3,630 matches
-
Acordul operatorilor modali se datorează avansării subiectului verbului lexical (Studenții au trebuit să plece). În capitolul al patrulea am discutat despre acordul sintagmelor binominale. Acestea oscilează între acordul cu N1 și acordul cu N2, în funcție de mai mulți factori. Acordul la plural cu sintagmele partitive (Au venit o parte dintre studenți) are explicații semantice: cuantificatorul partitiv (o parte) exprimă suma părților minimale din care este alcătuită entitatea denotată de N2 (nominalul cuantificat). În denotația substantivelor numărabile la plural regăsim ca părți minimale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mulți factori. Acordul la plural cu sintagmele partitive (Au venit o parte dintre studenți) are explicații semantice: cuantificatorul partitiv (o parte) exprimă suma părților minimale din care este alcătuită entitatea denotată de N2 (nominalul cuantificat). În denotația substantivelor numărabile la plural regăsim ca părți minimale entități atomice (studenți - student + student + student etc.), astfel încât sintagma partitivă o parte din studenți exprimă suma unor entități atomice (o denotație de tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2 plural se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominalul cuantificat). În denotația substantivelor numărabile la plural regăsim ca părți minimale entități atomice (studenți - student + student + student etc.), astfel încât sintagma partitivă o parte din studenți exprimă suma unor entități atomice (o denotație de tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2 plural se justifică semantic. Totodată, acordul la plural are și o justificare formală, deoarece N2 este marcat morfologic pentru plural. În topica subiect - predicat, acordul la plural este și un acord prin atracție. Acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atomice (studenți - student + student + student etc.), astfel încât sintagma partitivă o parte din studenți exprimă suma unor entități atomice (o denotație de tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2 plural se justifică semantic. Totodată, acordul la plural are și o justificare formală, deoarece N2 este marcat morfologic pentru plural. În topica subiect - predicat, acordul la plural este și un acord prin atracție. Acest tip de denotație ne explică și acordul la plural al sintagmei partitive cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
studenți exprimă suma unor entități atomice (o denotație de tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2 plural se justifică semantic. Totodată, acordul la plural are și o justificare formală, deoarece N2 este marcat morfologic pentru plural. În topica subiect - predicat, acordul la plural este și un acord prin atracție. Acest tip de denotație ne explică și acordul la plural al sintagmei partitive cu un substantiv colectiv, acceptat de mulți vorbitori chestionați (O parte din guvern au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
denotație de tip +plural). Prin urmare, acordul la plural al sintagmelor partitive cu N2 plural se justifică semantic. Totodată, acordul la plural are și o justificare formală, deoarece N2 este marcat morfologic pentru plural. În topica subiect - predicat, acordul la plural este și un acord prin atracție. Acest tip de denotație ne explică și acordul la plural al sintagmei partitive cu un substantiv colectiv, acceptat de mulți vorbitori chestionați (O parte din guvern au demisionat). În denotația substantivului colectiv (guvern) găsim
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
justifică semantic. Totodată, acordul la plural are și o justificare formală, deoarece N2 este marcat morfologic pentru plural. În topica subiect - predicat, acordul la plural este și un acord prin atracție. Acest tip de denotație ne explică și acordul la plural al sintagmei partitive cu un substantiv colectiv, acceptat de mulți vorbitori chestionați (O parte din guvern au demisionat). În denotația substantivului colectiv (guvern) găsim entități atomice (membrii guvernului, miniștrii), astfel încât sintagma partitivă exprimă o sumă a unor entități atomice (o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
O parte din guvern au demisionat). În denotația substantivului colectiv (guvern) găsim entități atomice (membrii guvernului, miniștrii), astfel încât sintagma partitivă exprimă o sumă a unor entități atomice (o denotație de tip plural). Acest tip de denotație face posibil acordul la plural. Când în poziția cuantificatorului partitiv se află un pronume indefinit, acordul cu N2 depinde de semantica fiecărui pronume în parte. Sunt atestate exemple în care sintagmele cu vreunul admit acordul la plural (vreunul dintre noi am putea avea un secret
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acest tip de denotație face posibil acordul la plural. Când în poziția cuantificatorului partitiv se află un pronume indefinit, acordul cu N2 depinde de semantica fiecărui pronume în parte. Sunt atestate exemple în care sintagmele cu vreunul admit acordul la plural (vreunul dintre noi am putea avea un secret), reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). De asemenea, admit acordul la plural și sintagmele cu niciunul (Nu-mi plac niciunul din cei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atestate exemple în care sintagmele cu vreunul admit acordul la plural (vreunul dintre noi am putea avea un secret), reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). De asemenea, admit acordul la plural și sintagmele cu niciunul (Nu-mi plac niciunul din cei zece) și oricare (Oricare dintre ei au făcut greșeli de neiertat), din motive semantice (predicația se aplică mai multor entități, nu doar uneia). În ciuda sensului distributiv, și cuantificatorul fiecare admite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu niciunul (Nu-mi plac niciunul din cei zece) și oricare (Oricare dintre ei au făcut greșeli de neiertat), din motive semantice (predicația se aplică mai multor entități, nu doar uneia). În ciuda sensului distributiv, și cuantificatorul fiecare admite acordul la plural (Întâmplări stranii pe care le-am trăit fiecare dintre noi), reflectând faptul că predicația se aplică mai multor entități, distributiv. Acordul la plural are, astfel, o valoare cumulativă. Acordul cu N2 este posibil și în contextele cu elipsa lui N2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se aplică mai multor entități, nu doar uneia). În ciuda sensului distributiv, și cuantificatorul fiecare admite acordul la plural (Întâmplări stranii pe care le-am trăit fiecare dintre noi), reflectând faptul că predicația se aplică mai multor entități, distributiv. Acordul la plural are, astfel, o valoare cumulativă. Acordul cu N2 este posibil și în contextele cu elipsa lui N2, cu condiția ca acesta să fi fost exprimat și poată fi recuperat din contextul anterior. Sintagmele partitive cu sens proporțional, pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N2 este posibil și în contextele cu elipsa lui N2, cu condiția ca acesta să fi fost exprimat și poată fi recuperat din contextul anterior. Sintagmele partitive cu sens proporțional, pe care le-am numit statistice, pot admite acordul la plural (Unul din șapte magistrați au recunoscut că anul trecut au fost victimele unor tentative...), însă acordul mai frecvent este la singular (când în poziția N1 se află un termen +singular). Acordul la plural are explicații semantice: sintagma partitivă cu sens
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
am numit statistice, pot admite acordul la plural (Unul din șapte magistrați au recunoscut că anul trecut au fost victimele unor tentative...), însă acordul mai frecvent este la singular (când în poziția N1 se află un termen +singular). Acordul la plural are explicații semantice: sintagma partitivă cu sens statistic nu denotă un individ, ci un ansamblu de indivizi. Sintagmele pseudopartitive sunt de diverse tipuri semantice, în funcție de sensul substantivului de pe prima poziție: colectiv (o armată de furnici), partitiv (o felie de pâine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantic substantivului cuantificator, dacă acesta are un grad de referențialitate suficient de ridicat. Pentru unele tipuri de sintagme, este relevant numărul fiecăruia dintre cele două nominale din sintagma pseudopartitivă. Astfel, substantivele care denumesc măsura (N1) impun acordul dacă sunt la plural (două kilograme de zahăr). Dacă sunt la singular (un kilogram de mere), ambele nominale din sintagma pseudopartitivă pot impune acordul. Sintagmele generice constituie un alt tip de sintagme binominale, în care N1 are un rol semilexical, la fel ca în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nepredicaționale, acordul se face cu nominalul cel mai marcat, indiferent de poziția pre- sau postverbală a acestuia. Există o ierarhie a puterii trăsăturilor implicate în acord: persoanele I și a II-a au prioritate față de persoana a III-a, iar pluralul are prioritate în fața singularului. Pentru acordul din structurile copulative nepredicaționale din română, am adoptat ipoteza că acordul trebuie să respecte un principiu al maximizării informației phi pe care o oferă, astfel încât alege întotdeauna cel mai marcat nominal pentru acord. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
situații cu pseudoscindare, în care termenul mai marcat este un Focus. În structurile pseudoscindate inversate (Trandafiri e ceea ce mi-a adus Ion), N1 este un termen focalizat. Ca urmare, el nu atrage acordul, chiar dacă este mai marcat morfologic (fiind la plural). În capitolul dedicat sintagmelor coordonate, am ajuns la concluzia că acordul cu sintagmele coordonate (SCoord) este semantic oricând este posibil: acordul în număr este întotdeauna semantic, întrucât doi conjuncți la singular se acordă întotdeauna la plural, în topica subiect - predicat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
marcat morfologic (fiind la plural). În capitolul dedicat sintagmelor coordonate, am ajuns la concluzia că acordul cu sintagmele coordonate (SCoord) este semantic oricând este posibil: acordul în număr este întotdeauna semantic, întrucât doi conjuncți la singular se acordă întotdeauna la plural, în topica subiect - predicat. Acordul în gen este semantic cu nominalele [+Animat]. Prin urmare, putem presupune că SCoord este dominată de un centru Index, care conține trăsăturile interpretabile, referențiale, asociate nominalelor. Nominalele [-Animat] nu au trăsături de gen interpretabile, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
default). Acordul la singular poate avea diverse explicații, în funcție de context: uneori, este un acord cu cel mai apropiat conjunct; când SCoord este formată din nominale masive sau abstracte, acordul la singular se explică semantic: aceste substantive nu au trăsătura de plural prin urmare, nici SCoord nu poate avea trăsătura de plural; SCoord poate alcătui o unitate semantică, când nominalele coordonată formează o singură entitate (secera și ciocanul, ploaia și vântul etc.). Cu SCoord formate cu conjuncțiile disjunctive sau și ori, acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
uneori, este un acord cu cel mai apropiat conjunct; când SCoord este formată din nominale masive sau abstracte, acordul la singular se explică semantic: aceste substantive nu au trăsătura de plural prin urmare, nici SCoord nu poate avea trăsătura de plural; SCoord poate alcătui o unitate semantică, când nominalele coordonată formează o singură entitate (secera și ciocanul, ploaia și vântul etc.). Cu SCoord formate cu conjuncțiile disjunctive sau și ori, acordul în număr diferă după cum disjuncția este inclusivă (acord la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural; SCoord poate alcătui o unitate semantică, când nominalele coordonată formează o singură entitate (secera și ciocanul, ploaia și vântul etc.). Cu SCoord formate cu conjuncțiile disjunctive sau și ori, acordul în număr diferă după cum disjuncția este inclusivă (acord la plural) sau exclusivă (acord la singular). În capitolul despre genul neutru din perspectiva acordului, am ajuns la concluzia că limba română nu are trei valori ale trăsăturii de gen. Realizările acordului în gen cu sintagmele coordonate pot fi explicate dacă presupunem
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poate avansa la nivelul sintagmei coordonate. Dacă acceptăm ipoteza nespecificării, trebuie să explicăm de ce pronumele neutre care au un antecedent nominal au altă formă decât pronumele neutre fără antecedent. Se poate ca pronumele fără antecedent nominal care nu sunt la plural și nu acceptă clitice să nu aibă nici trăsătura genului, nici pe cea a numărului (din cauza absenței unui nominal). Alegerea între ipoteza nespecificării și ipoteza claselor nominale depinde de factori suplimentari: din motive de economie lingvistică, este preferabil să adoptăm
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
certain lexically specified information." (1994: 61). 18 Din cauza omonimiei f.sg. = n.pl. la nominativ, ambele glose sunt acceptabile, deci acordul participiului este ambiguu între formal și semantic. 19 Pentru exemplele de acest tip există și analiza alternativă cu elipsa unui nominal plural, subînțeles din enunțul anterior. Dacă adoptăm analiza că acordul verbului-predicat se face cu nominalul cuantificator, atunci aceste enunțuri sunt relevante pentru acordul hibrid. 20 Posibilitatea ca demonstrativul postpus să fie considerat un pronume care stabilește o relație apozitivă cu substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
28 De la unele dintre substantivele masculin sau neutre s-au creat derivate moționale pentru a desemna un referent feminin, în limbajul colocvial: ministră, ministreasă, doctoră, doctoriță etc. 29 În DOOM2, sunt înregistrate două substantive, omonime la singular, diferențiate morfologic la plural: babysitter 1, s.f., pl. babysittere și babysitter 2, s.m., pl. babysitteri. 30 La căutarea cu Google, sunt 142 de rezultate pentru un slugă. 31 Sunt doar două exemple pe internet pentru "acest slugă" (2009). 32 La căutarea cu Google, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48 Accidental, utilizarea verbului la plural poate fi influențată de modelul străin, în cazul traducerilor: (i) În urma celui de-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]