2,303 matches
-
cu atât pare să prindă viață (îmbrăcând forma subtilă a neosau post-marxismului) în cercurile academice apusene. Dacă se adoptă noile concepte și metodologii ale studiilor postcoloniale în analiza relațiilor de putere și a reprezentărilor acestora în Europa de Răsărit, studiile postcomuniste (inclusiv studiile asupra Balcanismului) au ca țintă a deconstrucției discursive două tipuri diferite de imperialism, care s-au întâlnit în acest spațiu fără a intra neapărat în contradicție: 1. Imperialismul apusean, metaforic și imaginativ, al reprezentării și cunoașterii, inofensiv în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
conștiința atâtea decenii și să-i pună în lumină erorile (fie și individuale) ca tentativă recuperatoare; pe alții îi favorizează permițându-le ca de pe aceleași poziții de stânga să critice doar imperialismul apusean și efectele acestuia asupra Răsăritului comunist și postcomunist. Dacă politica globalizării pretinde o critică specializată a confruntărilor de putere care au dus la separarea lumii în blocuri ideologice opuse și analiza cauzelor și efectelor acestor confruntări fără a se omite actorii principali ai acestora, totuși ținta rămâne în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
o construiesc prin discurs; și, în sfârșit, 4. practicile culturale și tipurile de sociabilitate ale acestor elite. În cazul fiecăreia din aceste teme, aspectele legate de comunism sunt analizate sistemic, făcându-se corelările cu contextele naționale anterioare și cu repercusiunile postcomuniste. În cercetări de acest gen se face de asemenea distincția între conceptul de elită umană (universală, general valabilă, dezinteresată și recunoscută prin rectitudinea morală, care nu recurge la obediență politico-ideologică) și ceea ce se recunoaște ca elite socio-politice, culturale, economice sau
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
oare nu erau ei conștienți de avantajele sociale ale practicării limbajului instituționalizat al partidului comunist? Dacă relația foucauldiană discurs instituționalizat putere, inițial aplicată în studiile post-coloniale prin analiza relației discurs cultural putere imperială, este cu succes preluată și în studiile postcomuniste, tot astfel relația societate limbaj cotidian instituționalizat putere, studiată de Bourdieu, poate fi adaptată în studiul societăților comuniste. Peter Siani-Davies oferă o perspectivă istorică asupra rolului intelectualilor în declanșarea Revoluției din 1989, căci "dacă intelectualii nu mai sprijină un regim
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și de Est trebuie înțeles nu numai în cadrul definiției tradiționale a colonialismului, ci în sensul a ceea ce el numește "colonialism filtrat", care s-a manifestat într-o colonizare secundară prin metode ideologice, politice, sociale, culturale etc.281. Studiile comuniste și postcomuniste vizează în special procesul de tranziție de la dictatura comunistă la democrație. Reprezentările britanice al României comuniste și postcomuniste nu reflectă procesul tranziției de la un regim la altul într-un mod explicit pozitiv. Aproape nimic nu pare încurajator după prăbușirea comunismului
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
numește "colonialism filtrat", care s-a manifestat într-o colonizare secundară prin metode ideologice, politice, sociale, culturale etc.281. Studiile comuniste și postcomuniste vizează în special procesul de tranziție de la dictatura comunistă la democrație. Reprezentările britanice al României comuniste și postcomuniste nu reflectă procesul tranziției de la un regim la altul într-un mod explicit pozitiv. Aproape nimic nu pare încurajator după prăbușirea comunismului. România este descrisă în culori mai întunecate decât înainte, ca și când ar fi sortită să fie prost condusă și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în plină dictatură comunistă, mângâindu-ne poate vanitatea, decât cei care au criticat-o uneori cu superioritate și cinism? Ori suntem noi prea speciali și diferiți pentru a fi înțeleși? Ori tocmai nihilismul, cinismul și aroganța ultimelor regimuri, comuniste și postcomuniste, au făcut România incomprehensibilă? Slaka este și capitala, "un oraș cu de toate, unde în amestecuri amețitoare și orgiastice se întâlnesc luminile raționaliste ale Nordului cu intemperanțele furtunoase ale Sudului, unde tehnicile Apusului întâlnesc letargiile relaxante ale Răsăritului, și toată lumea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
din Tbilisi și București pentru sprijinul acordat în vederea transpunerii în realitate a acestui program de colaborare trilaterală româno-georgiano-americană. Doamnelor și domnilor, Aderarea oficială a României la NATO, pe 2 aprilie 2004, a fost, fără îndoială, un moment major în istoria postcomunistă a României, cu valențe multiple. A însemnat împlinirea unuia dintre obiectivele majore ale politicii externe și de securitate românești, acela de integrare a țării în sistemul euroatlantic de securitate și valori. Ce s-a întâmplat în acești doi ani? Cum
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Puteți recunoaște această credibilitate în Rusia actuală? Mihai-Răzvan Ungureanu: Aici trebuie să se facă mai mult. Michael Laczynski: Promovarea intereselor naționale în cadrul UE necesită compromisuri și cooperare. Deține România parteneri „naturali” în Uniune, cum ar fi Franța sau celelalte state postcomuniste? Mihai-Răzvan Ungureanu: Dacă se urmează logica politică a UE, România are doar parteneri. Nu dorim să ne începem biografia UE cu judecăți despre capacitatea de cooperare a altor state membre. Toate statele sunt partenerii noștri. Țări precum Germania, Franța, Spania
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Raportul din septembrie, au fost verificate în amănunt de oficialii de la Bruxelles. Robert Schwartz: Domnule ministru, în ce măsură Guvernul României și dumneavoastră, ca ministru de Externe, vă puteți concentra pe ultima sută de metri asupra celei mai importante probleme a României postcomuniste, integrarea europeană, pe fundalul evenimentelor din PNL, partid din care faceți parte? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu cred că lucrurile trebuie despărțite aici. Trebuie despărțite apele. Dinamica politică internă trebuie văzută într-un context diferit de modul în care guvernul înțelege să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în stradă, erau dispuși să militeze pentru orice, inclusiv pentru lucruri pe care nu le prea înțelegeau, câțiva compatrioți proveniți din fosta Securitate sau formați la școala bișniței comuniste dădeau tunuri economice devenind peste noapte milionarii (de carton?) ai perioadei postcomuniste. Minereasca acțiune din 13-15 iunie le-a scos multora din cap și ultimele fărîme de idealism, dând semnalul începerii unei interminabile perioade de bălmăjeală politică și economică pe care o numim tranziție. În această tranziție spre nicăieri am avut parte
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
protestatar se află în solul vulcanic al unui anume temperament liric, inconformist, ultracritic, rebel, care a impregnat întregu-i demers, i-a acordat un specific. Cît de ușor se uită acum faptul că la originile luptei antitotalitare, ergo ale regimurilor politice postcomuniste, se află atitudinea temerara a unor intelectuali, în speță a unor scriitori, care, cu riscul libertății și chiar al vieții, au dezvăluit scandaloasele realități ale socialismului real, au catalizat nemulțumirea maselor, i-au înzestrat cu o doctrină pe noii politicieni
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
revista Dilema, adunate și ele în volumul Socio hai-hui. Întrebat cum de are atâtea de povestit, scriitorul mărturisește că ,,în țara mea, subiectele îi caută, presate de timp, pe ziariști și pe scriitori". Irina Nicolau mărturisea și ea că România postcomunistă este atât de interesantă pentru un etnolog încât nu există pierdere mai mare decât să plece din țară. T. Octavian ne convinge că nici pentru literatură lucrurile nu stau altfel. Aici stă, de altfel, și ,,secretul" lui. Parafrazându-l pe
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
e nici un omagiu și nici un gest de politețe postumă. Dar în ordinea morală a lumii de azi, această carte e un eveniment. Și ea vorbește despre prietenie, despre viață și moarte și despre o anumită Românie. Prietenia literară din perioada postcomunistă, dincolo de cazurile în care ea a avut o valoare incontestabilă (ne amintim cu toții extraordinarele gesturi din jurul suferinței lui Mircea Nedelciu), a luat nu de puține ori chipuri oribile. Pînă acolo încît aproape nu mai credem în prietenie pur și simplu
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
aparținând minorităților naționale, sunt neconstituționale prin aceea că este "împiedicat în exercitarea liberă a dreptului de a fi ales, fiind constrâns să candidez pe listele unor formațiuni politice sau organizații ale minorităților naționale care au o politică și o ideologie postcomunistă [...]". Consideră că prin aceste reglementări sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 29 alin. (1), referitoare la libertatea conștiinței, ale art. 8 privind pluralismul politic, ale art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, și
DECIZIE nr. 146 din 15 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ale art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susţinătorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minorităţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166409_a_167738]
-
în esență în susținerea potrivit căreia autorul excepției este "împiedicat în exercitarea liberă a dreptului de a fi ales, fiind constrâns să candideze pe listele unor formațiuni politice sau organizații ale minorităților naționale care au o politică și o ideologie postcomunistă [...]", nu reprezintă aspecte de constituționalitate, așa încât nu pot fi reținute. II. În ceea ce privește neconstituționalitatea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă
DECIZIE nr. 146 din 15 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ale art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 505/2004 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susţinătorilor, al declaraţiei de acceptare a candidaturii, precum şi modelului listei membrilor organizaţiei minorităţilor naţionale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166409_a_167738]
-
2010. Articolul 3 (1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplinește următoarele atribuții principale: ... a) analizează natura, scopul și efectele regimului totalitar din România în perioada 1945-1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă; ... b) adună date, documente și mărturii cu privire la toate acțiunile care au lezat drepturile și libertățile omului în anii regimului comunist și pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul și de circumstanțele în care acestea s-au
HOTĂRÂRE nr. 1.372 din 18 noiembrie 2009 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217438_a_218767]
-
a Armeniei, Hotărârea din 27 octombrie 2009). Așadar, restrângerea libertății de conștiință, în legătură cu executarea serviciului militar obligatoriu, nu ținea strict de regimul dictatorial, ci de cadrul instituțional și legal de îndeplinire a unei obligații constituționale, cadru menținut și în perioada postcomunistă, până la reglementarea serviciului militar alternativ și apoi a celui profesionist. Prin urmare, condamnările penale pronunțate pentru infracțiunile analizate nu au caracter politic în sensul Decretului-lege nr. 118/1990 . În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr.
DECIZIE nr. 32 din 16 noiembrie 2009 pentru examinarea recursului în interesul legii, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. a) din Decretul-lege nr. 118/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220404_a_221733]
-
cuprins: "Art. 3. - (1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplinește următoarele atribuții principale: a) analizează natura, scopul și efectele regimului totalitar din România în perioada 1945-1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă; ... b) adună date, documente și mărturii cu privire la toate acțiunile care au lezat drepturile și libertățile omului în anii regimului comunist. Aceste date, documente și mărturii pot fi utilizate de către organele de cercetare penală în acțiunile lor de investigație specifică; ... c
HOTĂRÂRE nr. 134 din 23 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220162_a_221491]
-
2010. Articolul 3 (1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplinește următoarele atribuții principale: ... a) analizează natura, scopul și efectele regimului totalitar din România în perioada 1945-1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă; ... b) adună date, documente și mărturii cu privire la toate acțiunile care au lezat drepturile și libertățile omului în anii regimului comunist. Aceste date, documente și mărturii pot fi utilizate de către organele de cercetare penală în acțiunile lor de investigație specifică; ... c
HOTĂRÂRE nr. 1.372 din 18 noiembrie 2009 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244183_a_245512]
-
Articolul 3 (1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplinește urm��toarele atribuții principale: ... a) analizează natura, scopul și efectele regimului totalitar din România în perioada 1945-1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă; ... b) adună date, documente și mărturii cu privire la toate acțiunile care au lezat drepturile și libertățile omului în anii regimului comunist și pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul și de circumstanțele în care acestea s-au
HOTĂRÂRE nr. 1.372 din 18 noiembrie 2009 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244184_a_245513]
-
teritoriilor din zonele de frontieră și a vecinătății acestora în contextul fundamentării programelor de cooperare teritorială transfrontalieră 2.3. Subprogramul "Dezvoltare durabilă și planificare urbană și teritorială integrată" a) Scopul ... Tematicile propuse se orientează spre analiza dezvoltării localităților în perioada postcomunistă, a promovării de noi instrumente și reglementări în vederea fundamentării politicilor publice de dezvoltare urbană durabilă și integrată, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin semnarea documentelor europene de profil. Tematicile au o orientare prioritară spre dezvoltarea urbană durabilă, care să răspundă
PLANUL SECTORIAL din 11 septembrie 2012 de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245213_a_246542]
-
teritoriilor din zonele de frontieră și a vecinătății acestora în contextul fundamentării programelor de cooperare teritorială transfrontalieră 2.3. Subprogramul "Dezvoltare durabilă și planificare urbană și teritorială integrată" a) Scopul ... Tematicile propuse se orientează spre analiza dezvoltării localităților în perioada postcomunistă, a promovării de noi instrumente și reglementări în vederea fundamentării politicilor publice de dezvoltare urbană durabilă și integrată, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin semnarea documentelor europene de profil. Tematicile au o orientare prioritară spre dezvoltarea urbană durabilă, care să răspundă
ORDIN nr. 1.675 din 11 septembrie 2012 privind aprobarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012-2014, precum şi a Listei proiectelor şi a bugetului aferent acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245212_a_246541]
-
2010. Articolul 3 (1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplinește următoarele atribuții principale: ... a) analizează natura, scopul și efectele regimului totalitar din România în perioada 1945-1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă; ... b) adună date, documente și mărturii cu privire la toate acțiunile care au lezat drepturile și libertățile omului în anii regimului comunist și pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul și de circumstanțele în care acestea s-au
HOTĂRÂRE nr. 1.372 din 18 noiembrie 2009 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254037_a_255366]
-
2010. Articolul 3 (1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 2, Institutul îndeplinește următoarele atribuții principale: ... a) analizează natura, scopul și efectele regimului totalitar din România în perioada 1945-1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă; ... b) adună date, documente și mărturii cu privire la toate acțiunile care au lezat drepturile și libertățile omului în anii regimului comunist și pe baza acestora sesizează organele de cercetare penală, indiferent de timpul și de circumstanțele în care acestea s-au
HOTĂRÂRE nr. 1.372 din 18 noiembrie 2009 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278062_a_279391]