2,904 matches
-
500 m), iar în Nord , lanțul principal Himalaya Înaltă, cu piscuri ce depășesc 8.000 m. În nord sunt văi largi a râului Tsangpo, mai aval în sud denumit Brahmaputra cu afluenții situați în Transhimalaya. Himalaya partea muntoasă și de podiș este regiunea de unde izvorăsc fluviile cele mai mari din sudul Asiei ca: Fluviul galben, ce curge până în apropierea Pekinului vărsându-se în Marea Chinei, Jangtse cu vărsarea în mare la Shanghai, Irrawaddy, ce curge prin Burma, Mekong, ce traversează Laos
Himalaya () [Corola-website/Science/303899_a_305228]
-
deja amintit Brahmaputra. Fluviile deja amintite curg aproape paralel. Gangele însă izvorăște din Munții Garhwal situați la sud-vest de Himalaya. Statele pe teritoriul cărora se află masivul sunt: Nepal și Bhutan, care cuprind versanții de sud, apoi, la nordul lor, podișul Tibet din provincia chineză cu același nume, în fine India și Pakistan, care cuprind porțiuni din partea sudică, respectiv sud-vestică.
Himalaya () [Corola-website/Science/303899_a_305228]
-
centre culturale s-au extins din Grecia continentală la Pergam, Rodos, Antiohia și Alexandria. Istoricii moderni consideră că perioada elenistică începe cu moartea lui Alexandru cel Mare din 323 î.Hr.. Armatele lui Alexandru au cucerit Mediterana răsăriteană, Egiptul, Mesopotamia și Podișul iranian, Asia Centrală și unele regiuni din India. După moartea sa, a avut loc o luptă pentru succesiune, cunoscută ca războiul diadohilor (în greacă ""succesori""). Conflictul a luat sfârșit în 281 î.Hr., cu înființarea a patru state principale. Succesorii lui Alexandru
Civilizația elenistică () [Corola-website/Science/303917_a_305246]
-
luteranismul, catolicismul dar și alte culte), învecinân- du-se cu Marea Nordului, Marea Baltică, Polonia, Cehia, Austria, Elveția, Franța, Luxemburg, Belgia, Olanda, Danemarca. Relieful este ordonat în trei sisteme bine definite: Marea Câmpie, în nord, masive muntoase hercinice, erodate, cu aspect de podiș și altitudini reduse, la mijloc (Harz, Rheinisches, Thüringen Wald, Schwöbischer Jura, Böhmer Wald, Schwarz Wald) și Alpii Bavarezi, în sud cu Platoul Bavariei. Fluvii lungi străbat zona și se varsă în mările din jur: Elba, Weser, Ems, Rhein (Marea Nordului), Oder
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Andora, Oceanul Atlantic și Marea Mânecii. Relieful variat îi dă un surplus de frumusețe, cu munți îndrăzneți: Alpii francezi (vârful Mont Blanc, 4.810 metri), Pirinei (vârful Pic d’Aneto, 3.404 metri), Jura (1.723 metri), Vosgi (1.424 metri), podișuri înalte (Ardeni, Armorican, Central), depresiuni (bazinul Parisului, Acvitaniei, Culoarul Central), câmpii (Alsaciei, Gascogne, Roussillon, Languedoc), climă temperat-oceanică, rețea hidrografică bogată, legată printr-un sistem de canale 4.600 km), orientat spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle și Rhin) și spre
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
care conform legendei s-a născut din valuri „Deus mare fecit, batavus litora” (“Dumnezeu a făcut marea, iar batavul pământul”). Olanda este țara cu 60 % din teritoriu sub nivelul mării, coline ce nu depășesc altitudinea de o sută de metri, podișul Limburg în sud, cu altitudini de trei sute de metri. Clima temperat occeanică include ierni blânde și veri răcoroase, cu precipitații abundente și vânturi ce pun în mișcare renumitele mori de vânt. Populația, predominant urbană (89 %) ocupă mari centre: Amsterdam, Rotterdam
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
partea europeană ce coboară de la altitudini de câteva sute de metri (Valdai, 343 metri) până sub nivelul mării în zona Caspică și separată de Munții Urali (altitudine 1894 metri) în direcția Asiei; Câmpia Siberiei de vest drenată de fluviul Obi; Podișul Siberiei Centrale, între fluviile Enisei și Lena (altitudine medie, 1.000 metri); Munții Siberiei Orientale (Verboiansk, Cerski, Kolyma, Munții Vulcanici din Peninsula Kamciatka, 4.750 metri); Munții Siberiei Centrale (Saian Altai) și Sud-Estice (Sihote Alin); Munții Caucaz și Marea Neagră (vârf
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Falchen Kangri") 8.047 m, Gasherbrum II 8.035 m. Înălțimea relativă (dintre munte și vale) sunt uneori în sud-vest extrem de mari (5500 m), în nord-est această înălțime este mai mică (1200-1500 m) fiind zona de trecere a munților spre podiș Xinjiang și Tibet. În Karakorum se găsesc cei mai mari ghețari de pe glob, neținând seama de regiunile polare și Patagonia, astfel sunt ghețarii: Baltoro și Hispar în Pakistan și ghețarul Siahen în India. Cel puțin din punct de vedere optic
Munții Karakorum () [Corola-website/Science/303966_a_305295]
-
mai importantă între civilizația europeană și denumirea „Iran”, deoarece din punct de vedere etimologic acest cuvânt este înrudit cu „arian” și, de-a lungul istoriei, a fost aplicat, cu intermitențe, atât popoarelor de origine indo-europeană, deci ariană, care trăiau în Podișul Iranului, cât și Podișului însuși. Triburile perșilor, stabilite în sud-vestul Iranului (Persia), sunt unificate, potrivit tradiției, către 700 î.Hr., de Ahaimene, întemeietorul dinastiei Ahemenizilor. Succesorul său, Teispe extinde posesiunile Persiei spre apus. Cyrus I recunoaște suzeranitatea Asiriei, iar Cambyses I
Istoria Iranului () [Corola-website/Science/304399_a_305728]
-
europeană și denumirea „Iran”, deoarece din punct de vedere etimologic acest cuvânt este înrudit cu „arian” și, de-a lungul istoriei, a fost aplicat, cu intermitențe, atât popoarelor de origine indo-europeană, deci ariană, care trăiau în Podișul Iranului, cât și Podișului însuși. Triburile perșilor, stabilite în sud-vestul Iranului (Persia), sunt unificate, potrivit tradiției, către 700 î.Hr., de Ahaimene, întemeietorul dinastiei Ahemenizilor. Succesorul său, Teispe extinde posesiunile Persiei spre apus. Cyrus I recunoaște suzeranitatea Asiriei, iar Cambyses I (600-559 î.Hr.) pe al
Istoria Iranului () [Corola-website/Science/304399_a_305728]
-
200 km de la vest la est. Ea este împărțită în trei regiuni: câmpiile fertile și dens populate de pe coasta, masivul muntos din interiorul țării și zona arida cu roci calcaroase din nord. Cadrul natural este dat de un relief de podișuri vechi dominat de inselberguri tipice în nord și est și prezentând câteva depresiuni mai mari bine populate (Kandy, Ratnapura). Cotele cele mai mari se întâlnesc în partea central sudică (Padurutalagala, 2524 m, altitudinea maximă din țară, Sri Pada, Vârful lui
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
340 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt de 180 ha și sunt formate din suprafața râului Bâc 7,11 ha, 5 iazuri cu o suprafață de 18 ha și mlaștini protejate. Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
lung fluviu din sudul Africii. El curge prin statele Lesotho, Namibia, Africa de Sud, alcătuind graniță naturală îintre Namibia și Africa de Sud. In Lesotho fluviul este denumit Senqu iar în Africa de Sud, Gariep sau Orange. izvorăște sub denumirea de Senqu într-o regiune de podiș din Lesotho, traversând spre vest munții Drakensberg. In apropiere de granița cu Namibia lângă orașul Upington, formează un defileu adânc presărat cu cascade, regiune renumită ce este situat în centrul „Parcului Național Augrabies Falls”. După ieșire din defleu face graniță
Fluviul Orange () [Corola-website/Science/312753_a_314082]
-
civilizație veche și un imperiu în perioada precolumbiana. În perioada de înflorire a imperiului s-a dezvoltat o cultură impresionantă. Cultură Maya și limba maya fiind atestata prin o serie de descoperiri arheologice. Leagănul acestei culturi a fost situat între podișul statului federal Chiapas din sudul Mexicului și Guatemala precum și depresiunea din peninsulă Yucatan, departamentul El Petén și Belize. Centrul cultural al regiunii se mută cu timpul din zonele înalte, spre depresiunile situate în nordul Yucatanului. Cultură maya este renumită mai
Mayași () [Corola-website/Science/312778_a_314107]
-
Turcia se întinde în Podișul Anatoliei. Pe marginile țării întâlnim câmpii litorale. Cel mai înalt vârf se află în munții Alas, vârful Ararat având 5179 m. Capitala Turciei este Ankara. Turcia este o țară transcontinentală Euroasiatică. Turcia Asiatică (conține în mare parte Anatolia) care include
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
general cea mai umedă deoarece iulie și august sunt cele mai uscate. Clima Turciei este temperat-maritimă pe litoralul Mării Negre și subtropicală pe litoralul Mării Mediterane. În ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 °C în nord, la Samsun, -4 °C în podișul Anatoliei la Kayseri și 11 °C în sud, la Antalya. Precipitațiile sunt reduse în sud și centru (în jur de 400 mm/an) și bogate în nord-vest, pe litoralul Mării Negre (1.600 mm/an).
Geografia Turciei () [Corola-website/Science/312133_a_313462]
-
("Uncia uncia", după altă clasificare — "Panthera uncia") este un mamifer prădător mare din familia felidelor, care trăiește în regiunile muntoase din Asia Centrală, și anume în Afganistan, zona lacului Baikal și în estul podișului Tibet. Clasificarea speciei a variat de-a lungul timpului, ea fiind inițial atribuită genului "Panthera", împreună cu alte feline mari, pentru ca mai apoi să fie reclasificată într-un gen aparte, "Uncia". Aspectul fizic al leopardului zăpezilor se caracterizează printr-un corp
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
Regiunea Vlădeni, este situată în cadrul Câmpiei Moldovei. Aceasta este mărginită spre nord-vest, vest și sud de Dealul Mare-Hârlău, respectiv Podișul Central Moldovenesc. Spre nord se găsesc dealurile Cozancea și Gurada. Relieful Câmpiei Moldovei atinge o altitudine medie de 150 m, fiind un relief scund, în alcătuirea sa predominând colinele. Așa cum se prezintă astăzi relieful este rezultatul unei îndelungate evoluții care
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
și Sava, Alpii Iulieni (vf. Veliki Triglav 2864 m cel mai înalt din țară). Slovenia centrală cuprinde depresiunea Ljubljana și Celje, care se continuă spre sud cu o regiune calcaroasă, aparținând Alpilor Dinarici, cu aspect în mare parte de platou. Podișul Karst se impune prin bogate forme specifice: avene, doline, polii, peșteri =(între care Postojna, una dintre cele mai mari și mai vizitate din Europa), cursuri subterane, izvoare intermitente, chei; care, studiate pentru prima oară în lume aici, au fost numite
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
Kamniško-Savinjske și estul Alpilor Iulieni. Cele mai mari orașe de pe întinderea sa sunt Kranj, Tržic, Škofja Loka, Kamnik și Domžale. Notranjska Aflată în partea sud-vestică a țării, Notranjska este cunoscută pentru numeroasele sale peșteri. Cele mai multe dintre acestea sunt situate în podișul Karst. În structura sa intră rocile calcaroase, iar platourile ajung până la altitudinea de 1700 m, formând un peisaj cu relief diferențiat, de depresiuni închise, doline și polii, în care apa se infiltrează creând imense rețele de apă subterană. De-a
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
confruntându-se cu probleme de separatism și cu agresiuni din partea statului vecin, țara părea în pragul colapsului. În primul rând, Azerbaidjanul avea nevoie de suflare pe front. După ocuparea zonei muntoase din lanțul Caucazul Mic, armata Armeniei coborâse deja la podișul Kuro-Araks, care avea legătură cu orașul Baku. Având în vedere această situație extrem de periculoasă, noul conducător al țării, H.Aliyev, a declarat, la 23 iunie 1993, suspendarea provizorie a activității companiilor occidentale în Azerbaidjan 165 și a asigurat aderarea Azerbaidjanului
Heydar Aliyev () [Corola-website/Science/311318_a_312647]
-
din Norvegia, este situat pe podișul omonim care se găsește pe teritoriul județelor Hordaland, Buskerud și Telemark. Podișul este cel mai înalt din Europa având suprafața de 8.000 km² cu cu punctul cel mai înalt „Sandfloeggi” (1719 m). Din anul 1981 este declarat parc național
Parcul Național Hardangervidda () [Corola-website/Science/311446_a_312775]
-
din Norvegia, este situat pe podișul omonim care se găsește pe teritoriul județelor Hordaland, Buskerud și Telemark. Podișul este cel mai înalt din Europa având suprafața de 8.000 km² cu cu punctul cel mai înalt „Sandfloeggi” (1719 m). Din anul 1981 este declarat parc național cu suprafața de 3.422 km² fiind unul dintre cele mai mari
Parcul Național Hardangervidda () [Corola-website/Science/311446_a_312775]
-
suprafața de 8.000 km² cu cu punctul cel mai înalt „Sandfloeggi” (1719 m). Din anul 1981 este declarat parc național cu suprafața de 3.422 km² fiind unul dintre cele mai mari parcuri care sunt neatinse de mâna omului. Podișul s-a format prin acțiunea de eroziune a ghețarilor din timpul periodei de glaciațiune din pleistocen, fiind un platou aproape neted cu denivelări spre nord unde se află fiordurile Sørfjord și Eidfjord. Omul a început popularea platoului cu ca. 6000
Parcul Național Hardangervidda () [Corola-website/Science/311446_a_312775]
-
din regiunea Cernăuți și în partea de nord cu raionul Cosău din regiunea Ivano-Frankivsk. Raionul Vijnița este frontieră de stat cu România, dar nu există aici nici un punct de trecere a frontierei. Teritoriul raionului se află într-o zonă de podiș montan, fiind împărțit în 2 zone: de munte și de colină de la poalele munților. În zona de munte sunt pante abrupte care alternează cu văi înguste, în parte acoperite cu păduri. Colinele de la poalele munților sunt plane. În raionul Vijnița
Raionul Vijnița () [Corola-website/Science/311472_a_312801]