5,162 matches
-
posibile, în care sunt implicate sentimente, intuiții, atitudini și valori, pare mai degrabă adecvat ca obiect de analiză pentru demersul metodologic calitativ, în care cercetătorul se bazează mai puțin pe măsurare și mai mult pe interpretare. Accentul pe care gândirea postmodernă îl pune pe abordarea calitativă nu înseamnă dispariția sau căderea totală în dizgrație a metodologiilor cantitative. Cantitativul și calitativul sunt (pot fi), metaforic, doi versanți ai aceluiași munte: cunoașterea. Între implicațiile posibile ale acestei tendințe asupra educației menționăm: - revizuirea aparatului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
legături între cunoștințele și deprinderile dobândite și să ia decizii adecvate contextului. c) Acceptarea hazardului ca principiu explicativ. Prăbușirea viziunii despre lume ca un întreg ordonat și erupția neliniarității au modificat ambițiile, structura și metodologiile utilizate în peisajul științelor socioumane postmoderne. Schimbarea de accent către cercetarea instabilităților a subliniat caracterul deschis, complex și probabilist nu doar al domeniului sociouman, dar și al celui specific științelor exacte. Criteriile de legitimare și regulile de validare dictate de ceea ce Gilbert Hottois numea tehnoștiință își
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
având o stare finită, dată; ele se construiesc, se deconstruiesc și se reconstruiesc continuu pe parcursul investigării, „prind formă” odată cu acțiunea de explorare. Această viziune a avut un puternic impact la foarte multe niveluri ale educației. O pedagogie (știință a educației) postmodernă nu poate fi lipsită de câteva caracteristici (cf. Rosile, în Boje et al., pp. 235-238): - deconstrucția înseamnă ruperea, fragmentarea unui text, a unei opere, pentru a revela contradicțiile și prezumțiile sale. În viziunea postmodernă, totul poate fi considerat text - natura
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
educației. O pedagogie (știință a educației) postmodernă nu poate fi lipsită de câteva caracteristici (cf. Rosile, în Boje et al., pp. 235-238): - deconstrucția înseamnă ruperea, fragmentarea unui text, a unei opere, pentru a revela contradicțiile și prezumțiile sale. În viziunea postmodernă, totul poate fi considerat text - natura, lumea însăși -, iar posibilitatea accesului dincolo de text este negată; - autoreflexivitatea subliniază nevoia unui demers metateoretic al științelor educației; fiecare element sau subiect al pedagogiei poate fi reinterpretat, reevaluat din perspectiva unor relații și interacțiuni
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
precum și de modă” (Sliwerski, 1996, p. 26). Încheiem această incursiune în problemele epistemologice ale științelor socioumane în general și ale științelor educației în special cu observațiile lui H. Kupffer (în op. cit., p. 25) referitoare la implicațiile pe care răscrucea socială postmodernă le are asupra educației: - dispare logica unică a cauzalității. Pedagogul nu mai deține controlul absolut asupra zonei educației și nu se mai poate bizui pe faptul că anumite acțiuni, decizii și stiluri ale educației conduc spre scopurile dorite; - totul este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Teacher, vol. 21, decembrie-ianuarie, http://www.enc.org/reform/journals/enc2336/2336.htm. Baudrillard, J., 1994, America, Albatros, București. Baudrillard, J., 1996, Strategiile fatale, Polirom, Iași. Bauman, Z., 1999, Globalizarea și efectele ei sociale, Antet, București. Bauman, Z., 2000, Etica Postmodernă, Amarcord, Timișoara. Bădescu, I.; Dungaciu, D., 1995, Sociologia și geopolitica frontierei, 2 vol., Floarea Albastră, București. Berger, P.L.; Luckmann, Th., 1999, Construirea socială a realității, Univers, București. Biès, J., 1998, „Éducation transdisciplinaire. Profils et projets”, Bulletin Interactif du Centre International
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Pedagogică, București. Bloor, D., 1976, Knowledge and Social Imagery, Routledge and Kegan Paul, Londra. Boersma, K.; Hooghoff, H., 1993, Curriculum Development and Cross-curricular Themes in the Netherlands, National Institute for Curriculum Development, Enschede. Boje, D.M.; Gephart, R.; Thatchenkery, T.J., 1996, Postmodern Management and Organization Theory, Thousand Oacks, Sage, Londra, New Delhi. Boothby, S., 1999, Supplementing Interdisciplinary Studies Programs with a Consciousness-based Transdisciplinary Approach to Increase Students’ Holistic Development, Maharishi University of Management, http://horizon/unc.edu/conferences/lc/papers/15.html
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
2001, „Education, Globalization, and Economic Development”, în A.H. Halsey et al. (ed.), Education, Culture, Economy and Society, Oxford University Press, Oxford, New York. Bull, H., 1998, Societatea anarhică. Un studiu asupra ordinii în politica mondială, Știința, Chișinău. Burbules, N.C., 1996, Postmodern Doubt and Philosophy of Education, Philosophy of Education Society Yearbook. Cabrera, D., 2000, Connect the Dots. A Guidebook to Connect Things, Longmont, Project N Corporation, http://www.knowledgeage.com. Campbell, B., 1994, The multiple intelligences handbook: Lesson plans andmore, Campbell
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
on Cross-curricular Themes, Consortium of Institutions for Development and Research in Education in Europe, Scottish Consultative Council on the Curriculum, Dundee. CIDREE, 2005, Cross-curricular Themes in Secondary Education. Report of a CIDREE collaborative project, Sint-Katelijne-Waver. Ciolan, L., 1996, „Alternativa epistemologiei postmoderne în educație”, Revista de pedagogie, pp. 7-12. Ciolan, L., 1999a, „Elemente pentru o abordare integrată a curriculumului”, Paideia, 1. Ciolan, L., 1999b, „Proiectarea temelor integrate în cadrul curriculumului la decizia școlii”, Învățământul primar, 1. Ciolan, L., 1999c, „Temele cross-curriculare”, Revista de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Bacon, Nedham Heights. Comisia Europeană, 2001, Making a European Area of Lifelong Learning a Reality, The European Comission, Bruxelles. Conner, M.L.; Clawson, J.G., f.a., „Creating a Learning Culture”, Ageless Learner, http://agelesslearner.com/articles/lc connerclawson tc600.htm. Connor, S., 1999, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, Meridiane, București. Consiliul Uniunii Europene, 2001, Report from the European Council: The concrete future objectives of education and training systems, Bruxelles, 5980/01 EDUC 23. Cook, G.E.; Martinello, M.L., 1994, „Topics and Themes in Interdisciplinary
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Sadle River, Prentice Hall, Merrill. Robertson, D.W.; Martin, D.K.; Singer, P.A., 2003, „Interdisciplinary Research: Putting the methods under the microscope”, BMC Medical Research Methodology, vol. 3, 20. Rodriguez Romero, M.M., 1998, „Educational Change and Discourse Communities: representing change in postmodern times”, Curriculum Studies, vol. 6, 1. Rorty, R., 1998, Contingență, ironie și solidaritate, All, București. Rosenau, P.M., 1992, Post-Modernism and the Social Sciences. Insights, inroads and intrusions, Princeton University Press, New Jersey. Rosenfield, P., 1992, „The Potential of Transdisciplinary Research
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Curriculum”, Phi Delta Kappan, vol. 72, 10. Sinclair, M., 2004, Learning to Live Together. Building skills, values and attitudes for the twenty-first century, International Bureau of Education. Skelton, A., 1997, „Studying Hidden Curricula: developing a perspective in the light of postmodern insights”, Curriculum Studies, vol. 5, 2. Slattery, P., 1995, Curriculum Development in the Postmodern Era, Garland Publishing, New York, Londra. Sliwerski, B., 1996, „Perspectiva postmodernistă a educației adulților”, Paideia, 2. Smith, M.K., 2002, „The theory and rhetoric of the learning society
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Building skills, values and attitudes for the twenty-first century, International Bureau of Education. Skelton, A., 1997, „Studying Hidden Curricula: developing a perspective in the light of postmodern insights”, Curriculum Studies, vol. 5, 2. Slattery, P., 1995, Curriculum Development in the Postmodern Era, Garland Publishing, New York, Londra. Sliwerski, B., 1996, „Perspectiva postmodernistă a educației adulților”, Paideia, 2. Smith, M.K., 2002, „The theory and rhetoric of the learning society”, The encyclopedia of informal education, www.infed.org/lifelonglearning/b-lrnsoc.htm. Stanciu, I.Gh., 1995
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
1. Walker, D., 1996, „Integrative Education”, în ERIC Clearinghouse on Educational Management, ED 390112. Welsh, W., f.a., „Reason and Transition: On the Concept of Transversal Reason”, www.sammelpunkt.philo.at:8080/archive/00000192/at/Reason.html. Wilson, B.G., f.a., The Postmodern Paradigm, http://www.cudenver.edu/Îbwilson. Wittgenstein, L., 1979, Remarks on Fraser’s Golden Bough, Rush Rheest, Retford. Wolk, S., A democratic classroom, Heinemann, Portsmouth, NH. Wood, K.D.; Jones, J.P., 1994, „Integrated Collaborative Learning Across the Curriculum”, Middle School Journal
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Jef (1998), „Revisiting Copenhagen: Or, On the Creative Development of Security Studies Agenda in Europe”, European Journal of International Relations, vol. IV, nr. 4, pp. 479-506. Iggers, Georg G. (1997), Historiography in the Twentieth Century: From Scientific Objectivity to the Postmodern Challenge, Wesleyan University Press, Hanovra-Londra. Ignatieff, Michael (1999), El honor del guerrero. Guerra étnica y conciencia moderna, Taurus, Madrid. International Commission on Intervention and State Sovereignty (2001), The responsibility to protect, International Development Research Centre, Ottawa. ISS (2004), „European defence
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
treaptă a creației / Creației: „Iată, îți dau un cuvânt / și cu el îți dau lumea/ și nu-ți cer nimic / numai să ții minte Cuvântul”. Rostirea poetică, spune și eseistul, are o soartă vitregă în evul modern și în cel postmodern, care tind către pierderea sensului. Dar tot ei îi revine misiunea de a-l recupera și reacredita, și prin aceasta de a salva lumea (este ceea ce mărturisește B. răspunzând la întrebarea „De ce scrieți?”). Rostirea poetică restituie sacrul și-l conservă
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
sud-american, în folosirea planurilor narative multiple și îmbinarea fantasticului cu oniricul și realismul. Romanul vrea să fie reprezentarea etosului unei colectivități rurale, confruntată cu istoria. Aproapele nostru trădează (1992), subintitulat „roman semipolițist”, folosește tehnici ale prozei moderne (textualism, intertextualitate) și postmoderne, care vor sta și la baza romanului Colonelul de la Ghiol (1996), „roman polimorf”, „prin focul încrucișat al limbajelor”, prin sinteza personaj-narator-autor, sau „roman total” (Stan Velea), în care formele moderne se îmbină cu cele clasice (biografia unor personaje, logica episoadelor
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
ieșirea din închisoare pentru a le fi facilitată reinserția socială și a reduce recidiva. ● Organizarea unor departamente instituționale - servicii în cadrul cărora deținuții eliberați să fie consiliați, direcționați și susținuți. Strategii și politici de profilaxie și combatere a alcoolismului în societatea postmodernă Lector univ. dr. IOAN POPOVICIU, Universitatea Emanuel Oradea Asist. univ. drd. ANA SALOMEA POPOVICIU, Universitatea Emanuel Oradea Atât în dialogul cotidian, cât și în dezbaterile academice este larg acceptată teoria conform căreia civilizația contemporană se află într-un moment major
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
într-un moment major de cotitură. Allen susține că asistăm la o revoluție intelectuală masivă, la fel de mare ca și aceea care a demarcat lumea modernă de cea a Evului Mediu. Temeliile lumii moderne se prăbușesc și intrăm într-o lume postmodernă (Allen, 1989, p. 2). În același sens, Willimon afirmă că „între anii 1960 și 1980 a luat sfârșit o lume veche construită neadecvat și a început o lume nouă” (Willimon, 1997, p. 30). Această nouă civilizație poartă denumirea de postmodernism
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lume veche construită neadecvat și a început o lume nouă” (Willimon, 1997, p. 30). Această nouă civilizație poartă denumirea de postmodernism. Cu toate că marea majoritate a autorilor sunt de acord cu faptul că rădăcinile postmodernismului se regăsesc în modernism, definirea conceptului „postmodern” rămâne, însă, o problemă controversată. Astfel, în timp ce unii autori preferă o abordare cronologică, definind postmodernismul ca fiind ceea ce urmează secvențial modernismului, alții propun o abordare în termenii conținutului, mai precis ai schimbărilor paradigmatice care au loc în cultura contemporană. De
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
423). De asemenea, în Columbia Britanică, interdicția totală a reclamei din presă și televiziune din 1976 a avut rezultate slabe (Smart, Cutler, 1976, pp. 13-21). Totodată se poate argumenta faptul că această metodă profilactică dobândește o nouă însemnătate pentru populația postmodernă. Televiziunea este un mijloc prin care filmul invadează viața de zi cu zi a milioane de oameni, fiind astfel o extensie a industriei de filme. Datorită abilității televiziunii de a prezenta imagini variate, foarte mulți oameni au ajuns să creadă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ajuns să creadă că acele evenimente sunt fapte obiective, uitând că informațiile sunt interpretate, editate și comentate de specialiști. Astfel că, pentru marea majoritate a populației, televiziunea a devenit „lumea reală” a unei culturi pluraliste. A trăi într-o eră postmodernă înseamnă a conviețui într-o lume creată prin juxstapunerea de diferite imagini. Lumea ecranului combină imaginile nediferențiate și le aduce în prezent, iar postmoderniștii se întreabă dacă există cu adevărat, în lume, ceva mai mult decât o suprapunere de imagini
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
credința religioasă influențează atât viața individului, cât și a comunității. Datorită acestei relații dintre credință și comportament în societatea pluralistă contemporană pot să apară situații conflictuale nu doar la nivel teoretic, ci și social. MacIntyre este de părere că societatea postmodernă nu este caracterizată de consens, ci de divizări și conflicte nu doar între diverse tradiții, ci și în interiorul aceleiași tradiții (MacIntyre, 1988, p. 2). Prin urmare, Netland consideră că răspunsurile aduse provocării pluralismului religios trebuie să ia în considerare, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
liquor taxes on heavy drinking”, în Bell Journal of Economics, vol. 13. Dawson, „Correlates of past-year status among treated and untreated persons with former alcohol dependence”, în Alcoholism Clin. Exp. Res., vol. 20. Diogenes, Allen (1989), Christian Belief in a Postmodern World, Westminster/John Knox Press, Louisville. Donaldson, S.I.; Graham, J.W.; Hansen, W.B. (1994), „Testing the generalizability of intervening mechanism theories: Understanding the effects of adolescent drug use prevention interventions” în Journal of Behavioral Medicine, vol. 17. Dryfoos, J.G.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcohol advertizing ban in British Columbia: Problems and effects on beverage consumption”, în British Journal of Addiction, vol. 71. Strupp, H. (1971), Psychotherapy and the Modification of Abnormal Behavior, McGraw-Hill Book Company, New York. Thiselton, A.C. (1995), Interpreting God and the Postmodern Self, T&T Clark, Edinburgh. Tilson, E. (1952), Should Christians Drink?, Abingdon Press, New York. Twerski, A.J. (1981), Caution: „Kindness” Can Be Dangerous to the Alcoholic, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Veithe, G.E.Jr (1994) (ed.), Postmodern Times, A Christian Guide to
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]