5,084 matches
-
Complex, numai de hârțogărie nu avea vreme bucătarul șef. Era treaba contabilei. El trebuia doar să fie gata la timp cu masa pentru sutele de turiști care erau cazați în hotel, sau care veneau să mănânce à la carte. Ridică plictisit telefonul: - Alo! Dunca la telefon! Cine-i? - Scuză-mă Ștefan, poate te-am deranjat, auzi el o voce plăcută în receptor ce i se părea cunoscută. Sper că nu dormeai la ora asta. - Sărut mâna Gloria, își reveni el din
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
-mi tonul, dar nu mă așteptam să primesc vreun telefon de la tine la o așa oră. - Nu-i decât zece și ceva de aceea mi-am permis să te sun. Dalia a plecat cu Sorin la discotecă și eu mă plictisesc singură în cameră. Ai timp pentru o cafea? - Chiar dacă sunt ultra obosit având o zi execrabilă, pot să te refuz? continuă el, nu prea bine dispus. - Nu am de gând să te rețin prea mult timp, insistă ea. Mai schimbăm
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
guste. - Bine ai venit la mine în vizită, spuse el ciocnind paharul de cel al femeii. - Mă bucur că-ți face plăcere această vizită neașteptată și neplanificată. - Dar care cinstit să fiu, m-a cam surprins. - Pur și simplu mă plictiseam. Era pentru prima dată când rămâneam singură și nu am fost capabilă să-mi gestionez nici timpul, dar nici starea sufletească. - De ce? Ce s-a întâmplat cu starea ta sufletească? - Sincer? Nu știu. Am o neliniște, ceva care atunci când rămân
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
sufletul singuratic, aducându-i pe aripile nevăzute ale cerului înstelat, surâsul lunii vesele de pe bolta plină cu licuricii nopții și să-i alunge tristețea. Venit în Neptun de o săptămână, nu găsise ce să facă în stațiune, în afară de plajă. Se plictisea. Citea, dar aceasta o putea face și acasă. Trecuseră câteva zile de la sosire și nu reușise să lege o amiciție cu vreo femeie sau cu vreun bărbat. Colegul de cameră era parcă din altă lume. Un pensionar în vârstă, văduv
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
de ne-am cunoscut... - Ce are a face, dacă așa aveam impresia? - Este simpatic tipul, ai dreptate. Mai are de stat o săptămână în stațiune. - I-ai luat deja un interviu? - Nu..., el mi-a spus de la început, că se plictisește singur. - De ce nu te-ai oferit să-i ții de urât? o tachină Ștefan zâmbind. - Ei na și cu tine acum, parcă de aceea am venit aici, să le țin de urât tuturor celor singuri care se plictisesc pe litoral
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
că se plictisește singur. - De ce nu te-ai oferit să-i ții de urât? o tachină Ștefan zâmbind. - Ei na și cu tine acum, parcă de aceea am venit aici, să le țin de urât tuturor celor singuri care se plictisesc pe litoral. - Nu chiar tuturor, ci doar acelor tineri singuri care sunt... simpatici, continuă el s-o irite. - Sunteți amândoi răutăcioși și..., și..., invidioși. Caraghioșilor, încheie ea supărată, țuguindu-și buzele a bosumflare că a fost luată în derâdere. Simțise
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
sau ai plecat cu gândurile pe alte meleaguri? o trezi Sorin din visare. Parcă visezi cu ochii deschiși. - Ce? Ce spui? A, da, scuze, nu eram atentă, mă gândeam la altceva. - Atunci ar fi mai bine să plec dacă te plictisesc. Scuză-mă, poate ne întâlnim mâine pe plajă. - Mda..., poate..., desigur..., de ce nu...? Tânărul se ridică de pe scaun, o salută și se îndreptă spre masa lui. Pentru el se încheiase acea seară plină de speranță. Nu a fost așa cum și-
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
cum? - Nu, m-a sunat Dalia să-mi spună că nu te simți bine și iată-mă. Aveam de gând să vă telefonez și să vă fac propunerea cu barca. Și așa nu aveam alt program. Nu doream să mă plictisesc luând cina în restaurant, sau să rămân în cameră, tocmai sâmbătă seara. - Aha, deci așa s-a întâmplat. Mulțumesc Dalia pentru grijă. - Asta-i bună! Ce-i nou sub soare? răspunse fata ca și când asta era mereu atribuția sa, să aibă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
care se schimbau în funcție de unghiul din care erau privite. Oceanul de fantasme multicolore ale norilor îi saluta și îi încuraja cu urale. În sfârșit, observară în zare zidurile înalte ale grădinii și paznicii căpcăuni, care, în lipsă de dușmani, se plictiseau, hârjonind-se, aruncând pe nări jeturi de vapori luminoși, multicolori, ca niște artificii, întrecându-se care aruncă mai sus. - Uite, Norocel, nu sunt atât de fioroși acești căpcăuni! Să coborâm direct în Grădina Fericirii Veșnice. Și-ncepură să plutească lin
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
de culori în doi.// (Te-aștept, iubire, pag. 25). În continuare domnul Emil Boroghină a declamat versuri din volumul „Sunt versul rătăcit” de Mircea Trifu - Trubadurul Infinitului - cum l-a numit doamna Valentina Graur Lazarencu în prefața volumului. Să nu plictisesc, recurg la un vicleșug. Nu redau tot recitalul. Cărțile pot fi comandate. Sunt parte din ceva divin, acum confuz, nu știu,/ Nu sunt nimic în ochii ei, dar jur că am să fiu,/ Știu doar că doare tare, de sufletul
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
Impact > Relatare > ÎNGRIJITOAREA - LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL "PREMIILE ARS POETICA 2014" Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului -Mai aveți ceva de adăugat, Domnule Procuror? întrebă Judecătorul cel mărunțel, puțin plictisit de lungimea pledoariei finale... Procurorul, un munte negricios cu voce de bas, incendiase sala - cel puțin așa credea - cu acuzele sale, ordonate în fraze înflorite. Luat prin surprindere de Judecător, îl privea peste ochelarii cu rama groasă de baga, foșnind
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
aș spune: ”trage!” și lasă-mă să plec... Dar el e aici, în preajma marilor trăiri și aventuri ce nu contenesc să ademenească, să tulbure mintea. Mereu în tumult, în acest vârtej amăgitor, clătinându-se ca o frunză - când vântul se plictisește și începe un joc provocator. L-am întâlnit într-o zi, plecam undeva..., o zi care nu anunța nimic spectaculos. Mâna unui destin ne-a adus în aceeași lumină, ne-a scăldat inima în aceleași raze care au țesut o
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
strâmbă din nas de împuțiciunea ce iese din tine. - Cu puterea ta transformă-mă într-o zână iubită de cei mai drăgăstoși flăcăi! - Prea multe îmi ceri pentru o cârpă de suflet ce abia mai pâlpâie în pieptul tău! Sunt plictisit de existența ta. - Avem un legământ! - Când faci legământ cu dracul, de dracul dai! Am intrat la miezul nopții în trupul tău. Asta-i explicația de te-a văzut Fieraru ca pe o fecioară! - Lasă-l pe potcovar! Vreau să
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
mormântul lui Ștefan altar al conștiinței naționale”. (Mihai Eminescu) Eram așteptați de ceilalți membri ai Taberei Dor de Bucovina, oarecum îngrijorați că am ieșit cu întârziere din adâncuri. Ei vizitaseră alte obiective de interes turistic din apropiere, nu s-au plictisit, dar noi, cei din mină, am depășit timpul alocat și puneam în pericol respectarea programului întocmit pentru acea frumoasă zi de vizită și documentare spirituală și turistică. Ca atare, entuziasmați, făcând schimb rapid de impresii, ne-am urcat în autocar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
cuvintele. Era urcat într-o căruță. Și, apoi, ca și în Hyde Park din Londra acel cineva ține un discurs incendiar depre starea epocii și multele nemulțumiri legate de acceptarea sau nu a icoanelor.Pe 2 pagini ceea ce ar fi plictisit dacă ar fi fost doar narațiune.Dl Marcu cunoaște bine puterea dialogului. Evident nu puteau lipsi cuvine latinești care în acea vreme erau des folosite: Veni mecum, frater, Veni mecum, Omnes qui acceperint gladium, gladiu peribunt, etc,etc -Iconolatria, nu
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
prea convinși că există ,pe diavolul îl vedem în toata măreția lui. La paginile 371-372 lucrurile sunt tranșate clar: pro sau împotriva icoanelor. Și, în vreme ce are loc aceasta dezbatere pe viața și pe moarte: Doar, Constantin, fiul basilissei se arăta plictisit jucându-se absent cu pietrele prețioase ale bogatului său veșmânt. Finalul cărții însă ne trimite în cu totul altă parte, dincolo de mizeria umana , fie ea și în numele credinței : Gândurile mă purtau iar spre Bizanțul iubirii mele (Irina n.n.), spre cei
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
plată sau minerală, după preferință. Fotoliile seamănă cu niște femei superbe, care te cuprind voluptos în brațe, pe spatele fiecăruia există câte un monitor video, cu programe diverse de filme, meciuri de box sau concerte. N-ai timp să te plictisești, iar dacă ți se face somn, poți trage storul din dreptul tău și închizi ochii, așteptând înghețata, desertul de ciocolată și cocktailul de rămas bun. Dacă în primele momente am avut o strângere de inimă, acum nu mai am, mai
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376315_a_377644]
-
că obiceiul acesta de a călători nu are niciun efect benefic asupra vieții și carierei mele. Este un fel de autoflagelare mistică, care nu-și produce efectele, nici în plan uman, nici profesional. Fenomenul, se pare, este exact invers, mă plictisesc, îmi dispare pofta de scris, de socializare, apare angoasa, depresia, dezinteresul, nemulțumirea, lâncezeala. De mai bine de zece ani fac acest lucru, trec prin aceste stări și nu mă învăț minte. În timp ce-l aștept pe Ali să-mi aducă micul
DRUMUL APELOR, 58 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376336_a_377665]
-
Medicul râde înveselit. - D-lui Nicolas nu i-a zis niciodată ta-ta! - Nici nu avea de ce, George e tatăl copilului! - Daaa!!! - E o întreagă poveste, continuă Ingrid, trecând peste starea de șoc a medicului, dar nu vreau să vă plictisesc cu asta. Începând de azi o să-l vedeți mai des! Medicul se retrage împleticindu-se, neșiind dacă Ingrid glumește sau își bate joc de dânsul. - Eu și Ioana ne retragem la o cafea, dacă nu vă deranjează! ( Ioana fiind asistenta
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376339_a_377668]
-
V. PAIXĂO, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016. ne plimbam printre baruri italiene, englezești, asiatice care mai de care mai atragătoare, în centrul vechi am intrat și în doua anticariate unde s-a plictisit repede și ne oprim în dreptul vechiului palat bnr glumind că întotdeauna ne-au reușit pozele cu umbre încerc o fotografie cu chipurile noastre pe sticlă și ruine printr-o intrare mică de blocuri se auzea un cor bisericesc am mers
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
și mai înguste m-am oprit în fața unui bar cu un poster cu ronaldo ... Citește mai mult ne plimbam printre baruri italiene, englezești, asiaticecare mai de care mai atragătoare, în centrul vechiam intrat și în doua anticariate unde s-a plictisit repedeși ne oprim în dreptul vechiului palat bnrglumind că întotdeauna ne-au reușit pozele cu umbreîncerc o fotografie cu chipurile noastre pe sticlă și ruineprintr-o intrare mică de blocuri se auzea un cor bisericescam mers printre pereții albi înguști pictați cu
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
de colonie. Firul încâlcit al H.G.-urilor date de guvernele tranziției, începând cu anul1990 și până la sfârșitul anului 2008, este năucitor. Mi-ar lua câteva pagini să le prezint pe toate, cu explicațiile stufoase și derutante și nu vreau să plictisesc cititorii cu înșiruirea termenilor „tehnici” folosiți în mod abuziv pentru acoperirea adevărului cu pături groase de neclarități. Colecțiile Monitorului Oficial din toți acești ani stau la dispoziția oricărui curios, doritor să afle cum au reușit parlamentarii și guvernanții români, votați
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
a mărturisit. Într-o noapte, dormind ea adânc, a auzit telefonul, alo, aici e Puiu, care Puiu, este Puiu al tău, de ce vrei să vii la mine? Am înghețat de frică, zice Mica, iar el, Puie adaugă, eu nu mă plictisesc aici, tu nu te grăbi. A închis, mă uit, nici un număr, cine a sunat? Cine face asemenea glume? Am întrebat, nimeni nu știe nimic, tu știi ceva? Doamne ferește. Zice Mica, Puiu nu m-a înșelat niciodată, de ce să mă înșele
SCHIŢE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376397_a_377726]
-
boală mai grea decât o simplă trăncăneală, care mai mult este o viroză. • Romantism - sărăcie pierdută.. • Sinceritatea - o mare deschisă • Contactele electrice între oameni pot distruge, pot realipi. • Soare delicat - o metaforă • Adevărul e mai presus de artă, dar poate plictisi. • Civilizație egal conștiință. • Mă voi recunoaște doar după moarte. • Sunt mulți care nu știu pentru ce trăiesc. Dar trăiesc. • A|DEVĂRURI PROPRII NU EXISTĂ. • Absurdul este doar un punct de plecare, în nici un caz finalul sau finalitatea. • Toți spun - viața
SENTINŢE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376423_a_377752]
-
este nici măcar a mea este tristețea omului postmodern de pretutindeni pe care o aud o simt și o miros în orice atom de materie și particulă de praf oriunde fug prin lume încercând să tot scap de ea atât de plictisit din cauza rutinei a alergăturii și al inutilului instalat implacabil în cele mai mărunte lucruri pe care le fac și chinuit să țin pasul cu ritmul tot mai rapid al acestui secol minune în care unii zic că sunt norocos să
TRISTEȚEA MEA DE JOI SEARA de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376426_a_377755]