflat sub puterea unei vrăji. Mai apoi, brusc, deschise ochii și puse mâna pe umărul regelui. - Algus, mi-ai fost ca un frate și o iubesc pe Anemona ca pe propria mea fiică, dar... flăcăul
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
singuratic, Luceafărul din Zenit. Rapsozi iscusiți prin vremuri i-au pus versurile-n cânt, din care străbat ecouri de dor doinit la mormânt. Iar clinchetul de izvoare îi cântă poezie. Codrul să îl înfioare de tristă nostalgie. Somnoroase păsărele închid pleoapa nopților, să străbată pân' la stele, taină plină de amor. Teiul își scutură floarea pe al său pustiu mormânt, când ploaia-ntunecă zarea și când e bătut de vânt. La mormânt de criptă veche se deapănă amintiri despre poet nepereche
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
n-am să găsesc. Te-oi desluși slugarnic din sunetul de flaut, Din geamătul furtunii pe care îl iubesc ! Te voi găsi curată și dureros de-aproape, Târzie și sătulă de neființă grea , Te-oi recunoaște însă pământul e la pleoape Căci fericită-a fost nechibzuința mea!... Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: I R E V O C A B I L / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2263, Anul VII, 12 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
I R E V O C A B I L de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380333_a_381662]
-
mă-ntorc Acasă, acolo-n Satul meu, S-ascult cum crește iarba durută pe coline, Cum susură izvorul de sub costișa noastră, Vâlceaua mea natală să îmi rămână-aproape Și împăcat cu soarta, în liniștea albastră Să îmi adoarmă gândul înveșnicit sub pleoape... Mi-e dor de Curătură și de Zăpodea sfântă Pe unde mai aleargă bezmetic un ciled, Vioara de sub grindă în sufletul meu cântă Și tata sus în ceruri din ea mai cântă, cred! Lumina din cuvinte încet mi se destramă
VREAU SĂ MĂ-NTORC ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380384_a_381713]
-
iau bani... mai mult să stau...Și s-ajung la pensie.UNII POLITICIENI VERSAȚI... XII. GABRIELA GENȚIANA GROZA - LUMINIȚA DIN FLOAREA OCHIULUI, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015. O urmă de vis licărind între pleoape - nicio lacrimă Revenim la Stațiunea cu Băi Termale după o pauză de zece ani. Îl reîntâlnim pe maseurul care îmi liniștise în urmă cu ani, durerile reumatismale. Orb din naștere, la cei patruzeci și cinci de ani, este cunoscut și
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
n-am să găsesc. Te-oi desluși slugarnic din sunetul de flaut, Din geamătul furtunii pe care îl iubesc ! Te voi găsi curată și dureros de-aproape, Târzie și sătula de neființă grea , Te-oi recunoaște însă pământul e la pleoape Căci fericită-a fost nechibzuința mea!... Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult Ca să ajung la tine, noian de frumusețe,Nu-i nici mai mult de-un pas, nici mai puțin de-o șoaptă.Deși-s chiar lângă tine eu parcă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați... Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre dese Culese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu-și doresc căderea. Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit am stat Încă nu am uitat să mă nasc din nou Într-un nou ecou de vers dezmorțit. Mi-am amintit ce înseamnă
ÎNCĂ NU AM UITAT... de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380504_a_381833]
-
mări, sub uitări, în acorduri de pierdute cântări. Regăsirea E cel din urmă vis pe un rug aprins Și un dor nestins, necuprins începe să doară Pe piept vor să reapară iluzii și cântece, Fluturi, descântece, zboruri și îngeri Sub pleoape tot sângeri. Acum doar privesc Cum heruvimi se trezesc și părăsesc pustia. E ea, poezia, privirea trează a Celui Care Veghează. Gabriel Dragnea Referință Bibliografică: 3 pentru Regăsire / Gabriel Dragnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1383, Anul IV, 14
3 PENTRU REGĂSIRE de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380546_a_381875]
-
Articolele Autorului iubite, te caut atât în necuprinsul meu încât lăcrimează așteptarea rostogolită prin corbi și castani; sunt tot mai sărace cuvintele ce mi-au rămas, am să le strâng să-mi fie pernă când noaptea greu se reazămă de pleoape și neagră-mi crește ziua. pătimesc amintirile și ard și tot mai adânc aud cum se sting păsările noastre albe. dar cui să-i mai spun și cine să audă în nopțile cu miros de lămâiță copila aceea cu ochi
PĂTIMESC AMINTIRILE ŞI ARD de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380530_a_381859]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MOMENT ÎNTR-O NOAPTE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când cucuveaua mușcă luna de un colț, Sub pleoapă de pământ pândește ca un hoț, Un bocet de gorun, pasăre vicleană Zidită-n cuvânt precum o altă Ană. Cușmă neagră noaptea se varsă în ploaie, Urlă așteptarea, lacrimă văpaie, Ca un corb pribeag și nesătul trecutul Te mâna din
MOMENT ÎNTR-O NOAPTE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380532_a_381861]
-
Acasa > Versuri > Iubire > MAI SPUNE-MI O DATĂ... Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului mai spune-mi o dată cum se dezleagă pustiul când sângeră lumina sub pleoape cu tâmpla lipită de noapte mai spune-mi o dată cum încolțește luna clocotul înserării când sufletul intimidat de ani c-un dor intrigant se leagă mai spune-mi o dată cum se transformă apusul când zorii îți tulbură simțirea c-un
MAI SPUNE-MI O DATĂ… de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380554_a_381883]
-
peste cealaltă, așa cum făcea când adormea. Trupul a devenit inert. - Mămică, vino, cred că si-a dat ultima suflare. Aneta s-a apropiat de pat i-a luat mâna și a constatat că nu mai are puls. I-a închis pleoapele. Tea a ieșit afară. Ninsoarea cădea deasă. Durerea împietrise lacrimile în inimă. Ar fi vrut să plângă. Nu putea. Gândul îi stătea la cele văzute și nu găsea nici o explicație care să o mulțumească. Această experiență îi fusese de ajuns
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
XXVII. PENTRU TINE, de Aura Popa , publicat în Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016. Eram un cântec fredonat sub lună, un zbor încarcerat în pleoapa ta cu pescăruși flămânzi... Dar și furtună, ce pe-al tău țărm atunci agoniza. Eram un dor venit să te-mpresoare, cu strălucirea clipei ce-a trecut prin inima nebună de-ntâmplare, prin visul atârnat de început. Eram o ploaie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380586_a_381915]
-
sau parfumul) voiam s-o tatuez pe viața mea... Târziu te-ai așezat să mă mângâi... În sufletu-mi eu îți fac loc... Rămâi? Sursa foto: Internet ... Citește mai mult Eram un cântec fredonat sub lună,un zbor încarcerat în pleoapa tacu pescăruși flămânzi... Dar și furtună,ce pe-al tău țărm atunci agoniza.Eram un dor venit să te-mpresoare,cu strălucirea clipei ce-a trecutprin inima nebună de-ntâmplare,prin visul atârnat de început.Eram o ploaie sprintenă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380586_a_381915]
-
îndelungată abstinență... Te ascultam vrăjită în muzica lui Mozart Și Paganini, În ritmul picăturilor de ploaie Căzute pe învelișul fierbinte Al trupului mistuit de arșiță... Când, în cele din urmă, Ne-am întâlnit în Orion, Te-am ascuns temătoare între pleoape, Și, de atunci, ca să nu te mai pierd, Umblu prin Univers Mereu cu ochii închiși... DOAR UN VIS Un val năvalnic saltă-n slavă munții, Ivit dintre străfunduri de fiord, Aievea îi percep căldura vie Și cântecul din lira de la
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
E VISCOL... e noapte și e viscol și cutremur stau în odaie ca în fund de peșteri prin aer zboară așchiile lumii : s-au pus pe desfăcut nebunii meșteri de frig - nici o ființă nu-ndrăznește să spargă porțile încremenirii sub pleoapă-o lacrimă îmbobocește : între pustiuri - seacă și martirii LICORNUL Licornul blând Coboară sfânt Dintre păduri De dumnezei E tot flămând De duh și cânt Și trece rar Pe la smarald Licorn tăcut Coboară scut Peste virginul Prinț din tei E tot
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
În care-am fost de Dumnezeu aproape, Când mai puteam să mergem peste ape Și soarele ne încălzea aripa. Dar sufletul tot reușea să scape De nerăbdarea ce sporește pripa, Iar îngerii își pregăteau echipa, Să ne usuce lacrima din pleoape. Și-apoi să mă ridice pân’la tine, Acolo, lângă cer și lângă mare, Trecând și peste rău și peste bine, În orizontul fără de hotare, Să-ți regăsesc privirile senine, Care să-mi fie prag spre înălțare. (Leonte Petre) Sursa
ÎNĂLŢARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379328_a_380657]
-
Articolele Autorului Minutele și zilele cu`oare?` mă-ntorc adesea, pe-a timpului poteci și-mi lasă doar o umbră care doare, prin gândurile mele în care treci. Și zorii-n mine plâng cerând iertare, când roua se așterne peste pleoape și tu te-ntorci prin vise călătoare, lăsându-mă să cred că ești aproape. În sufletu-mi cărunt tăcerea zace, s-a înecat în vremi de atâtea ploi, cerul plumburiu miroase a pace, de atâta toamnă obosită-n noi. Doar
PIERDUT ÎN GÂNDURI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379329_a_380658]
-
mă lovesc ușor, Nu știu unde-s, cum sau când. * Plouă rece. Cine m-a Țintuit în vis de foc? Stele când te-or lumina Să-mi pui, în păr, busuioc. * Plouă-ncet, cu amintiri, Ochii plânși se pleacă uzi, Curg din pleoapa ta iubiri, Tânguiesc, dar nu le-auzi. * Plouă crâncen, sec, mărunt, Sufletele-s în război . Luptă pân' la moarte, crunt, Tăvălindu-se-n noroi. * Plouă... Plouă... Oh! a stat. Raze aurii se-ncurcă, Fuse trist cât a plouat, Trist mai
PLOUĂ TRIST de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379356_a_380685]
-
soare drept, Gradina îmbrăcată-n camăși de miresme Îi daruiește zilei un semn mai înțelept. În stare de veghe ochiu -mi pândește Seninul zimțat unde se piaptănă norii, Îmi țes o clipă în urzeala lor subțire Lacrima ce arde sub pleoapa visării. În stare de veghe tot aștept de- o oră Să umblu prin gradină cu umbra mea, O leg de-un lujer cu rază de soare, Căci tremură singură-n cuib de stea. În stare de veghe caut momentul Să
POEZII de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379362_a_380691]
-
Rar ni se întâmplă să devenim copii, să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern sublimele urări. Pleoapele se lasă peste ochi, cântând, inimi dragi se suie peste ceruri stând. Peste tot sunt îngeri, cântec și lumină, Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină. Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte, despre Betleem cu toți să luăm aminte
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]