5,783 matches
-
laudă că deschid scrisorile și le lipesc la loc fără să se vadă că au fost deschise". Astfel, o imensă rețea de control și de informație se extinde pe întreg organismul social. Primul obiectiv vizat, puterea politică, rămîne, desigur, terenul privilegiat a ceea ce poate apărea ca acțiune sistematică de investire și de manipulație. De mult, cu mult înainte de Michelet și Eugène Sue, iezuiții erau binecunoscuți pentru abilitatea lor de a se strecura în intimitatea principilor, a celor puternici, alegîndu-le amantele, furnizîndu-le
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
oamenii Complotului au învățat cu toții s-o utilizeze: aceea a corupției, a degradării moravurilor, a dezagregării sistematice a tradițiilor sociale și a valorilor morale. Copilul, mai ales atunci cînd aparține categoriilor dominante ale corpului social, constituie, în mod evident, obiectivul privilegiat. Se va încerca nu numai să se acționeze asupra inteligenței sale, asupra lecturilor, a modului său de a gîndi și de a simți. Pentru a-i face mai sigură fidelitatea și docilitatea, nu se va evita, în unele cazuri, o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la rîndul lor, "partidul străinătății", încarnarea a ceea ce în mod obișnuit va fi desemnat prin termenul "Anti-Franța". Formula trebuie înțeleasă ui acest caz ca fiind încărcată de povara spaimelor ancestrale. Iezuiți, evrei și francmasoni nu sînt considerați doar agenți executivi privilegiați ai intereselor ostile ale anumitor state rivale. Amenințarea pe care o reprezintă ei n-a încetat niciodată să tulbure visele cetăților pașnice. E vorba de amenințarea vagabondului, a nomadului care dă tîrcoale caselor fericite ("O invazie de oameni, spune Michelet
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
secolul trecut, chiar din anii în care ne-am obișnuit să vedem triumfînd oficial Gîndirea raționalistă și Ideea scientistă, în conformitate cu trăsăturile sale tradiționale, avînd alături legiunile servitorilor săi din lumea de pucioasă a Infernului, Prințul întunericului rămîne el însuși eroul privilegiat al unei literaturi abundente 15. El continuă să inspke spaimă, fascinație sau măcar o curiozitate ciudată. Numărul admiratorilor săi e încă destul de mare pentru a permite la tot felul de escroci să fie deosebit de prolifici și atrăgători în mistificările lor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
secole, apelul la Salvator se face continuu auzit în istoria noastră. De la Napoleon Bonaparte la Philippe Pétain și la Charles de Gaulle, trecînd prin Boulanger, Poincaré sau Doumergue, tinde să se formeze o aceeași constelație imagistică înjurai unui același personaj privilegiat. E o constelație instabilă, fără îndoială, de dimensiuni variabile, de culoare schimbătoare, cu contururi cîteodată greu definibile, dar a cărei permanență și identitate nu pot scăpa observației. Rămîne doar să-i definim structurile. Mai rămîne să-i deslușim modalitățile prin
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
reflexul unui sistem de valori sau al unei anumite mentalități. E suficient să urmărim destinul postum al legendei napoleoniene, pentru a vedea în Napoleon în cel al romanticilor, al pașoptiștilor și al scriitorilor tineri de la sfîrșitul secolului una dintre imaginile privilegiate, în jurul căreia se cristalizează, prin diversitate și contradicții, ambițiile, elanurile, fantasmele și certitudinile fiecărei generații. Valorile încarnate de personajul Pinay, valori ce continuă legenda lui Raymond Poincaré și a Iui Gaston Doumergue simboluri ale muncii, ale economisirii, ale precauției și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
revenirea la "gaullismul Generalului", frecvența acestor formule nu încetează să dovedească existența unui demers de recuzare a derivelor istorice, proiecția în perenitatea amintirii a tot ceea ce trecerea timpului nu pare a fi șters... Se poate remarca faptul că această vîrstă privilegiată a întemeierilor, a instituțiilor și regimurilor tinere rămîne datată, localizată în istorie, rămîne asociată unor evenimente relativ precise și ușor de reperat. Nu același lucru se întîmplă atunci cînd se atinge al treilea palier al construcției mitice; acela al nonistoriei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și rurală: "Educația copiilor de la zece la șaisprezece ani este militară și agricolă", viitorii cetățeni nu trebuie să trăiască decît mîncînd "rădăcini, fructe, produse lactate, pîine și apă". De aici și o morală sexuală severă instituționalizată în care un loc privilegiat îl ocupă pudoarea, prudența și castitatea: "în zilele de sărbătoare, o fecioară mai mare de zece ani nu poate apărea în public fără mama sa, fără tatăl sau fără tutorele său". De aici și respectul acordat vîrstei, rolul privilegiat al
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
loc privilegiat îl ocupă pudoarea, prudența și castitatea: "în zilele de sărbătoare, o fecioară mai mare de zece ani nu poate apărea în public fără mama sa, fără tatăl sau fără tutorele său". De aici și respectul acordat vîrstei, rolul privilegiat al bătrînilor: "Respectul bătrîneții este un cult în patria noastră." De aici, în sfîrșit, și idealul clar definit al unei societăți religioase în care cultul Ființei supreme și recunoașterea nemuririi sufletului se află într-o comuniune totală: "Tămîia va fumega
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
din Orleans în care s-a născut și și-a petrecut copilăria nu este, de fapt, pentru Péguy, doar imaginea și simbolul inocenței dintîi, păstrată vreme de secole, este, de asemenea, imaginea unei generozități sociale continue, este amintirea unui loc privilegiat, mereu disponibil, un loc al intimității calde și al întrajutorării colective. Constatarea este de ordin general. Condamnarea societății moderne societate dominată doar de legile profitului se confundă cu condamnarea egoismului triumfător, a izolării definitive a individului, a acelor mulțimi lipsite
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să se resimtă un impuls binefăcător. Aceste reverii suit incerte, sînt nostalgii elegiace cărora li se poate oferi un substitut imediat accesibil: sărbătoarea, cîntecul, fervoarea comunitară organizată și instituționalizată. Citindu-1 încă o dată pe autorul Contractului social ca pe o referință privilegiată, nu putem totuși să evidențiem prea mult importanța temei acesteia în ansamblul operei rousseauiste. Sărbătoarea apare în mod organic inseparabilă de viziunea unitară a unei cetăți regenerate în care principiile coeziunii, ale absorbției particularităților individuale în marele Tot al voinței
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
că pentru orice religie, fie ea și redusă la un catehism subțire, sînt obligatorii un cult, un ritual, o liturghie. Pe de altă parte, se știe ce loc deține sărbătoarea în viziunea rousseauistă asupra vieții comunitare, ea este un moment privilegiat în care, regăsindu-și curățenia, sufletele se descarcă și inimile se alătură. N-am putea uita că în acest caz instituirea unei religii civile n-ar face decît să consacre modelul unei societăți împăcate cu sine, în care omul religios
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
lucrurile se orînduiau astfel". "E timpul să revenim la același Tată", conchidea Maistre. Trebuie să constatăm totuși că, la începutul secolului al XlX-lea, acest apel la o putere atemporală, deopotrivă protectoare și unificatoare, acea evocare a Evului Mediu, perioadă privilegiată a unității spirituale și a solidarității umane, nu aparțin nici pe departe ultramontanismului catolic. Ele pot fi regăsite, susținute cu aceeași înfocare atît în textele fundamentale ale bisericii saintsimoniene, cît și devierile sale de natură pozitivistă. Desigur, nu se punea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Dincolo de Micul Lavisse, de Malet și Isaac 16, este clar totuși că adevărații întemeietori ai istoriografiei naționale franceze, care nu pot fi ignorați, sînt marii autori care i-au precedat și inspirat. Întrucît Michelet deține în acest domeniu un loc privilegiat, este normal ca la începutul unui nou drum să recurgem la el. Să ne oprim la primele pagini din imensa frescă descriptivă care ocupă în întregime cartea a III-a a Istoriei Franței, la textul amplu pe care Michelet îl
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Micul Lavisse, scrie Pierre Nora în excelentul studiu pe care i-1 consacră, "nu dă niciodată dreptate în același timp ambelor părți". Adevărul istoric se confundă, de fapt, cu un imperativ moral. Dar aceeași logică a unității explică și spațiul privilegiat acordat, în aceleași texte, apărării, protecției, securității. De la castelul medieval și pînă la lucrările de fortificații ale lui Vauban, iconografia (ce constituie o noutate pedagogică) din manualele Republicii frapează prin importanța acordată meterezelor, șanțurilor de apărare, fortificațiilor. Pe de altă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
va sprijini, ce-i va înălța inima." Tema a rămas aceeași: prin sărbătoare, într-adevăr, prin sărbătoarea regăsită și slăvită cu un același elan și același entuziasm, oamenii vor restabili ceea ce-i unește întru frăție. Salvat de izolare prin starea privilegiată a entuziasmului colectiv, individul se va vedea reintegrat în marea aventură a omului, altfel spus va redobîndi ceea ce este esențial în propria sa umanitate. Dar făcînd abstracție de o anume exaltare lirică nu e lipsit de importanță faptul că și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și stîrșituri Lev Șestov, Revelațiile morții Vladimir Soloviov, Povestire despre Antihrist Miguel de Unamuno, Agonia creștinismului Miguel de Unamuno, Sentimentul tragic al vieții Al. Zub, În orizontul istoriei Texte de frontieră Arșavir Acterian, Jurnal în căutarea lui Dumnezeu Arșavir Acterian, Privilegiați și năpăstuiți Haig Acterian, Cealaltă parte a vieții noastre Gustave Le Bon, Incertitudinile prezentului Dan Ciachir, Gînduri despre Nae lonescu Dan Ciachir, Luciditate și nostalgie Gheorghe Crăciun, Cu garda deschisă Petru Comarnescu, Jurnal (1931-1937) Dumitra G. Danielopol, Jurnal parizian Dumitra
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
într-un alt domeniu sau simulam diferite atitudini convenabile, pentru ca, în final, s fim constrânși s inventm soluția problemei care ne-a preocupat. Deși rezolvarea problemei, adic invenția este obiectivul logic al oricrei conduite umane, Ralea acord amânrii o poziție privilegiat. Aceasta pentru c, dup el, orice conduit care se interpune între provocarea mediului și soluția interioar este un act sau un proces cu caracter suspensiv, punând, pentru un timp, între paranteze necesitatea reacției, rezervându-si astfel rgazul de a studia
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
le confere acest privilegiu? Evident că nu; de exemplu, dintre toți stimulii simțurilor noastre, doar cei mai intenși ne vor atrage atenția, cu excepția cazurilor în care atenția ne-a fost atrasă asupra lor din alte cauze. Mai general, fenomenele inconștiente privilegiate, cele susceptibile de a deveni conștiente sunt cele care, direct sau indirect, ne afectează cel mai profund sensibilitatea. Poate vă miră să vedeți invocată sensibilitatea atunci când vorbim de demonstrații matematice, care par să nu prezinte interes decât pentru inteligență. Dar
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
calea sângelui, deci în mod natural (physis), concepție specifică aristocrației, pentru a desemna ulterior o calitate care poate fi dobândită prin paideia, devenită techné. Referitor la această evoluție, Werner Jaeger scria: "Scopul urmărit era transcenderea principiului aristocratic al unei educații privilegiate, care considera areté accesibilă numai celor care o aveau în sângele de origine divină". (Jaeger, 2000, p. 216) Această transcendere a constituit ținta și realizarea mișcării sofiste, pentru care "acordarea în masă a drepturilor civile" impunea ca noua areté să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ale copiilor, cu ajutorul unor conținuturi/experiențe adecvate acelui moment/fragment. Peticirea este incompatibilă cu perspectiva modernă a efortului; valoarea este rezultatul unui dublu efort: acela al creatorului pe de o parte, iar pe de altă parte, acela al interpretului, persoană privilegiată, aptă să descopere resorturile ultime ale constituirii sensului și să ni le transmită și nouă: "[...] De pildă: Dante, catedrala din Reims, simfoniile lui Haydn. Ca să accezi aici e nevoie să depui un mare efort, să cobori înapoi în timp și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grijă nesfârșită, lucrează pentru a recupera obiectul antic, fiind foarte atent să nu-l spargă. Apoi îl curăță, când e necesar repune laolată fragmentele, îl studiază și îl introduce într-un muzeu. [...] Aș rezuma astfel: trecutul e unul dintre locurile privilegiate ale sensului: trebuie să înțelegem că nu s-a sfârșit niciodată și că retrăiește în fiecare gest care îl poate resuscita din uitare. Iar a ști să-l resusciți din uitare e o chestiune de efort, de rigoare, de studiu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ea fără a se lăsa condus de un altul". (Kant, 2000, p. 29) Totodată, Kant consideră că "omul este singura ființă care trebuie educată", ceea ce trimite în mod clar la ideea autorității știutorului în raport cu neștiutorul, autoritate care își păstrează poziția privilegiată doar atâta timp cât copilul nu se poate servi de rațiunea proprie "fără a fi condus de un altul". Luminile au conferit autoritate cunoscătorului, celui care se află în posesia adevărului și care poate, prin intermediul adevărului, să lumineze (să educe) și pe
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la afirmațiile lui Howard Gardner despre privilegierea transparenței, deci a încrederii în raport cu "valoarea implicită de adevăr": Într-adevăr, pentru mulți tineri (și pentru unii care nu mai sunt așa de tineri) valoarea implicită de adevăr a declarațiilor nu mai este privilegiată. Aceste persoane sunt interesate, în principal, de autenticitate (Pare vorbitorul real, implicat, angajat?) și de transparență (Dezvăluie vorbitorul de unde provine, sau disimulează, se ascunde?)". (Gardner, 2012, p. 196) Postmodernismul și caracteristicile spațiului on-line au determinat această ignorare a valorii de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Immanuel H. Fichte, uneori cu accente diferite. Dar pe măsură ce ne îndepărtăm mai mult de controversa originară cu privire la geneza idealismului, semnificația termenului se mută din cadrul strict filozofico-speculativ în cel social și politic, așadar spre consecințele generate de asumarea, din partea unui subiect privilegiat, a unei atitudini de anihilare radicală a tot ceea ce îi delimitează modul de acționare. Își face apariția figura "nihilistului" în ipostaza de liber cugetător care demolează orice presupoziție, orice prejudecată, orice condiție preexistentă, prin urmare și orice valoare tradițională, prefigurând
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]