KorAP: Find »[drukola/base=prevenție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...265 >

6,624 matches

Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420

endotelială, inflamația și rigiditatea vasculară, în asociere cu creșterea prevalenței și duratei expunerii la factori de risc cardio - vascular tradiționali, ceea ce determină creșterea progresivă a incidenței și prevalenței afecțiunilor- cardiovasculare la ambele sexe (10). Prevenția poate fi divizată în: primordială (prevenția factorilor de risc), primară (tra- tamentul- factorilor de risc) și secundară (prevenția unor noi evenimente cardiovasculare) Având în vedere că riscul cardiovascular absolut este înalt la pacienții vârstnici, studiile actuale arată că, prin aplicarea măsurilor preventive primordiale, chiar și o

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
expunerii la factori de risc cardio - vascular tradiționali, ceea ce determină creșterea progresivă a incidenței și prevalenței afecțiunilor- cardiovasculare la ambele sexe (10). Prevenția poate fi divizată în: primordială (prevenția factorilor de risc), primară (tra- tamentul- factorilor de risc) și secundară (prevenția unor noi evenimente cardiovasculare) Având în vedere că riscul cardiovascular absolut este înalt la pacienții vârstnici, studiile actuale arată că, prin aplicarea măsurilor preventive primordiale, chiar și o reducere minimă a riscului relativ va determina o scădere substanțială a incidenței

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
la pacienții vârstnici, studiile actuale arată că, prin aplicarea măsurilor preventive primordiale, chiar și o reducere minimă a riscului relativ va determina o scădere substanțială a incidenței evenimentelor cardio - vasculare (12). Însă la pacienții vârstnici este dificil de diferențiat între prevenția primordială versus cea primară, din cauza prevalenței înalte a aterosclerozei subclinice, care poate fi diagnosticată prin ecografie Doppler carotidiană, prin calcularea indicelui gleznă braț sau prin evidențierea modificărilor electrocardiografice sau ecocardiografice (13). În plus, în ceea ce privește prevenția primară a bolilor cardiovasculare, la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
este dificil de diferențiat între prevenția primordială versus cea primară, din cauza prevalenței înalte a aterosclerozei subclinice, care poate fi diagnosticată prin ecografie Doppler carotidiană, prin calcularea indicelui gleznă braț sau prin evidențierea modificărilor electrocardiografice sau ecocardiografice (13). În plus, în ceea ce privește prevenția primară a bolilor cardiovasculare, la pacientul vârstnic nu sunt directive clare privind strategia care trebuie adoptată, recomandările variind de la „constatare caz” la „screening sistematic”, nefiind stabilit cu certitudine ce marker al riscului ar trebui evaluat, dar nici ce măsură preventivă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
recomandările variind de la „constatare caz” la „screening sistematic”, nefiind stabilit cu certitudine ce marker al riscului ar trebui evaluat, dar nici ce măsură preventivă primară ar trebui adoptată pentru reducerea riscului cardiovascular. În 2013, AHA a publicat un ghid de prevenție secundară a bolilor cardiovasculare aterosclerotice la pacienții vârstnici, dovedind încă o dată importanța acestui subiect (14). Cu toate că există multiple ghiduri și directive clare privind prevenția secundară a diferitelor afecțiuni cardiovasculare, studiile arată că aceasta este mai puțin implementată la populația vârstnică

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
primară ar trebui adoptată pentru reducerea riscului cardiovascular. În 2013, AHA a publicat un ghid de prevenție secundară a bolilor cardiovasculare aterosclerotice la pacienții vârstnici, dovedind încă o dată importanța acestui subiect (14). Cu toate că există multiple ghiduri și directive clare privind prevenția secundară a diferitelor afecțiuni cardiovasculare, studiile arată că aceasta este mai puțin implementată la populația vârstnică, având în vedere temerile privind comorbiditățile coexistente, polifarmacia, pre - cum și statusul cognitiv al acestei categorii de pacienți (15,16). Principalul obiectiv al prevenției

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
prevenția secundară a diferitelor afecțiuni cardiovasculare, studiile arată că aceasta este mai puțin implementată la populația vârstnică, având în vedere temerile privind comorbiditățile coexistente, polifarmacia, pre - cum și statusul cognitiv al acestei categorii de pacienți (15,16). Principalul obiectiv al prevenției secundare a bolilor cardiovasculare la vârstnici, similar cu alte grupe de vârstă, este reprezentat de prevenirea sau întârzierea progresiei ateroscle - rozei și, implicit, a apariției unor noi evenimentelor cardiovasculare majore, ca de exemplu: angină pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), accidentul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
de vârstă, este reprezentat de prevenirea sau întârzierea progresiei ateroscle - rozei și, implicit, a apariției unor noi evenimentelor cardiovasculare majore, ca de exemplu: angină pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), accidentul vascular cerebral (AVC) sau ischemia critică a membrelor inferioare. Prin prevenția acestor boli cardiovasculare va crește nu doar longevitatea pacienților, dar se va îmbunătăți și calitatea vieții, pacientul vârstnic putându-și desfășura activitatea zilnică și păstrându-și independența. În plus vor scădea și cheltuielile îngrijirilor de sănătate (14). Prevenția bolilor cardiovasculare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
inferioare. Prin prevenția acestor boli cardiovasculare va crește nu doar longevitatea pacienților, dar se va îmbunătăți și calitatea vieții, pacientul vârstnic putându-și desfășura activitatea zilnică și păstrându-și independența. În plus vor scădea și cheltuielile îngrijirilor de sănătate (14). Prevenția bolilor cardiovasculare la vârstnici include măsuri privind schimbarea stilului de viață (măsuri dietetice, renunțarea la fumat, efectuarea de exerciții fizice) și, eventual, tehnici intervenționale și chirurgicale (revascularizarea coronariană și/sau montarea unui defibrilator implantabil - ICD) și farmacoterapie (de exemplu, aspirina

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
fumat, efectuarea de exerciții fizice) și, eventual, tehnici intervenționale și chirurgicale (revascularizarea coronariană și/sau montarea unui defibrilator implantabil - ICD) și farmacoterapie (de exemplu, aspirina, betablocantele, statinele și inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit un rol benefic în prevenție). 8.2. Factorii de risc modificabili și controlul acestora 8.2.1. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o afecțiune foarte comună la populația vârstnică, cu o prevalență de 70% la pacienții de peste 70 ani și de 74% la subiecții

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
insuficiență cardiacă (IC) au în antecedente HTA (14). Deși pacienții vârstnici sunt adesea informați asupra diagnosticului de HTA, controlul valorilor tensiunii arteriale (TA) este deficitar, în special la subiecții peste 75 de ani (18 -20). Cel mai recent ghid de prevenție secundară a afecțiunilor cardiovasculare la pacien ii vârstnici arată că acest aspect se datorează în principal faptului că medicii consideră că HTA reprezintă un fenomen adaptativ fiziologic la vârstnici, pentru a asigura perfuzia viscerală eficientă (14) . Acest concept a fost

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
grupe de vârstă a concluzionat că „tratamentul antihipertensiv reduce riscul instalării evenimentelor majore cardiovasculare și, cu cât este mai mare scăderea valorilor TA, cu atât este mai amplă reducerea riscului” (26). Valorile-țintă ale TA sunt < 140/90 mmHg, atât în prevenția primară, cât și în cea secun - dară. Obținerea acestor valori drept țintă la pacientul vârstnic este bazată în principal pe opinia experților și nu pe rezultatele unor trialuri clinice randomizate. Cu toate acestea, cel mai recent document de consens AHA

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
37). În consecință, la vârstnici, profilul lipidic trebuie interpretat în contextul statusului nutrițional, al examenului clinic, precum și al comorbidităților. Terapia hipolipemiantă. Studiile fundamentate pe principiile medicinei bazate pe dovezi recomandă tratamentul hipolipemiant, în special cu statine, pentru toate tipurile de prevenție a bolilor cardiovasculare la pacien ii vârstnici. Astfel, în ultimii ani se discută rolul statinelor în prevenția primordială, prin reducerea riscului cardiovascular și îmbunătățirea funcției endoteliale, independent de efectul hipolipemiant (38). O meta-analiză publicată în 2011 de Taylor și colaboratorii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
al comorbidităților. Terapia hipolipemiantă. Studiile fundamentate pe principiile medicinei bazate pe dovezi recomandă tratamentul hipolipemiant, în special cu statine, pentru toate tipurile de prevenție a bolilor cardiovasculare la pacien ii vârstnici. Astfel, în ultimii ani se discută rolul statinelor în prevenția primordială, prin reducerea riscului cardiovascular și îmbunătățirea funcției endoteliale, independent de efectul hipolipemiant (38). O meta-analiză publicată în 2011 de Taylor și colaboratorii săi a examinat rolul statinelor în prevenția primară a evenimentelor cardiovasculare. Concluziile au fost că terapia cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
vârstnici. Astfel, în ultimii ani se discută rolul statinelor în prevenția primordială, prin reducerea riscului cardiovascular și îmbunătățirea funcției endoteliale, independent de efectul hipolipemiant (38). O meta-analiză publicată în 2011 de Taylor și colaboratorii săi a examinat rolul statinelor în prevenția primară a evenimentelor cardiovasculare. Concluziile au fost că terapia cu statine reduce mortalitatea globală, incidența evenimentelor majore cardiovasculare și scade necesitatea revascularizației la subiecții vârstnici fără boli cardiovasculare în antecedente (39). Studiul PROSPER (PROSpective study of Pravastatin in Elderly individuals

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
globale, cât și a celei cardio - vasculare, precum și a incidenței evenimentelor cardiovasculare cu 20% la grupul tratat cu statine (43). O meta-analiză realizată de Afilalo și colaboratorii săi în 2008 a examinat efectele clinice ale terapiei cu statine utilizată în prevenția secundară la 19.569 de pacienți vârstnici (cu vârsta cuprinsă între 65 i 82 de ani), cu boală coronariană în antecedente, care au fost incluși în 9 studii prospective randomizate. Mortalitatea globală a fost redusă cu 22%, necesitatea revascularizației cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
0,8 grame/kg dacă nu este prezentă insuficiența renală (59). De asemenea, ghidurile AHA recomandă la vârstnici alimente bogate în nutrienți și cu conținut caloric scăzut (60). Deși există puține studii privind impactul modificărilor dietetice la persoanele vârstnice în prevenția secundară, recomandările pentru această grupă populațională sunt de a consuma o cantitate limitată de lipide saturate, dietă hiposodată (în prezența HTA și/sau a IC), precum și scădere în greutate pentru a menține un IMC de maxim 30 kg/m2 (17

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
lipide saturate. Beneficiile au fost superioare celor estimate, iar scăderea incidenței evenimentelor cardiovasculare s-a observat încă din primul an de aplicare a dietei (63). Într-un vast studiu observațional, Mitrou și colaboratorii săi au obiectivat beneficiile dietei mediteraneene în prevenția pri - mară, inclusiv la persoanele vârstnice (64). Flavonoizii, identificați în principal în fructe, legume, nuci, cacao, ceai și vin, dețin proprietăți antiinflamatorii și antioxidante. Un studiu clinic publicat în 2012, care a inclus 98.000 de pacienți cu vârsta medie

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
vârstnicii, mai ales la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare aterosclerotice (70). Managementul diabetului zaharat. La pacienții cu scăderea toleranței la glucoză s-au evidențiat beneficii substanțiale ale măsurilor privind schimbarea stilului de viață și, even - tual, ale adăugării terapiei farmacologice în prevenția sau întârzierea apariției DZ. Un astfel de program este prezentat de Brown și colaboratorii săi și intitulat Diabetes Prevention Program (DPP), care a inclus un procent de 20% pacienți cu vârsta peste 60 de ani, randomizați în 3 grupuri:program

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
a tipului de personalitate și a factorilor culturali. Ghidurile din 2011 prevăd ca principale obiective ale tratamentului tuturor pacienților cu DZ managementul hiperglicemiei și limitarea efectelor adverse ale terapiei (70). La pacien ii vârstnici, un aspect deosebit de important constă în prevenția hipoglicemiei, prezentă adesea. În acest scop, vârstnicii trebuie să își verifice mult mai des glicemia, cu glucotestul, în special după efectuarea unui efort fizic susținut. Similar altor grupe de vârstă, tratamentul DZ tip 2 va fi inițiat cu modificarea stilului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
intensitate fizică moderată sau mare (10). În ceea ce privește repartiția pe sexe, 14% dintre bărbații și 8% dintre femeile cu vârsta peste 65 de ani practică exerciții fizice aerobice și de întindere conform recomandărilor din ghiduri (87,88). Rolul activității fizice în prevenție. Există multiple beneficii dovedite ale activității fizice asupra prevenției căderilor, osteoporozei, funcției cognitive, capacității funcționale, cu prezervarea și chiar creșterea masei musculare și îmbunătățirea considerabilă a calității vieții, indiferent de relația directă cu afecțiunile cardiovasculare pe care le prezintă sau

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
sexe, 14% dintre bărbații și 8% dintre femeile cu vârsta peste 65 de ani practică exerciții fizice aerobice și de întindere conform recomandărilor din ghiduri (87,88). Rolul activității fizice în prevenție. Există multiple beneficii dovedite ale activității fizice asupra prevenției căderilor, osteoporozei, funcției cognitive, capacității funcționale, cu prezervarea și chiar creșterea masei musculare și îmbunătățirea considerabilă a calității vieții, indiferent de relația directă cu afecțiunile cardiovasculare pe care le prezintă sau nu pacientul vârstnic (89-91). În plus, activitatea fizică practicată

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
funcționale, cu prezervarea și chiar creșterea masei musculare și îmbunătățirea considerabilă a calității vieții, indiferent de relația directă cu afecțiunile cardiovasculare pe care le prezintă sau nu pacientul vârstnic (89-91). În plus, activitatea fizică practicată regulat are efecte benefice în prevenția primordială, asupra factorilor de risc cardiovasculari ca dislipidemia, HTA, obezitatea și DZ. Multiple studii au demonstrat beneficiile activității fizice în prevenția secundară la pacienții vârstnici cu boli cardiovasculare aterosclerotice preexistente, respectiv scăderea morbi-mortalității globale și reducerea incidenței unor noi evenimente

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
pe care le prezintă sau nu pacientul vârstnic (89-91). În plus, activitatea fizică practicată regulat are efecte benefice în prevenția primordială, asupra factorilor de risc cardiovasculari ca dislipidemia, HTA, obezitatea și DZ. Multiple studii au demonstrat beneficiile activității fizice în prevenția secundară la pacienții vârstnici cu boli cardiovasculare aterosclerotice preexistente, respectiv scăderea morbi-mortalității globale și reducerea incidenței unor noi evenimente cardiovasculare (92). Un studiu desfășurat în Honolulu de Hakim și colaboratorii săi, care a inclus pacienți cu vârsta între 71 i

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
socio-economic și suportul social. Statusul socio-economic reprezintă un cofac- tor important care contribuie la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, pre- cum și la un prognostic nefavorabil la subiecții cu patologie cardiovasculară preexistentă, în consecință, cu implicații atât în prevenția primordială, cât și în cea primară și secundară. Un studiu realizat de Williams și colaboratorii săi a arătat că mortalitatea la 5 ani la pacienții cu boli cardiovasculare cu un venit anual sub 10.000 de dolari a fost de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]