4,547 matches
-
gât mărgele împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică platcă ce are decupată gura cămășii de care sunt prinse mânecile, pieptul și spatele fiecare de câte un lat6 de pânză. Lărgirea cămășii este dată de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și rău. Din această perspectivă, miniaturala societate a tinerilor nobili este hotărâtă și este organizată spre a oferi plăcerea. Sosind la castel, Dioneo dă tonul: <<Doamnelor, iată-ne în sfârșit aicea unde ne-a adus mai degrabă istețimea dumneavoastră decât priceperea noastră; nu știu ce aveți de gând să faceți cu gândurile ce vă apasă, că eu unul pe ale mele le-am lăsat pe toate înapoia porții, în oraș, când am plecat împreună la drum mai adineauri. De aceea, ori vă pregătiți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în spațiul în care trăiește alături de cei dragi. Ca niște adevărate femei instruite, o dată ajunse în paradisul unei naturi îmbietoare, convin să-și petreacă timpul într-un mod mai mult decât elevat, istorisind povestiri despre un subiect anume, dovedindu-și priceperea nu doar în cunoașterea unei tradiții orale a vremii (renumitele fabliau-uri care aveau o notă comică, chiar dezinvoltă uneori, și în care problemele minore ale familiei erau abordate), dar și o solidă cultură antică și bizantină, iar nu în ultimul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de resentimente 183 Ibidem, vol. II, p. 84. 184 Ibidem, p. 120. 185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de care dă dovadă, devine mai degrabă simpatică, decât pasibilă de învinuire colectivă. Fiammetta este deschisă oricărui subiect, nu se rușinează să abordeze situații intime ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate inuitlă sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
duce un șoim la vânătoare, a scrie și a citi, a face o socoteală mai bine ca un negustor.”192 Ilustrează, fără îndoială, un prototip ideal al feminității din amurgul Evului Mediu, care nu deține doar frumusețe, ci și o pricepere desăvârșită în treburile domestice (țesut, organizarea unui ospăț), dar are și o educație temeinică: poate scrie și calcula, poate gestiona o afacere, ba chiar mai mult, nu evită nici preocupările cinegetice, atât de îndrăgite de bărbați. Sunt puține personaje feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ci o „doftoriță”223, capabilă să l vindece pe rege de o boală căreia alți bărbați pricepuți ai vremii nu-i găsiseră leacul. Fata conștientizează perfect situația ingrată în care se află, de a nu fi credibilă: „Stăpâne, dumneata nesocotești priceperea și știința mea fiindcă mă vezi că-s tinerică, ba și femeie pe deasupra”224, dar nu cedează și cere ca răsplată pentru serviciile ei alegerea drept soț a unui bărbat superior ca poziție socială. Educația îi permite femeii libertate: putere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă mieroasă”559, fratele din suita călătorilor se ocupa cu găsirea unor soți potriviți pentru femeile pe care el le sedusese anterior, spovedea doamnele cu multă pricepere, canonul dat fiind de fiecare dată mic, dacă era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Doamne-ferește, Casa Poporului? De fapt, pe primele două ar fi putut să le apuce. Un personaj de efect în perspectiva arhitecturii visate de Călinescu este aghiotantul lui Ioanide, Butoiescu. Acesta e om fără școală dar cu vastă experiență și cu pricepere în execuție. El este „criticul” lui Ioanide pe care acesta își verifică unele teorii, precum Schiller pe bucătăreasă. Dar Butoiescu este un autor de kitschuri. El își înalță o casă-ghiveci cu elemente stilistice diferite asamblate incoerent. E o tendință a
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
care vrea să conducă, dar nu știe cum. După mai mulți ani de muncă birocratică, e numit comandant al unui vas de război. I se Împlinește, astfel, marea dorință de a conduce, dar funcția Îi dă numai putere, nu și pricepere. Incapabil să distingă lucrurile importante de cele banale, să Înțeleagă motivațiile umane, se Încurcă În tot felul de ordine lipsite de noimă, nu știe când să fie dur și când flexibil și În final provoacă o revoltă din cauza obsesiei lui
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Popa, G. Alexandrache Coroana Constanța, Remus Vernea („Cântece din Ardeal"), V.C. Băcuța („Nătâng”) George Tutoveanu, Gh. Filiche ș.a. „De vorbă cu George Tutoveanu" (iunie 1932) își intitula G.M. Delabăsești interviul luat poetului: Ce părere aveți despre ziarul nostru? „ Scris cu pricepere, cu tragere de inimă și entuziasm și cu o înțelegere deplină a nevoilor sufletești de astăzi ale țărănimii noastre, „ Glasul nostru" este una din publicațiile culturale menite să deschidă pârtie pe meleagurile destul de friguroase ale vieții noastre culturale de astăzi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mâine, formându-i, așa cum au făcut de fiecare dată revistele locale prin conducătorii lor. Cenaclurile literare locale dar și cele din împrejurimi, aici trebuie să-și găsească loc de confruntare publicistică iar o poștă a redacției încredințată unui om cu pricepere și deprindere în domeniu ar trebui să fie prezentă număr de număr. Cum arată în prezent și viitor revista lor este, întradevăr, treaba editorului - Primăria și redactorului 262 responsabil, dar ne permitem totuși a sublinia câteva lucruri. „Cu o impresie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ținutului. Nu lipsesc interesante spițe de familii răzășești, ca și acte judecătorești, care oglindesc tragice nedreptăți făcute țăranilor pentru a‐i deposeda de moșiile lor. Dacă s‐ar găsi și în alte județe câte un cercetător de sârguința și de priceperea domnului Virgil Cara ivan, poate că s‐ 307 ar reconstitui, în cele din urmă, procesul dramatic de sistematică cotropire a ocinelor răzășești, de către fețele boierești de pe vremuri. La lumina unor asemene a acte poate că exproprierea cea mare n‐ ar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Călin Delapraja n.n.): ...” Am publicat la domnul Peiu „Istoria literară a Bârladului”, „Tecuciul literar”, atâtea alte ar ticole și versuri din atâtea reviste și ziare imprimate acolo, toate culese de Călin. Toți condeierii Bârladului aveau o mare încrede re în priceperea și conștiinciozitatea lui. Eram liniștiți știind că el nu ne poate trăda și că el numai ne putea prezenta o corectură ușoară, cu greșeli de tipar puține. Asta era mândria lui și plăcerea noastră. Dar pe Călin l‐ am simțit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
21/30 cm. în 20 de pagini, responsabil cu tehnoredactarea Anca Isabela Iacob. Din colectivul de redacție: Temistocle Diaconu, director, redacție, Cătălina Alexa, Daniel Băcăuanu și Violeta Buciumași redactori. Din colectivul de redacție alte nume cunoscute, care, prin profesionalism și priceperea lor, ar putea adăuga valențe superioare publicației: Aurelia Cosma, Gelu Bichineț, Rodica Pop, Giorgeta Giosu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Lina Codreanu, Viorel Vatamaniuc, Puiu Donose, C. Arvinte. * Dan Răvaru, redactor șef, Culiță Gavriliță - secretar de elevă Doina Buciumaș, astăzi profesoară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oameni ! Dacă nu-s, nu suntem cu ochii pe ei ? Consider un eveniment notabil începutul campionatului de fotbal. Cu echipa calificată în UEFA tot Porumboiu e fruntea și chiar dacă ar pierde miercuri noaptea cu Steaua, tot merită apreciat pentru voința, priceperea și puterea de a fi în vârf. S-auzim de bine și nu numai la FOTBAL. Hai Vasluiul ! (MERIDIANUL, An X, nr.29 (758), joi, 31 iulie 2008, Editorial) SECUNDE ... deschise ! Fragment din "Zăpada pe flori de cireș" II Zi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
costă de două ori mai mult și durează de două ori mai mult decât ne așteptăm. Vă puteți permite atât timp și bani? Nu caut perfecțiunea. Aceasta nu poate fi atinsă. Eu mă lupt pentru excelența profesională. Tiger Woods Câtă pricepere trebuie sacrificată în alte domenii - mediu de lucru, productivitate, viteza livrării - pentru a se atinge excelența într-o anumită activitate? Cumpărătorii și clienții vor percepe această excelență? Le va fi de vreun folos? Le va păsa? Li se va părea
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
mai buni, noi avem ce e mai bun - noi merităm ceea ce este mai bun. Nemulțumiți un american și se va simți jignit; nu i-ați respectat importanța. Ca să satisfaceți clientul american, aveți nevoie de răbdare, persistență și de o anumită pricepere pentru a lăsa lucrurile să curgă. Cine pune la îndoială cât de buni se cred americanii, ar trebui să arunce o privire pe o pagină de internet specializată în matrimoniale. Toată lumea arată cel puțin „foarte bine” și un număr impresionant
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
cheia creșterii productivității muncii, În orice domeniu de activitate; necesitatea descentralizării activității fiecărei unități sau instituții cu activitate complexă; Încadrarea și repartizarea pe fiecare membru al colectivului instituției la un loc de muncă corespunzător pregătirii, capacității fizice și intelectuale și priceperii lui; Înțelegerea corectă de către orice manager a problemelor legate de relațiile interumane; previzionarea, bazată pe o fundamentare științifică corespunzătoare, a unor nevoi și interese viitoare ale unității sau instituției de Învățământ; consecvența deciziilor manageriale; orice decizie cu caracter economic sau
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a cunoaște În mod real nevoile și aspirațiile acestora, iar pe de altă parte este incapabil de a sesiza necesitatea utilizării eficiente a timpului. Este cunoscut faptul că principalele Îndeletniciri ale omului, În decursul istoriei, s-au bazat pe artă, pricepere, Îndemânare și vocație. Cu certitudine În această categorie de preocupări intră de exemplu medicina dar și managementul. Cu trecerea timpului Însă, vocația, intuiția sau experiența au cedat loc rigorii, regulilor sau tehnicilor tot mai elaborate și tot mai sofisticate. Deci
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pe care studentul o cunoaște mai puțin bine. Considerăm că merită osteneala de a aminti alte trei aspecte cu privire la problemele de structurare și organizare secvențială. În primul rând, trebuie să subliniem marea importanță pe care o au În disciplinele ierarhizate priceperile și cunoștințele pe care studentul le-a dobândit deja, atunci când abordează studierea unei teme. Se semnalează faptul că, cu cât studentul Înaintează În studierea unui subiect, cu atât mai mult Îi sunt necesare cunoștințele intermediare. În consecință, dacă un student
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
minimum. Activizarea studenților este restrânsă În primul rând pentru că instruirea, În ansamblu, are un caracter explicativ exemplificativ. Chiar și În cazul efectuării multor exerciții de lucru independent se urmărește același scop unic de consolidare cât mai trainică a cunoștințelor și priceperilor În condițiile operării, În principal, cu probleme a căror metode de rezolvare a fost demonstrată anterior În amănunt; consolidarea sistemului de operații reglementat cu strictețe de către profesor. Instruirea explicativ - exemplificativă, În procesul căreia studentul dobândește cunoștințe date cu precădere sub
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
durabil al subiectului numai ceea ce a trecut prin gândirea independentă, prin acțiunea sa independentă. În măsura În care instruirea tradițională se caracterizează prin activismul unilateral al profesorului, În aceeași măsură devine mai dificilă dirijarea procesului de asimilare a cunoștințelor și de formare a priceperilor și deprinderilor personale la studenți. Profesorul dispune de prea puține informații despre modul În care se „transformă” În conștiința studentului cunoștințele transmise și despre dificultățile pe care le Întâmpină studentul. În ultima vreme, În legătură cu introducerea programării În instruire, a crescut
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative a studenților, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv-problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme noi - toată
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a unui sistem de teme cognitiv-problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme noi - toată această activitate, Însoțită de „satisfacția intelectuală” decurgând din Învingerea dificultăților și din „descoperirile” obținute prin forțe proprii exercită o influență favorabilă asupra sferei cognitive a personalității: se constituie interese și motive cognitive stabile
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]