4,003 matches
-
asupra orașului ca un viscol înnebunitor prevestind lucruri încă și mai rele. Era cu neputință să doarmă cineva. Câinii păreau întărîtați de lumina lunii și se repezeau furioși la garduri, lătrând ore în șir fără oprire. Nimeni nu-i putea potoli atunci. Nici măcar dresorii. Îi lăsau să latre până oboseau, mai bine zis până ce luna cobora undeva dincolo de plopii care împînzeau marginile orașului. Atunci, istoviți de atâta lătrat, câinii se retrăgeau mârâind, parcă satisfăcuți că alungaseră luna care-i înnebunea de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
foc păreau lupi tolăniți pe iarbă, care din moment în moment, înnebuniți de lumina agresivă a lunii, puteau începe să urle. M-am gândit la ce-mi povestise Eleonora despre nopțile cu lună în care nici dresorii nu mai puteau potoli câinii, dar n-am scos o vorbă, n-avea rost să-i stârnesc amintirile. Am stat așa, în tăcere și cu nervii încordați, privind umbrele, ca și cum ne așteptam ca ele să se însuflețească. În cele din urmă, obosiți, am ațipit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-i iubire, draga mea! Adică o înțelegere fără ajutorul cuvintelor. Dacă m-ar fi întrebat cineva, după despărțire, cum era îmbrăcată, ce fel de pălărie purta, aș fi ridicat din umeri; nu știam. O sorbisem lacom cu privirile ca să-mi potolesc foamea de ea, mă îmbătasem de farmecul ce-l răspândea, dar habar n-aveam încă ce culoare au ochii ei. Plutea pesemne dincolo de materie ca o născocire a nevoii mele de a întîlni pe femeia visului de dragoste? Câteva zile
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o boală mai crâncenă decât absența Mihaelei. Și totuși, stăruia în mine o idee mereu trează, obsedantă: ― Nu, n-o iubesc. Totul nu se reduce decât la o beție a simțurilor, o sete căpiată de făptura ei. După ce-mi potolesc această sete, sânt sigur c-o voi uita ca și când izvorul ei miraculos nicî n-ar fi fost pe lume. Sesiunea de iunie se sfârșise. Nu m-am prezentat la examene, nu era chip, pentru că nu pregătisem nimic. Le-am amânat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Cu noi cu tot?... ― Nu, noi rămâneam pe uscat... ― Așadar, tu ai văzut marea, prea-fericitule! ― Nu, n-am văzut-o nici eu... Sânt nefericit ca și tine... Amândoi am pufnit în râs. Nu știu cât timp ne-a trebuit până să ne potolim. În clipa aceea, ca un făcut, treceam pe lângă un tren care tocmai trăgea în stație, Mihaela întrebă: ― Unde merge trenul ăsta? ― Asta e chiar rapidul de Constanța. S-a uitat lung la el, cu un fel de tristețe în priviri
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în zare: întunericul mistuia în pântecele lui marea laolaltă cu cerul. Numai luna rămăsese nemistuită și mergea cu noi călăuză pe nesfârșitul pustiu de apă. ― Mi-i frig aici, șopti Mihaela. Ne-am retras în spatele vasului unde curentul era mai potolit și noi mai la-adăpost. De aici auzeam clipocitul apei frământate de elice. ― A, acum înțeleg, nesuferitule, de ce arătai atât de bine dispus, zise ea. Te-am urât prea mult ca să nu câștigi la joc. ― Am vrut să-ți fac o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
respirația întretăiată și îngăima printre suspine: ― Ce nenorocită sînt! Cât mă doare nenorocirea mea! ― Nu spune asta... ești nedreaptă cu tine. Doar n-ai să oprești viața în loc din cauza unei greșeli. Ai curajul de a privi înainte. Vorbele n-o potoleau, era nevoie de o forță mai mare decât a lor. Plângea tot mai amarnic scuturată de sughițuri. Văzând așa, am cuprins-o în brațe și am acoperit-o de sărutări pe fața răvășită de lacrimi, pe gura arsă. Surprinsă de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ziarul pe care-l citea. Egal cu zero! Simțeam nevoia să înfăptuiesc ceva extraordinar, afară din obișnuit, să intervin mereu în viața ei, să le fac bine, nu atâta pentru plăcerea de a face bine, cât mai ales să-mi potolesc setea nemărginită de a fi regretat de fosta mea soție, de a-i arăta marele meu preț. Dar îmi lipseau împrejurările favorabile. Și-mi băteam capul ce să mai născocesc, ce faptă bună să mai fac ca să rămân necontenit viu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cobori până la mine, că nădejdea într-o întoarcere e o nebunie curată. Am vrut atunci să te îmbrățișez cu de-a sila, așa cum făcuseși și tu cu mine odinioară, pe scara mansardei, ca să mă aleg măcar cu atâta, să-mi potolesc gura arsă. Ce slabă m-am arătat! Mi s-a tăiat dintr-o dată curajul și m-am pomenit că-ți aranjez cravata. Tot era ceva. Stăteai așa de aproape, încît ți-am respirat aerul!... (Aveam, așadar, dreptate, când mi se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
tăi va muri de ciumă, și va fi nimicită de foamete în mijlocul tău; o treime va cădea ucisă de sabie în jurul tău; și o treime o voi risipi în toate vînturile și voi scoate sabia după ei. 13. Îmi voi potoli astfel mînia, Îmi voi domoli astfel urgia cu ei, și Mă voi răzbuna, ca să știe că Eu, Domnul, am vorbit în mînia Mea, vărsîndu-Mi urgia peste ei. 14. Te voi preface într-un pustiu, te voi face de ocară printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
sabie, de foamete și de ciumă. 12. Cine va fi departe va muri de ciumă, și cine va fi aproape va cădea ucis de sabie, iar cine va rămîne și va fi împresurat, va pieri de foame. Așa Îmi voi potoli urgia asupra lor. 13. Și veți ști că Eu sunt Domnul, cînd morții lor vor fi în mijlocul idolilor lor, împrejurul altarelor lor, pe orice deal înalt, pe toate vîrfurile munților, sub orice copac verde, sub orice stejar stufos, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
trezește împotriva ta! Iată că a și venit! 7. Îți vine rîndul, locuitor al țării! Vine vremea, se apropie ziua de necaz, și nu de bucurie pe munți! 8. Acum Îmi voi vărsa în curînd urgia peste tine, Îmi voi potoli mînia peste tine; te voi judeca după faptele tale și te voi pedepsi pentru toate minciunile tale. 9. Ochiul Meu va fi fără milă și nu Mă voi îndura; te voi pedepsi după faptele tale, măcar că urîciunile tale vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Voi surpa zidul pe care l-ați tencuit cu ipsos, îl voi doborî la pămînt și i se vor dezgoli temeliile; se va prăbuși, și veți pieri în mijlocul dărîmăturilor lui. Și veți ști că Eu sunt Domnul. 15. Îmi voi potoli astfel mînia împotriva zidului și împotriva celor ce l-au tencuit cu ipsos; și vă voi spune: Nu mai este nici un zid! Și s-a isprăvit cu cei ce l-au tencuit cu ipsos! 16. S-a isprăvit cu proorocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
cu lovituri de sabie. 41. Îți vor arde casele cu foc, și se vor răzbuna pe tine, înaintea unei mulțimi de femei. Voi face să înceteze astfel curvia ta și nu vei mai da plata de curvă. 42. Îmi voi potoli mînia împotriva ta, și nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi liniști, nu voi mai fi supărat. 43. Pentru că nu ți-ai adus aminte de vremea tinereții tale, ci M-ai ațîțat prin toate aceste lucruri, iată, voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
e făcută să fulgere, și ascuțită pentru măcel! 16. Strînge-ți puterile, sabie, întoarce-te la dreapta! Așează-te, întoarce-te la stînga! Îndreaptă-ți ascuțișul în toate părțile! 17. Și Eu voi bate din mîini de bucurie, și Îmi voi potoli urgia. Eu, Domnul, vorbesc!" 18. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 19. "Fiul omului, croiește-ți două drumuri pe unde să treacă sabia împăratului Babilonului! Amîndouă trebuie să iasă din aceeași țară. Fă un semn pe drum, fă-l la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
deosebire între ce este necurat și ce este curat, își întorc ochii de la Sabatele Mele, și sunt pîngărit în mijlocul lor. 27. Căpeteniile lui sunt în mijlocul lui ca niște lupi care își sfîșie prada; varsă sînge, pierd sufletele, numai ca să-și potolească lăcomia de bani. 28. Proorocii lui au pentru ei tencuieli de ipsos, vedenii înșelătoare, proorocii mincinoase. Ei zic: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeu!" Și Domnul nu le-a vorbit! 29. Poporul din țară se dedă la silnicie, fură, asuprește pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
se va lua de pe el decît prin foc, 13. și tu dorești iarăși nelegiuire în spurcăciunea ta! Pentru că am vrut să te curăț și nu te-ai făcut curată, nu vei mai fi curățită de spurcăciunea ta pînă Îmi voi potoli mînia asupra ta. 14. Eu, Domnul, am vorbit! Lucrul acesta se va întîmpla, și Eu îl voi împlini! Nu Mă voi lăsa, nu voi avea milă, nici nu Mă voi căi. Vei fi judecată după puterea ta și după faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
toată mulțimea lui va fi prăpădită. 13. Voi pierde și toate vitele lui de lîngă apele cele mari; nici picior de om nu le va mai tulbura, nici copită de vite nu le va mai tulbura. 14. Atunci îi voi potoli apele, și voi face să-i curgă rîurile lin ca untdelemnul, zice Domnul, Dumnezeu." 15. "Cînd voi preface țara Egiptului într-o pustietate, și țara va fi jefuită de tot ce are, cînd voi lovi pe toți cei ce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
întărite și foarte mari. Ba încă am văzut acolo și pe fiii lui Anac. 29. Amaleciții locuiesc ținutul de la miază-zi; Iebusiții și Amoriții locuiesc muntele; și Cananiții și Hetiții locuiesc lîngă mare și de-a lungul Iordanului." 30. Caleb a potolit poporul, care cîrtea împotriva lui Moise. El a zis: "Haidem să ne suim, și să punem mîna pe țară, căci vom fi biruitori!" 31. Dar bărbații care fuseseră împreună cu el au zis: Nu putem să ne suim împotriva poporului acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
liberă" și spectatorii, indignați, au vrut să-l linșeze pe actor, dramaturgul s-a prezentat pe scenă, să-i calmeze, să-i roage să aibă răbdare, fiindcă, vor vedea, Hippolit va fi pedepsit pentru acest sacrilegiu. Totuși, nimic n-a potolit ura conservatorilor. La șaptezeci de ani, lui Euripide i s-a intentat un proces, fiind învinuit de impietate. Până la urmă, a fost achitat, însă primirea ostilă de care a avut parte următoarea sa tragedie l-a silit să priceapă că
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
după moartea lui Ajax. Dar, mai ales, am căutat o urmă, cât de mică, a bătăliei navale dintre perși și greci care a dat celebritate Sa-laminei. Bineînțeles, toate căutările mele s-au soldat cu un frumos eșec. Decepționat, mi-am potolit foamea cu un prânz ieftin, alcătuit din fructe de mare, după care m-am așezat pe o bancă de unde puteam privi mai bine dâmbul ce domină portul, unde și-ar fi instalat Xerxes tronul, și mi-am amintit ce povestește
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zice Ion Pop, supărat. Ne decidem să pornim pe jos. Mergem, căscând gura la animația de seară a orașului, până în piața Sintagma. Acolo, ne împărțim. Cei mai perseverenți vor căuta restaurantul care ne-a făgăduit "spaghetti". Ceilalți renunțăm. Ne vom potoli foamea cu ce-am adus de-acasă. În drum spre hotel, cedăm ispitei de-a fi, o clipă, "atenieni". Într-un pasaj, cu lume multă care stă la mese și bea bere, ne hotărâm să cheltuim câte doi dolari pentru
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
generozitate față de niște scriitori "ce nu concep să plece din Grecia fără să consulte ierburile crescute peste amintirea Pythiei". Îl delegăm pe Ulici să poarte, ca președinte al Uniunii, "tratative". Eventual, ne plătim drumul. Și, evident, ne privește cum ne potolim foamea. În definitiv, ne-am răsfățat destul pe vapor. Când Ulici revine, îl întreb: "Sunt speranțe?" Cred că da", zice el. Asta mă ajută să-mi regăsesc o anumită bună dispoziție, în ciuda faptului că vaporul a început să se legene
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
din ianuarie, fi fost "o supapă norocoasă". Nietzsche îi sfida pe filosofi, chemîndu-i să-și ridice locuințele pe Vezuviu. Americanii de pe coasta californiană se văd puși în situația să facă, fără s-o fi deliberat, această experiență. După ce ne-am potolit foamea, ne ducem să vedem un hotel celebru (aici s-a turnat filmul "Hotel"), Ne plimbăm, ca niște copii, cu liftul exterior, o cușcă de sticlă care lunecă pe zid, în sus și în jos, dîndu-ți o senzație de vertij
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și despre care nu știu ce să cred. La masă se servesc, bineînțeles, mititei și chiftele. Petru românii exilați, a mânca mititei și chiftele e, probabil, o formă de patriotism. Pentru mine, mititeii și chiftelele reprezintă, strict, un aliment cu care îmi potolesc (nu cum aș vrea eu) foamea. Dar nu îndrăznesc să-mi dezvălui cuiva reținerile. Aș părea insensibil la farmecele bucătăriei naționale, nepatriot, și aș jigni apetitul celorlalți, condimentat cu melancolii. Melancoliile mele sunt neculinare. Nu-mi plac, la drept vorbind
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]