10,542 matches
-
Nu știam ce să aleg din miile de volume. El îmi da orice!! Mi-a împrumutat chiar Istoria lui Călinescu! Ediții princeps din poezia mare română: Arghezi, Barbu, Blaga, Bacovia, Fundoianu etc... Pe atunci nici nu era voie să-i pomenești pe unii, darmite să-i mai și citești. Tot ce am citit în anii aceia a fost de la Frenkel. Era trist. Nu se înțelegea cu nevasta, copiii îi făceau greutăți. A plecat trimițîndu-și prin poștă majoritatea cărților. Cred că prin
Acolo am citit pentru prima dată Întâmplări în irealitatea imediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13684_a_15009]
-
cu eminentul oftalmolog, împărțind o cutie de bere Stella Artois și mestecând tartina extrasă din automatul de pe peronul din Gare du Nord. Mai târziu, după lăsarea serii, am pătruns în peisajul, acum rarefiat, a ceea ce fusese odinioară pădurea Brabantului. Am pomenit de legenda Genovevei de Brabant dar am înțeles că nu avusesem aceleași lecturi în copilărie. Apoi, și mai târziu, când pleoapele au devenit grele, vederea scării care duce la cușeta superioară a început să mă deprime. Am ieșit pe culoar
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
cu barca-i blestemată, palmierul Talipot, Talipot se face mii de fărâme cu floare cu tot. În „Triplu poem pentru bătrânul porcar Garibaldi”, un locuitor din „mahalaua adâncă Țicău” („mahalaua celestă”, în altă parte; în „Poemul de purpură”, VII, e pomenit un zidar „care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău”, iar într-o piesă de pe la sfârșitul selecției de „Poezii” apărută la Editura Vitruviu, 1996: „ni se revelă, de sub sălcii prelung plângătoare,/ hipnotic sclipind, ca-n adânc de oceane,/ Țicăul
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
Central „Regina Elisabeta”, „cu un foc de armă în cap”, iar a doua zi, că „și-a tras un glonț în partea stîngă a pieptului”. Varianta din urmă, fiind posterioară celeilalte, ar trebui considerată cea exactă. Cît despre „motivele sentimentale” pomenite de Lovinescu, la ele se referă discret și Gala Galaction, care afirmă că ofițerul era „om croit numai pentru celibat și sihăstrie și care făcuse totuși greșeala să se căsătorească”. În acest context, s-a trecut cu vederea dedicația din
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
Jurnalului, Niculae Gheran, precizează într-o notă: “Prieten de familie, întîlnit și în actele monumentului de la Ghimeș Palanca, ridicat în amintirea lui Emil Rebreanu.” șs.m.ț O notiță din Jurnal se referă la Eliza Popa, soția căpitanului. Aceasta e pomenită și într-o scrisoare a lui Liviu Rebreanu către Puia (din 20 noiembrie 1927), inclusă în volumul La lumina lămpii. O notă, datorată desigur tot lui Niculae Gheran, precizează: “Eliza Popa, soția căpitanului Gh. Popa, din Comisia monumentelor istorice (care
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
dragoste colegelor. S-a stricat și l-am aruncat. Pot astăzi să-mi cumpăr cel mai scump și mai sofisticat stilou din lume, pentru mine tot acela va fi mai de preț. O ultimă trăsătură a ritualului, pe care am pomenit-o deja în treacăt, e cea a întreținerii tonusului psihic. Nu există tonus fără rezistențe venite din afară. Dacă am niște rezistențe, niște demoni care mi se opun, atunci, în mod obligatotiu, am și un tonus pe măsura lor. Lucrul
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
prin bolgiile mele te numesc stăpînul scrisului meu și sexul e geamăn cu creierul cum dumnezeu este geamăn cu diavolul în acest țesut de materie care ne îngăduie să existăm concomitent în micul infern ce-am vrut să spun mă pomenesc gîndind cu sintagmele altora și creierul face pureci ca televizorul la emisiunea lui patapievici trăim cu paraziți uite cîinele ăsta se scarpină cu colții în carne vie sînge și puroi și muște în fundătură și-au găsit nepricopsiții șmecherul ăsta
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
cei ai interbelicului tîrziu, decît cei ai anilor de după război. Pentru a ajunge în Bucureștii de ieri, cititorul trebuie să coboare, odată cu amintirile autorului, încă șaptezeci de ani în urmă. Și ceea ce descoperă e un oraș anacronic: "Pavaj nu se pomenea în Bucureștii din vremea aceea. Două-trei străzi cu bolovani de rîu pe la centru, iar în restul orașului și mai cu seamă pe la periferie, șosele cum azi ar fi cele județene, poate chiar mai rău întreținute decît acestea pe alocuri, iar
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
brunetă a unei femei (alta decât cea cu lichiorul de curaçao)? Sau interpretau o pagină de liniuțe și bastonașe scrise cu cerneală albastră de către un puști de clasa I? Poate înotau în valurile mării sau compuneau Valurile Dunării? Ori te pomenești că mimau valurile ojei dintr-o sticluță albastră? Sau jucau rolul celulelor bastonaș dintr-un ochi albastru? Voi ce credeți că făceau?
Oare ce fac oamenii în albastru? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19168_a_20493]
-
Valentine’s, dar asta nu-nseamnă că nu vom urmări cu maximă atenție cum se penibilizează întreaga planetă și că n-o să ne distrăm copios pe seama ei. Voi? Ziceți-mi în ce fel n-o să vă răsfățați partenerul. Sau te pomenești că sunteți d-ăia care vi-l răsfățați? O să vă stați atârnați de ursuleți și de inimioare toată ziua sau sunteți de-ai noștri?
Mâine e Valentine’s Day. Cu ce n-o să vă răsfățați partenerul? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19246_a_20571]
-
Bun... Acuma știți. Prin urmare, ori va dati chiloții jos și va urcați aici, ori plecați și nu-mi mai pierd timpul cu voi aiurea. PIȘI 2: Față, tu ești pervers rău de tot și foarte obraznic. Unde-ai mai pomenit tu, fata, să-și dea cineva chiloțeii jos așa, din primele 5 minute? PIȘI 1: Da, fata, chiar. Tu crezi că suntem din alea? Noi nu ne dăm, fata, chiloțeii jos așa imediat. PIȘI 2: Trebuie să ne cucerești, fata
Două pisi la ginecolog by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19336_a_20661]
-
-i unuia care-i sărac, care n-are ce să mănânce, nu lui Jean sau altui bogătan. Ghiță se întoarse spre el și îl scrută cu privirea. Nu era prea surprins de gândirea băiatului, dar nu se așteptase să-i pomenească numele patronului, care îi era prieten, în timp ce el îi era deocamdată, un străin. Credea în sinea lui că trebuia să mai treacă ceva timp până să fie ei doi prieteni, fiindcă era nevoie de încredere, lucru la care, nici măcar nu
CĂPITANUL VASILE (10) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385174_a_386503]
-
-l știe nimenea. Fiindcă eu sunt credincios Cum se-ncrede luna-n stea. Pe sub cetine de brad Ce mirosul și-l împarte Tot așa și dorul meu Doar de Domnul are parte. Nu regret niciun moment Când pe el îl pomenesc. Niciodată nu-i absent De la tot ce e lumesc. Chiar de am păcătuit Tot la dânsul mă închin. Căci mereu îi proslăvit Și-l invoc de-s în declin. Moment de năsăbuință Eu adesea am avut. Și-am crezut de
DOR DE DUMNEZEU de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385248_a_386577]
-
Har - Ha - Zeitim, în ebraică sau Tjabal - et - Tur, în arabă) vom spune că este vorba de lanțul muntos care se ridică până la altitudinea de 730 de metri deasupra nivelului Mării Mediteraniene, fiind situat la est de Ierusalim. El este pomenit atât în Vechiul Testament (Zah. 14, 4) cât și în Noul Testament (Mat. 24; Marc. 13; Luc. 26; Fapt. 1, 4 - 12). Cele trei culmi ale lui sunt: cea dinspre nord numită Scopus (Har - Hațofim, în ebraică), pe care a fost construită
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
orașul natal al Mântuiorului - Betleem (Betlehem - Bet Lehem) - Casa Pâinii - care, astăzi, se află în teritoriile palestiniene și care, până în sec. al IV - lea a fost un mic și neînsemnat sat, populat de agricultori și păstori. În Vechiul Testament el este pomenit cu numele de Betleemul Iudaic, deoarece mai exista un Betleem la nord-vest de Galileea, aproape de Nazaret (Nazareth). Orașul mai era cunoscut și sub numele de Efrata (Ephrata), deși acest nume îl purta nu numai Betleemul ci și întreaga zonă limitrofă
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
important oraș, construit pe artera principală ce făcea legătura cu țărmul occidental al Lacului Kinneret, arteră de care a fost nevoit să se folosească și Hristos în timpul călătoriilor Sale, și totuși, este foarte interesant că acest oraș nu este niciodată pomenit în Evanghelie. Cauza se află, probabil, în faptul că majoritatea primilor locuitori ai Tiberiasului erau păgâni, deoarece orașul a fost construit pe locul unor vechi cimitire, evreii refuzând la început să se stabilească aici. De aceea creștinismul a căpătat în
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
din epoca cruciaților și din perioada otomană. Orășelul Magdala (de la cuvântul migdal, în ebraică, sau el - mazdal, în arabă și care în ambele limbi înseamnă turn) este situat la aproximativ 5 km nord de Tiberias. Așezarea, ca atare, nu este pomenită în Evanghelie, dar existența ei este determinată de numele Mariei Magdalena și de locurile în care s-au descoperit ruinele vechi ale orășelului contemporan Migdal. Este posibil ca Magdala să se identifice cu orășelul Dalmanuta, de care pomenește Sf. Ev.
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
nu este pomenită în Evanghelie, dar existența ei este determinată de numele Mariei Magdalena și de locurile în care s-au descoperit ruinele vechi ale orășelului contemporan Migdal. Este posibil ca Magdala să se identifice cu orășelul Dalmanuta, de care pomenește Sf. Ev. Marcu la cap. 8, vers. 10 și, s-ar putea să se identifice cu mica localitate Tariheea, existentă atât în izvoarele istorice grecești cât și în scrierile istoricului Iosif Flavius. Legat tot de activitatea și faptele miraculoase săvârșite
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
bucuria și folosul ucenicilor. Mergând, mai departe, am ajuns la Nazaret - locul de naștere al Sf. Fecioare Maria și al lui Iosiv, acel orășel în care și-a petrecut anii copilăriei și ai adolescenței Domnul Hristos și care nu este pomenit nici într-un alt document istoric în afară de Evanghelie. În perioada Vechiului Testament aici se afla, probabil, o mică așezare care nu se distingea prin nimic deosebit. În timpul vieții lui Iisus în acest oraș, situat în jurul unui izvor, trăiau un număr
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
nu demult. Biserica franciscană, închinată Nunții și Minunii de la Cana, a fost construită pe ruinele unei vechi clădiri iudaice, cu pardoseală și mozaic și o inscripție în aramaică. În biserica greco - ortodoxă sunt expuse două vase de piatră asemănătoare celor pomenite în cazul Nunții și Minunii din Cana (Ioan 2, 1 - 11). În continuare, vom prezenta Muntele Tabor. Identificarea Muntelui Tabor (Et - Tur, în arabă și Itabarion, în izvoarele grecești vechi) cu Muntele cel Înalt al Schimbării la Față a Domnului
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Izreel. În afară de aceasta, muntele se află nu departe de Nazaret și de Capernaum, adică în apropierea acelor locuri unde a trăit și a propovăduit Hristos. Munții Tabor și Hermon sunt proslăviți în Psalmii lui David (Ps. 88, 13) și sunt pomeniți în Vechiul Testament ca fiind cei mai înalți doi munți sacri din Țara Sfântă (Ios. 19, 22; Ier. 46, 8; Jud. 4, 6). În afară de semnificația lui duhovnicească care este fundamentală în spiritualitatea noastră ortodoxă, Muntele Tabor ocupă un important loc strategic
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
ale celorlalți. Dar ce înseamnă aceștia la cele câteva milioane de laici întâlniți de mine in cursul vieții și pe care diavolul aproape că nici nu-i mai ispitește, așa sunt de căzuți și înrobiți lui? - Bine dar..., m-am pomenit eu intervenind, apoi m-am rușinat de îndrăzneala mea, odată trecuți dincolo, cum pot ei să-și mai ajute loruși? - Tot din marea Sa milostivire, iarăși îmi închipui, pentru că nu am fundament scripturistic la ce voi spune acum, că ei
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
și în joaca lor o făcea pe Elena să mai uite de dorul părinților. Ceea ce a urmat după catastrofa produsă de urgia apelor a îndurerat împrejurimile. Pătru își pierdu orice zâmbet și aproape că amuți câteva zile. Așa ceva nu se pomenise de când lumea ca două familii să dispară subit una după alta doar la câteva luni. A fost doliu și jale mare. De data aceasta Elena contribui la încurajarea băiatului. Bunicii fetei hotărâră să-i crească pe amândoi cu ajutorul lui Dumnezeu
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
2 milioane de spectatori pe minut în prime-time, cu 200.000 mai mult decât reality-show-ul de pe Pro TV, arătau datele publicate de PaginadeMedia.ro. În plus, când li se cere să numească doi actori români, 8,2% dintre conaționali o pomenesc pe Stela Popescu, iar 5,2% pe Alexandru Arșinel, arată rezultatele unei cercetări despre consumul artelor realizat de D&D Research în decembrie 2015. Bine, aici s-ar putea să cântărească greu și aparițiile lor în reclame, dar orișicât. Frustrarea
Astă seară facem glume de tranziție () [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
a-ți lăsa în constiință de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. citat din Marin Preda Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l mai slăbea, că viața lui e distrusă, și se pomenise cum parcă aici cineva îi picura în inimă un balsam, care-i dădea seninătatea de care avea nevoie ca să uite eșecul său în lume. Era o lume care îi ajungea, această primăvară închisă. Marin Preda în Marele singuratic (1972) Trezește
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]