7,932 matches
-
de tirania pe care o manifestase față de frații zeloși din Ordin; asta s-a întâmplat în prezența părintelui nostru papa Grigore al IX-lea, fiindcă, în urma inițiativei acestuia, multe provincii înaintaseră plângeri împotriva fratelui Elia. Cine poate, așadar, să aibă prezumția de a avea merite și să se simtă sigur pe sine, atunci când vede persoane așa de importante căzând atât de jos? Într-adevăr, cine dintre predicatorii și prelații din Universitatea din Paris, sau dintre clerul întregii Franțe, putea să se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
iritat de orgoliul și de cruzimea lui Capaneu, l-a fulgerat. Atunci, Evadne, soția lui, s-a aruncat vie pe rugul soțului său. Așadar, temeritatea, provocarea lui Jupiter, orgoliul i-au adus moartea eroului. La fel, o atitudine asemănătoare de prezumție, de orgoliu se află la baza ruinării lui Phaeton, care conducând rău carul tatălui său, Apollo, a fost azvârlit de Jupiter din înaltul cerului în fluviul Eridanus (Po). Și Semele păcătuise de un exces similar. Fiică a lui Cadmus și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de aproape patru ani, el, așa de fecund, a compus numai vreo zece epistole din cartea a patra din Ex Ponto 416. Într-un prim moment, după moartea lui Augustus, este posibil ca poetului să-i fi trecut prin minte "prezumția nebunească de a obține iertarea de la Tiberiu", împăratul auster și închis în sine, care purta în suflet rana căsătoriei nefericite cu desfrânata Iulia maior"417. Ovidiu, deși de departe, a participat cu un Triumphus 418 la victoria asupra panonilor a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o disparitate de texte, care circulă în devălmășie și conțin valori mai mult sau mai puțin explicite, cercetătorul le supune lecturii, le alege pe acelea care i se „par” semnificative și le orînduiește în serii semantice. El își asumă riscul „prezumției”, nu numai în ce privește „particularul”, pentru că nu se oprește la acesta, dar și în privința ansamblului. Este limpede pentru oricine că nașterea, nunta, moartea sunt momente distincte în viața individului, relativ autonome. Fiecare se bazează pe acte proprii, se remarcă prin gestică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lupt cu morile de vânt, mai ales că nu aveam de partea mea nici o probă palpabilă. Prea mari erau forțele potrivnice, prea învăluite în mister, iar șansele mele erau mai mult decât modeste. Și totul a rămas la nivelul de prezumție. Și astăzi stau și mă gândesc câteodată dacă n-ar fi trebuit să fi acționat cumva, dar ce aș fi câștigat? Fratele meu murise și cu asta gata, se declanșase tragedia, tragedie care va rămâne în familia noastră pentru totdeauna
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații caracterizate prin unitate juridică internațională, statală, etnică, religioasă, culturală sau chiar economică. Astfel, conceptul de frontieră este definit într-un înțeles extrem de larg, fiind rareori asimilat celui de simplă graniță reglementată prin jurisdicția
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
face însă să medităm mai atent asupra corectitudinii ei cel puțin în ceea ce privește raporturile dintre artă și sacralitate. Desigur, nu putem să o eliminăm pur și simplu, sau din principiu, posibilitatea ca ea să fie corectă existând în continuare, asemenea unei prezumții de nevinovăție, cel puțin atât timp cât atitudinea și intențiile artistului față de opera pe care o realizează sunt ireproșabile. De altfel, s-a constatat atât în rândul practicienilor, cât și al teoreticienilor, atribuirea unui caracter de sacralitate chiar și unor opere de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
hainele „cioclului lui Dumnezeu” sau pe cele ale „secretarului Absolutului” - convins, atât într-un caz cât și în celălalt, că este de partea „marii filosofii” și a „rațiunii puternice”. Filosofia, însă, nu a dispărut nicidecum, ci a dispărut mai degrabă prezumția fatală a unui om care a încercat să construiască „viței de aur”. Iar în acest demers de demolare a „absoluturilor pământești”, foarte eficiente, s-au dovedit a fi instrumentele conceptuale gândite în laboratorul epistemologico-hermeneutic. Karl Popper, de exemplu, a fost
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
citim și interpretăm lumea prin intermediul unui limbaj înțesat de aprior-uri tributare timpului, adică de concepte neabsolute, așa încât acele „grandioase povestiri” ce ne-au fost prezentate ca având în mod cert temelii de nezdruncinat, nu ni se mai par posibile. Împotriva prezumției pseudo-raționaliste a acelora care, asemenea marxiștilor, credeau că au descoperit legile ineluctabile ale istoriei omenirii în totalitatea ei, Friedrich A. von Hayek - și nu numai el -, insistând pe apariția inevitabilelor consecințe neintenționale ale acțiunilor umane intenționale, a ajuns să concludă
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Și dacă s-ar ști doar cu mintea și nu din Revelație ceea ce este drept și ceea ce este rău, atunci le-ar mai fi teamă celor care au spus și continuă să spună că „Mestier non era parturir Maria?”. Iar prezumția unei întemeieri raționale și ultime a binelui și a răului nu înseamnă, oare, o cedare în fața ispitei șarpelui: «Veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul» (Gen 3,5). Ne aflăm, așadar, în fața unor probleme ce nu pot fi evitate
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
În fond e drept că adevărului nu i se cere niciodată data nașterii. II. Poate Biserica să canonizeze o gândire filosofică în detrimentul altora? 1. O istorie de neînțelegeri dureroase Istoria intelectualității catolice este încărcată de suferințe generate de prea multă prezumție. Ispita fundamentalistă și integralistă a produs victime. Ispită exprimată prin afirmația: «Fără filosofia mea credința nu-și găsește temeiul, este doar o poveste deșartă» și în afirmația: «Credința este interpretarea pe care o dau eu despre credință». Erau serios motivate
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
lui Cristos?». « Rațiunea nu poate goli taina iubirii pe care o reprezintă Crucea, și tot Crucea poate da rațiunii ultimul răspuns pe care ea îl caută». «Credința ca atare nu este o filosofie [...]. Ca virtute teologală, ea eliberează rațiunea de prezumție, ispită tipică căreia filosofii îi sunt cu ușurință supuși». «Omul se găsește într-un drum de căutare, interminabil din punct de vedere uman: căutarea adevărului și căutarea unei persoane în care să se încreadă. Credința creștină îi vine în întâmpinare
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
ca argumentarea logică să se poziționeze de partea voluntarismului. Sigur, poate apărea deziluzionant faptul de a nu exista o bază rațională validă pentru toate convingerile noastre etice și politice de bază, însă, pe de altă parte, nu este rodul unei prezumții fatale să gândim omul ca stăpân absolut al unui sens absolut și constructor-stăpân al binelui absolut? Până la urmă Dumnezeu vrea binele pentru că binele este bine sau este bine ceea ce Dumnezeu poruncește? Cine are o cunoaștere mai bună a omului și
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
pe departe nu intenționez să reaprind, aici, această controversă, sau măcar să mă declar, aici, de-o parte sau de alta. Sânt conștient, desigur, că atât marele prozator cât și tânărul gânditor au avut motivele lor, pur teoretice, desprinse de orice prezumție pamfletară, să folosească apelativul cu pricina. De asemenea, sânt perfect de acord că accepțiunea în care fiecare a folosit cuvântul "fascism" nu se suprapune nici conceptual, nici valoric cu a celuilalt, și mai ales nu se suprapune deloc peste accepția
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
respectiv; c) fie atât prin precizarea performanțelor și/sau cerințelor funcționale solicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute l a lit. b), cât și prin referirea la standardele, omologările tehnice, specificațiil e tehnice comune, prevăzute la lit. a), ca mijloc de prezumție a conformită ții cu nivelul de performanțăși cu cerințele funcționale respective;d) fie prin precizarea performanțelor și/sau cerințelor funcționale solicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute la lit. b), pentru anumite caracteristici, și prin referirea la standardele sau omologările tehnice
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
minciunii. Căci, semiotica reprezintă, pe de o parte, arta de descoperi ce se ascunde dincolo de aparența semnelor; iar după semnele minciunii, desigur că în mod obișnuit doar o minciună se poate ascunde (să nu uităm, totuși, situațiile în care dincolo de prezumția minciunii descoperim un adevăr, respectiv pe cele în care "adevărul este cea mai bună minciună"). Pe de altă parte, însă, semiotica mai reprezintă și un limbaj unificator (metodologic) pentru alte tipuri de discurs (limbaje) pentru care semnele (minciunii) sînt relevante
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
morală a acestor afirmații și mai mult spre modurile în care afirmațiile sînt considerate minciuni de către ceilalți, incluzînd persoanele cărora le sînt adresate. În majoritatea țărilor industrializate, poate chiar în toate, sistemele juridice sînt domenii sociale în care nu predomină prezumția de bună intenție întîlnită în turnul de fildeș academic și totuși atitudinea mincinoasă, lipsită de scrupule, specifică spionilor, atrage mai degrabă cenzura decît aplauzele. Domeniul este caracterizat de diversele cerințe în privința necesității sincerității și atitudinii față de minciună a persoanelor aflate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o poezie erotică, Prezență, Blaga Își exprimă dorința cum nu se poate mai firească de a vedea făptura celei dragi “oriunde și oricum”. Există totuși un amendament, nemărturisit pe de-a ntregul și doar subînțeles din această ciudată dar asumată prezumție: “chiar amăgire dacă ești, ce cîntecul mi-l bei...” Căci frumoasa poetului pare să facă parte din acea specie intangibilă care Îndeamnă doar la un “jaf imposibil”. Motiv pentru care, poezia fiind, fără doar și poate, și o sublimă răzbunare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
interes și putere" (Morgenthau 1970: 382). "În anarhie, statele nu își pot permite să fie morale. Posibilitatea unui comportament moral rezidă în existența unui guvern eficient care să poată descuraja și pedepsi acțiunile ilegale" (Art și Waltz 1983:6). Asemenea prezumții sunt însă în mod evident false. Tot așa cum indivizii se pot comporta moral în absența unei impuneri, din partea guvernului, a regulilor morale, statele pot și chiar acționează deseori pe baza unor preocupări de natură morală. Să luăm în considerare, spre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
științifică, definind adevărul prin corespondența dintre noțiuni și realitate"133. Pretenția fundamentală a discursului pozitivist, atunci când se raportează la tema ideologiei, include nu numai ideea existenței unui loc neideologic din care realitatea socială poate fi judecată în conformitate cu adevărul, ci și prezumția că "acest loc este cel al unei științe, comparabile cu cea a lui Euclid pentru geometrie și cu cea a lui Galilei și Newton pentru fizică și cosmologie"134. Desigur, fiind indelebil legată de analiza realității sociale, ideologia rămâne prezentă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
principiilor morale, sociale, politice sau juridice instituite într-o societate civilizată, ci, dimpotrivă, le legitimează, a rejecta statutul ideologiei ca instrument al cunoașterii sociale și politice numai pe baza unei presupuneri de mistificare a realității seamănă mai curând cu o "prezumție de vinovăție", decât cu o atitudine rațional-argumentativă. În plus, dacă este să fie deplânsă pierderea, de către ideologie, a "simțului critic" referitor la fenomenul dominației, aceasta e foarte probabil să fie efectul faptului că însuși conceptul a evoluat astfel încât să fie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
principiilor morale, sociale, politice sau juridice instituite într-o societate civilizată, ci, dimpotrivă, le legitimează, a rejecta statutul ideologiei ca instrument al cunoașterii sociale și politice numai pe baza unei presupuneri de mistificare a realității seamănă mai curând cu o "prezumție de vinovăție" decât cu o atitudine rațional-argumentativă. Ideea susținută a fost că, preocupându-se de modul în care realitatea este construită social, ideologia vizează prin excelență maniera în care cunoașterea pe care o avem asupra lumii se află într-o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de asemenea, să influențeze pozitiv stocul de capital intern În situația În care firma care a fost cumpărată ar fi fost, alternativ, Închisă sau dacă, În general, performanțele sale sunt Îmbunătățite În urma investiției străine. Chiar și afara unor astfel de prezumții, sumele care provin din vânzarea către investitorul străin pot fi reinvestite În țara-gazdă. Dacă În țările dezvoltate, cea mai mare parte a ISD o constituie preluările de firme - În 1993, În SUA, aproximativ 90% din fluxurile de ISD au Îmbrăcat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de asemenea, să influențeze pozitiv stocul de capital intern În situația În care firma care a fost cumpărată ar fi fost, alternativ, Închisă sau dacă, În general, performanțele sale sunt Îmbunătățite În urma investiției străine. Chiar și În afara unor astfel de prezumții, sumele care provin din vânzarea către investitorul străin pot fi reinvestite În țara gazdă. Dacă În țările dezvoltate, cea mai mare parte a ISD o constituie preluările de firme - În 1993, În SUA, aproximativ 90% din fluxurile de ISD au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
înșine. Tindem să credem că, exceptînd cazul în care există argumente extrem de convingătoare în favoarea contrariului, în cele mai multe chestiuni oricărui adult ar trebui să i se permită să decidă ce este mai potrivit pentru binele și interesele proprii. Totuși, aplicăm această prezumție în favoarea autonomiei personale numai adulților, nu și copiilor. În schimb, deducem din experiență că părinții trebuie să servească drept protectori pentru a apăra interesele copiilor lor. Dacă părinții nu reușesc, alții, poate statul, ar putea fi nevoiți să intervină. Uneori
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]