4,351 matches
-
să vă ajut la căutarea publicațiilor. Faceți un act de cultură, mult stimată domnișoară și gestul Dv. se va adăuga la strădania noastră de a reda marelui public pe folcloristul Ion Teodorescu-Broșteni, figură remarcabilă a culturii românești. Voi face tot posibilul ca în vara aceasta să cercetez regiunea Broștenilor și să stau de vorbă cu foști elevi ai folcloristului. Vă rog să prezentați omagiile mele distinsei familii Motaș. Vă doresc multă sănătate și bucuria împlinirii tuturor gândurilor frumoase ce vă animă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
asta imposibilă - ploaie și frig. Ce faceți? Cum se simte D-na matale? Cred că cu ajutorul lui Dumnezeu și al voinței ce va caracterizat, se va face bine. Am fost la Ella Istratty și am rugat-o să facă tot posibilul să vă ajute la reușita a ceea ce doriți să se îndeplinească. Mi-a promis că va face tot ce poate, dar greutatea este că nu prea are ce să vă trimită, decât niște statuete. Trebuie ca mata și Dl. Satco
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai fost de treizeci de ani. Cu această ocazie v-aș aduce și materialul adunat până atunci. Cu câteva zile în urmă i-am scris lui Mircea Basarab. I-am dat toate lămuririle și l am îndemnat să facă tot posibilul să trimeată o lucrare, care va sta la loc de cinste. I-am dat și adresa matale, în cazul când ar vrea să vă comunice direct, hotărârea lui. Cu amiciție și urări de bine. P. Călinescu 4 (București), 13 februarie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
236 p., în SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, 1983, p. 901-902. 409 10 București, 27.3.1985 Domnule Dimitriu, Almanahul (Anuarul, n.n.) Jud. Suceava (al Muzeului, n.n.) mi-a făcut mare plăcere și vă mulțumesc foarte mult că ați făcut tot posibilul să mi-l trimeteți. Mărturisesc că nu mă așteptam să fie atât de interesant și voluminos. L-am răsfoit în grabă - nici nu se putea altfel - și am rămas surprins de marea cantitate de documente și informații pe care le
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai de preț pe care le-a deținut Întotdeauna economia americană au fost flexibilitatea și mobilitatea atât a forței de muncă, cât și a legislației muncii. Ținând cont de această realitate, susține Lawrence, devine din ce În ce mai important pentru societate, În limitele posibilului, să facă beneficiile și educația - cele două ingrediente-cheie ale potențialului de angajare - cât mai flexibile cu putință. Nu este de dorit ca oamenii să simtă că trebuie să lucreze veșnic pentru aceeași companie doar ca să-și păstreze pensia și asigurările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
lumea aplatizată Înseamnă interconectarea tuturor rezervelor de cunoaștere, vrem ca rezerva noastră să fie cea mai mare. După cum spunea Bill Brody, președintele Universității Johns Hopkins: „Ne aflăm În toiul unei căutări globale de talente, așa că ar trebui să facem tot posibilul să perfecționăm metodele de recrutare În America, pentru că unul dintre noii veniți va fi la fel de mare ca Babe Ruth - și de ce l-am lăsa să se ducă În altă parte?“. „GRĂSIMEA“ BENEFICĂ Căi de amortizare care merită păstrate Chiar dacă multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și naționaliștii se refereau la România independentă cu numele de "România Liberă", dar viața nu era nici liberă, nici ușoară acolo. Datorită cooperării românilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminată. Boierii români, foarte activi, au făcut tot posibilul ca mizeria țăranului să fie totală. Mulți dintre aceștia nu erau români. Grație domniilor fanariote, găsim greci printre ei, așa cum demonstrează numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea să înțeleagă filosofia lor orientală despotică trebuie să caute
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rămăsese la București, unde își oferea serviciile României, a căror valoare nu putea fi supraestimată după părerea lui Iorga. Ambasada americană de la Iași se afla în mîinile Secretarului acesteia, Andrews. Acesta a fost imediat de acord să se facă tot posibilul și s-a dovedit a fi foarte eficient 82. Pe urmă, Iorga s-a dus imediat la Palatul Regal și l-a sfătuit pe rege să plece urgent de la Iași (Regina Maria îngrijea soldații răniți și bolnavi de tifos). Plecarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care voia să o vadă. Așa cum comenta Iorga: "Recunoștința lumii nu este ceva pe care poți conta"123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-mi place mie, sau nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din România, care finanța Vechiul Regat al României de cîteva decenii bune, mult înainte de Primul Război Mondial. El avea relații strînse cu Partidul Liberal, cu Brătienii și cu Al. Constantinescu (viitorul președinte al Băncii Naționale) etc. Aristide Blank făcea tot posibilul ca să fie în relații bune cu toate partidele politice. După părerea inteligentului cinic Argetoianu, el era "cel mai periculos om pe care (Argetoianu) îl cunoscuse vreodată". Argetoianu îl considera pe Aristide Blank ca fiind perceptiv și inteligent și își amintea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai era nici un ban pentru excursiile în grup, nici pentru vreo acțiune a Ligii Culturale în teritoriile nou achiziționate. "Din cauza actualelor prețuri ale biletelor de tren", Liga nu mai putea întreprinde nimic. I se cerea lui Iorga să facă tot posibilul ca să obțină o reducere de 75% pe calea ferată și alte înlesniri pentru Ligă137. Ținînd cont de dovezile documentare, cît de adevărate sînt acuzațiile că "Iorga s-a vîndut evreilor, lui Blank, băncilor evreiești" etc. și că "este în solda
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
strînse cu Italia. Schimburile comerciale trebuie să servească întăririi relațiilor "naturale" (latine) cu aceste țări. Pe baza acestor relații, România trebuie să-și orienteze politica spre Balcani și spre prelungirea acestora, Orientul Mijlociu. Iorga conchidea că "România trebuie să facă tot posibilul ca să devină influentă în Orientul Apropiat, și grație forței noastre (care depinde de noi) vom pune influența aceasta în slujba Occidentului, de care structura noastră fizică (latinitatea) și sufletul nostru sînt indestructibil legate"158. În privința problemelor practice, ținînd cont de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și ulterior cu Mihalache, șeful Partidului Țărănesc. Iorga a manifestat în 1919, ca purtător de cuvînt al Adunării, o mare simpatie față de partidul lui Maniu. Atît Maniu cît și Mihalache au încercat să facă tot posibilul ca să-l atragă pe Iorga 200. Iorga și Argetoianu au negociat posibila unire mai ales cu Maniu pe parcursul întregului an 1924. S-au mai făcut cîteva încercări la începutul lui 1925. Scopul lor era să se formeze un "partid monarhist
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
București în 1929 sub titlul Istoria literaturii românești. S-ar părea că pe măsură ce anii treceau, departe de a fi mai deschis, Iorga devenea din ce în ce mai închistat în conservatorismul lui literar și tot mai combativ în această direcție. Iorga a făcut tot posibilul (din cauza urii sale față de futurism) ca Academia Română să nu-l primească pe Marinetti, în ciuda faptului că acesta era un apropiat al structurilor puterii fasciste din Italia. Enrico Corradini a fost în schimb bine primit de Iorga, care îl numea "vulturul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de bani pentru operele de binefacere, dar foarte discret, acestea putînd fi găsite doar în corespondența lui Iorga. În afară de operele de caritate, Iorga avea o preocupare majoră: veteranii din Războiul cel Mare. Și-a folosit influența și a făcut tot posibilul pentru aceștia, dar din umbră. Iorga rămînea rezervat față de toată lumea cu excepția familiei sale; el a rămas intelectualul est-european, și numai cei care trăiesc acolo înțeleg ce înseamnă acest lucru. Temperamentul său era aproape incompatibil cu democrația. Era teoretic de acord
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în iunie 1930) pe omul potrivit: Prințul Carol. Dacă Maniu și Mihalache erau simbolurile integrității, ale constituționalismului, democrației și ale speranței poporului român într-un viitor mai bun, singurul alt simbol public al României, Regele Carol II, va face tot posibilul în deceniul 1930-1940 să creeze impresia exact opusă. Poate că nu este nici o exagerare în a afirma că regele Carol a fost cel mai corupt cap încoronat din Europa secolului al XX-lea. Nici un alt rege nu a abuzat cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe căile ferate, care i se cuvenea ca senator și toate celelalte avantaje de care beneficiase pînă atunci. Noul rector legionar al Universității București era P. P. Panaitescu, reprezentant al Școlii Noi. Într-o manieră vindicativă, Panaitescu a făcut tot posibilul ca să agraveze în fel și chip situația financiară a lui Iorga. În zilele acelea, mulți "demnitari" ai vechiului regim erau cercetați pentru delapidarea banilor publici. Dat fiind că Iorga era incoruptibil și nu avea simțul problemelor financiare, nu avea nici o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
spun apoi ce probleme am avut după ce-am venit, că n-o vrut să mă lase să intru-n oraș, că o fost oraș închis. O trebuit să mă duc la șeful Securității să-i spun să facă tot posibilul să pot primi ăsta... Când am venit o trebuit să mă prezint la ei și să declar că n-o să spun nimănui cum o fost în închisoare, că n-o să iau legătura cu nimeni cu care am fost în închisoare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sau în tranzit, care traversează una sau mai multe frontiere maritime, aeriene sau terestre. 2. Prezenta convenție se aplică tuturor serviciilor de control ale părților contractante. Capitolul 2 Armonizarea procedurilor Articolul 4 Coordonarea controalelor Părțile contractante se angajează, în măsura posibilului, să organizeze în mod armonizat intervențiile serviciilor vamale și ale altor servicii de control. Articolul 5 Modul în care acționează serviciile Pentru a asigura bună funcționare a serviciilor de control părțile contractante vor urmări, în măsura posibilului și în cadrul competențelor
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 21 octombrie 1982 privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129012_a_130341]
-
angajează, în măsura posibilului, să organizeze în mod armonizat intervențiile serviciilor vamale și ale altor servicii de control. Articolul 5 Modul în care acționează serviciile Pentru a asigura bună funcționare a serviciilor de control părțile contractante vor urmări, în măsura posibilului și în cadrul competențelor conferite prin legislația națională, să asigure: a) un personal calificat, în număr suficient, ținând seama de cerințele traficului; ... b) materiale și instalații adecvate pentru controale, ținând seama de modul de transport, de bunurile de controlat și de
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 21 octombrie 1982 privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129012_a_130341]
-
Părțile contractante vor urmări că documentele necesare să fie întocmite și autentificate cu respectarea strictă a legislației în domeniu. Capitolul 3 Dispoziții referitoare la tranzit Articolul 10 Mărfuri în tranzit 1. Părțile contractante vor aplica mărfurilor în tranzit, în măsura posibilului, o prelucrare simplă și rapidă, în special celor care circulă sub un regim internațional de tranzit vamal, limitând controalele numai pentru cazurile în care împrejurările sau riscurile reale le justifica. În plus, ele vor ține seama de situația țărilor fără
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 21 octombrie 1982 privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129012_a_130341]
-
au semnat prezenta convenție. Anexă 1 ------- la convenție ------------ ARMONIZAREA controalelor vamale și a altor controale Articolul 1 Principii 1. Ținând seama de prezență vămii la toate punctele de trecere a frontierei și de caracterul general al intervenției ei, în măsura posibilului celelalte controale sunt armonizate cu controalele vamale. 2. În aplicarea acestui principiu este posibil ca, partial sau total, aceste controale să se realizeze și în alte locuri decât la frontiera, cu condiția că procedurile utilizate să contribuie la facilitarea circulației
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 21 octombrie 1982 privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129012_a_130341]
-
cazul transportului combinat bilateral de marfuri spre/dinspre terminalele intermodale, acesta să fie scos de sub interdicțiile legate de circulația în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbători legale. 4. În scopul fluidizării transporturilor combinate părțile contractante vor acționa, în măsura posibilului, pentru că operațiunile de control vamal aferente acestor transporturi să fie transferate din trecerile de frontieră în terminalele intermodale (stații de cale ferată și porturi). 5. Părțile contractante vor lua măsuri pentru promovarea dezvoltării rutelor care urmează să fie folosite în
ACORD din 11 decembrie 1997 între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind tranSportul combinat internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128244_a_129573]
-
de marfuri spre/dinspre terminalele intermodale de pe teritoriile țărilor lor, acesta să fie scos de sub interdicțiile legate de circulația în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbători legale. 4. În scopul fluidizării transporturilor combinate părțile contractante vor acționa, în măsura posibilului, pentru că operațiunile de control vamal aferente acestor transporturi să fie transferate din trecerile de frontieră în terminalele intermodale (stații de cale ferată și porturi). 5. Părțile contractante vor lua măsuri pentru promovarea dezvoltării rutelor care urmează să fie folosite în
ACORD din 30 iunie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind tranSportul combinat internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128248_a_129577]
-
de marfuri spre/dinspre terminalele intermodale de pe teritoriile țărilor lor, acesta să fie scos de sub interdicțiile legate de circulația în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbători legale. 4. În scopul fluidizării transporturilor combinate părțile contractante vor acționa, în măsura posibilului, pentru că operațiunile de control vamal aferente acestor transporturi să fie transferate din trecerile de frontieră în terminalele intermodale (stații de cale ferată și porturi). 5. Părțile contractante vor lua măsuri pentru promovarea dezvoltării rutelor care urmează să fie folosite în
ACORD din 3 iulie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind tranSportul combinat internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128250_a_129579]