2,652 matches
-
noroi și-și alungă amorțeala întinzându-se ca un motan castrat, mare și leneș. Pistolul din buzunarul hainei îi atinse coapsa. Nu există actor, oricât de talentat, care să scape întru totul de trac, iar Carosse simți acest lucru din plin pe când trecea prin fața casei spre bucătărie. Replicile rolului i se încurcau în minte, gâtul i se uscase, iar sunetul clopoțelului răsună doar ca o șoaptă timidă de data asta, comparativ cu zăngănitul autoritar de la prima sa vizită. Își ținea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
-i. Bucuriile-mpreună și necazurile toți le trăiau ca ntr-o cunună fii, nepoți și strănepoți. Ce frumos a fost odată satul meu voievodal! Luna, ca un piept de fată, cocea cozonaci pe deal - ul plin de busuioacă rozalie ca un plin de veselie Dacă și de vin de Bohotin. 2011 Mărțișorul prieteniei Cu el și viața e mai vie, mai cum am vrea și noi să fim; cât este, Doamne, de sublim un colțișor de armonie! O lume de semnificații e
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
12. Degeaba Te așteptam pân’ la plictis, Ileană Cosânzeană blondă, pe tine-a vieții mele sondă de energie și de vis; și prins-așa în a ta vrajă făceam la dragoste de strajă. Te așteptam să-ți încap golul cu plinul meu nerăbdător când universu-și umple holul cu flori de munte și mohor ca în legenda Loreley pe Rinul vieții-n luna mai... Te așteptam cu munți de cărți, tu, între ele, să fii zână și-aveam răbdare-n taină până
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
tot sufletul. Vorba ceea: dar din dar se face Rai, fiindcă și eu am primit-o de la bunicul meu, când am plecat încoace. Povestitorul a făcut ochii mari, neîndrăznind să pună mâna pe glajă. ― Hai. Îndrăznește, fiindcă o meriți din plin - l-a îmbiat omul. Povestitorul a luat sticla, a întors-o pe toate fețele, și, în cele din urmă, a tras o dușcă bună din ea. După un „Măi, da’ bună-i”, a reînnodat firul poveștii: ― Hangița, mlădiindu-și trupul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nu este artilerist. Înseamnă că s-a rătăcit printre noi - și-a spus părerea învățătorul, ducând la gură cu gest leneș sticla cu ultimele rămășițe de rachiu. A fost urmat aproape de toți, ca la comandă. Spiritul camaraderesc se arăta din plin... După ce fiecare a împuținat conținutul sticlei cum a crezut de cuviință, sau mai degrabă cât i-a cerut pofta, s-a iscat ca din străfunduri zvon de fluier. La început abia murmurat, apoi a lăsat să curgă cântec doinit. ― Dacă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
lucru. Mie, una, mi se părea că modul cel mai sigur de a-ți trăi viața, cu Dumnezeu prin preajmă, era să-ți dorești lucruri pe care în realitate nu le doreai. Dumnezeul cu care am crescut eu era unul plin de cruzime. Sora cu care am crescut era o soră plină de cruzime. Mă nedumerea felul în care se controla. Mă nedumerea slăbiciunea mea. Cum de eu îmi doream oul ăla de Paște cu atâta disperare, iar ei părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o iei din loc. Ce mare lucru? Deși în seara aceea nu era de loc dispus să urmeze sfatul prietenului său, dis de dimineață Cristian Toma își aruncase în geanta de voiaj câteva schimburi și obiectele de igienă personală, făcuse plinul la mașină și pornise spre vestul țării. Îl sunase pe Traian de pe drum ca să-l anunțe că plecase la Baia de Sus și să nu fie îngrijorat dacă nu-l găsește acasă. Măi, ficior, spuse Simion Pop, după ce Cristi termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
uși groase metalice la capete iar ieșirea avuseseră grijă să o ascundă după niște pietre mari, acoperite cu vegetație. Jos, în parcare, puțin mai la dreapta de locul unde se afla ieșirea din galerie, Godunov ținea permanent o mașină cu plinul făcut, pregătită pentru orice eventu alitate. Soarele încă nu răsărise când ajunseseră în port. Se îngâna ziua cu noaptea iar înspre est, deasupra orizontului, cerul începea să se coloreze în roșu. Godunov se repezise în cabină ca să pornească motoarele în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
moment dat păream să fi intrat într-un spațiu fără nici o așezare pe zeci de kilometri. Vecina de pe bancheta de vis-à-vis, adormită cu capul pe spate, primește de la felinarele de pe traseu, ca pe un upercut, câte un punct alb în plinul bărbiei ei rotunde de copil. N-am mai fost la Mare din adolescență și nici nu-mi-am dat seama, în copilăria mea petrecută într-un oraș de munte, că mă atrăgea. Mă atrăgea cu siguranță drumul în trenuri mizere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dansatoare, spuse cu o precauție ciudată În glas. I-am confirmat totul cu o Încercare de zâmbet. ― Nu sunt sigur, Începu el, nu sunt sigur că va mai fi bine pentru tine. Pentru o vreme. Asta m-a lovit din plin. Ceea ce spunea nu avea nici un sens. L-am privit confuză, refuzând să Înțeleg. ― Ce Înseamnă o vreme? am murmurat. ― Câteva săptămâni, dacă ai noroc. Dar dacă te apuci să dansezi acum, situația s-ar pute agrava și s-ar putea
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Marian în casă, cerându-i ajutorul. Marian este de mulți ani prieten cu un apropiat al lui Iliescu. Băieții în cauză l-au ajutat în anii ’80 să obțină pașaport, casă și alte privilegii. Pentru asta i-a plătit din plin. Uneori, chiar în aur. Le-o spune verde-n față. E liber de obligații, așa le spune. Libertatea și-a câștigat-o plimbându-se nopțile pe lângă baricada de la Inter, cu pas de felină și pantofi din Italia. Întotdeauna scumpi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dar, oricum, STRĂIN, iar tata și Dragoș s-au dus cu canistrele până jos, la Golia, la cișmeaua din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu plinul și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e ca la balamuc, numai oale, ulcele și lighene, plus spirtiera cu care mama speră să încălzească aerul, să nu deger de tot. Mă înmoi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
că poți să te lupți cu una, dar cu cealaltă nu? Ești neputincioasă în fața ei? Dna Strickland îmi aruncă o privire în care nu puteam citi prea multă prietenie, dar nu-mi răspunse. Poate că de fapt o lovisem în plin. Acum continuă cu glas scăzut și tremurător: — N-am crezut vreodată că aș putea urî pe cineva atât de mult cât îl urăsc acum pe el. Știți, m-am tot mângâiat cu gândul că oricât de mult ar dura, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și încolo. Ziua era frumoasă și însorită și simțeam în inimă o bucurie mai profundă de a trăi. Nu mă puteam stăpâni. Mi l-am scos din minte pe Stroeve cu necazurile lui cu tot. Voiam să mă bucur din plin de viață. XXXVIII Nu l-am mai văzut aproape o săptămână. Apoi a venit într-o seară, puțin după ora șapte, și m-a scos la cină. Era îmbrăcat în doliu mare și purta o panglică neagră, lată, la pălărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
că timpul trece atât de repede. Noi, tinerii, alergăm vârtos, lăsând timpul mereu înapoia noastră. ― Foarte adevărat ce spui. Mi-aduc aminte că vacanța mare mi se părea nesfârșită ca o veșnide... ...Absorbiți de noi, de noul decorului și de plinul vieții, m-am găsit o clipă ca să ne aducem aminte de Coleșiu, Novac și de Veverița lui. Nu le-am trimis măcar o ilustrată. Tot așa l-am uitat pe Loti și pe Azyade a lui, n-am mai luat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
bine, sânt hotărât să mă însor! ― Dacă ești așa de hotărât, ce rost mai avea să mă întrebi? ― Și dumneata când ai luat pe mama ai trecut peste voința părinților. Tel père, tel fils! L-am văzut pălind. Lovisem în plin. ― Nu i-am ascultat, e drept, dar nici n-am depins de ei. Afară de asta tu n-ai copii care să-ți judece faptele. Atmosfera era încărcată. Seara, la cină, se instaură o tăcere de gheață. Nici el nu mai
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ce am vrut să spun cu asta.) La data la care m-am hotărât să fac popas cu povestirea mea, Eugen avea treizeci și patru de ani. Și, cu toate că era înzestrat cu un spirit care, cu micile lui păcate, era cu totul plin de bunătate în munca sa neîntreruptă și bine făcută pentru aproapele său - această sublimă abnegație, ce dintotdeauna l-a împlinit pe om și l-a făcut mai nobil -, este imposibil de explicat clar ce s-a întâmplat, de fapt, cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
valoarea sa. Își ordonase singur că trebuie să ucidă, iar acum nu făcea decât să-și ducă cu tact la împlinire propriile ordine. Era atent și precaut, dar detașat și liber de constrângeri totodată. Își trăia clipele de glorie în plin, adânc cufundate-n beția dulce a răzbunării lui iminente și imposibil de împiedicat. Jubila în tăcere, dar jubila! Într-un cuvânt, se simțea călare pe situație, stăpân absolut peste tot ce mișca acolo! În aceste momente, singurul lucru și cel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
m-a împins cu putere să-l lovesc pe nemernic. Pentru o clipă, am încercat să mă înfrânez și să rezist, cu toată tăria mea, impulsului acela subit, însă n-am reușit nicidecum și i-am dat un pumn în plin. Pesemne, lovitura a fost într-atât de cumplită, de fulgerătoare și de bine dată, încât acesta, pierzându-și cu totul simțul conștiinței și al echilibrului, se învârti și se rostogoli peste canapeaua așezată în spatele său, se ciocni cu forță de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ceea ce iubești și prin suferința că ai la dispoziție un timp limitat pentru a nu irosi această șansă. Restul e vulgaritate. Succes? Glorie? Singura glorie e un trup sănătos. Singurul succes care merită să fie râvnit e să trăiești din plin și ceea ce nu poți obține. Dacă nu, unica șansă e să fii idiot. Ca să-mi dovedesc "vitejia", m-am aventurat în larg. Și era să mă coste ușurința cu care uit că nu mai sunt tânăr. Abia am revenit la
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mai ascultă nu mai pune filme frumoase seara, nu îmi mai dăruiește mesaje dusterul meu, nou-nouț, m-a lovit cu ușa de la portbagaj peste față mi-a căzut pleoapa dreaptă și văd dublu aspiratorul îmi înghite periodic, în burdihanul lui plin de praf câte un cercel cu perlă toate țevile din casă picură, garniturile mă lasă, plasticele și metalele se fisurează ce să mai spun despre oameni. sunt mai singură ca niciodată noroc cu canarul josă, care încă o mai curtează
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de iarbă. Nu știu pentru ce fuseseră prevăzute, dar știu că am prins prima asfaltare a străzii din toată istoria ei începând de la înființarea primei vămi și până în zilele noastre. Și gurile de gaz metan și-au arătat utilitatea din plin. Pregătirile pentru asfaltare au început cu aducerea unui cuptor rudimentar, de fier, vechi, ruginit și probabil foarte greu. Cu ce să-l asemuiesc? Să zicem cu un dulap masiv, lătăreț, înalt cam de un stat de om (sau poate de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Și am vrea și niște companie în seara asta. — Companie? Bine-nțeles. Nu-i bine să fii singur. Ne dorim mereu să fim împreună, să ne trăim viața. Să știți că noi așa facem în Grecia. Ne trăim viața din plin! Tiresias vorbea cu atâta emfază, ca un veritabil urmaș al lui Zorba, despre toate acestea, că Alan parcă îl și vedea începând să danseze, cu țâțele mari bălăngănindu-se prin barul galben. În schimb, grecul își trase un scaun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
vorbea, mi-am strecurat mâna în buzunarul hainei și le-am aruncat în obraz un pumn de mărunțiș, însă nu mi-a reușit prea bine, banii s-au împrăștiat în toate părțile și nu l-am nimerit pe nici unul în plin. Mă așteptam ca măcar să se-apuce să-i strângă de pe jos, atunci aș fi putut să scap cumva din cercul lor și să alerg până acasă, dar nimeni nu s-a aplecat după gologani, iar Lupu a și azvârlit punga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Nouă seara, fiule. Întotdeauna se întunecă la ora asta aici. Toți oamenii pleacă acasă. Chestia asta n-am mai putut-o suporta, nu știu de ce. Am început să plâng cu hohote compacte, punându-mi pompele din piept la muncă din plin. Bătrânul își păstră cumpătul, dând dovadă de un calm extraordinar. Mă prinse cu mâinile de umeri, spunându-mi: — Vino-ți în fire, fiule. Ești teafăr, așa cred, zău așa. N-ai nici o treabă aici. Ascultă-mă pe mine - n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]