9,624 matches
-
de achiziție; ținta fiind să acumuleze cunoștințe care să poată fi folosite pentru a servi interesului personal. Programa școlară era creată pentru a pregăti elevii pentru sarcinile economice care Îi așteptau În economia de piață În formare. A crea cetățeni productivi a devenit responsabilitatea principală a educației naționale În fiecare stat modern. Intervenția statului-națiune În viața personală a cetățenilor săi a Început cu stabilirea unei limbi comune și a unui sistem de educație universal. Misiunea statului modern este de a crea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
distracție, trebuiau finanțate memoriale, iar datele istorice trebuiau recunoscute și comemorate. Lista este aproape fără sfârșit. Instituțiile politice medievale erau mult mai puțin precise și interveneau Într-o mai mică măsură În problemele zilnice ale subiecților lor. Crearea unei societăți productive necesită o mobilizare totală a vieții umane, care nu ar fi fost posibilă În orice perioadă anterioară a istoriei. Ironia este că filosofii iluminiști favorizau o lume populată de agenți autonomi, căutând numai să optimizeze interesele personale pe piață. Totuși
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economia feudală și de domniile dinastice ale erei anterioare. Ne vom ocupa de noile instituții de guvernământ În capitolul următor.) Apariția unui nou sistem economic Economia de piață este mult prea lentă pentru a se prelava de viteza și potențialul productiv realizate de revoluția În software, comunicații și telecomunicații. Nici nu este doar o problemă de a găsi noi forme de organizare pentru a moderniza maniera În care sunt conduse afacerile În economia de piață. Mecanismul de schimb al piaței este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și inovațiile tehnologice. Tradiția iluministă Europeană (iar America a devenit sprijinitorul ei cel mai entuziast) pune mare preț pe dominarea naturii. În general, americanii privesc natura ca pe un tezaur de resurse folositoare, care așteaptă să fie utilizate În scopuri productive. Dacă europenii Împărtășesc perspectiva utilitară americană, ei au de asemenea o alta sensibilitate care nu este atât de Împortanță aici În America - și anume, respect pentru valoarea intrinsecă a naturii. Îl putem vedea În considerația pe care europenii o au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe care nu le admirăm prea mult. Viziunea asupra individului și a lumii Îi fac discipoli ideali ai sistemului de referință iluminist, cu accentul pe folosirea și izolarea anumitor porțiuni din natură În scopul de a le transforma În proprietăți productive. Nouă, americanilor, ne place ca totul În jurul nostru să fie Împachetat frumos, autonom și independent - aceasta este de fapt imaginea noastră despre noi Înșine În lume. Totul În modelul iluminist al naturii poate fi detașat și convertit. Nu există relații
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
disecție și reducție, noua știință este caracterizată de angajare, realimentare, integrare și holism. Vechea știință privea natura ca pe o colecție de obiecte, noua știință o privește ca pe un ansamblu de relații. Vechea știința era angajată să facă natura productivă, cea nouă să o facă sustenabilă. Vechea știința căuta dominația naturii, cea nouă - parteneriatul cu natura. Vechea știință pune preț pe autonomie față de natură, cea nouă - pe reparticipare cu natura. Noua știință ne conduce de la o viziune colonială a naturii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
public și loc de distracție pentru beneficiul și plăcerea oamenilor”81. Mișcarea parcurilor naționale s-a răspândit În lumea Întreagă În secolul următor. Acolo unde anterior priviseră mediul Înconjurător drept o forță care trebuie domesticită și utilizată pentru valoarea economică productivă, ideea parcurilor naționale a introdus conceptul valorii intrinseci a naturii ca ceva care merită a fi conservat, În forma naturală, pentru plăcerea estetică a oamenilor. De-abia mai târziu parcurile naționale au fost privite drept o modalitate de a conserva
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mama Natura pentru supraviețuirea lor și foloseau diverse rituri pentru a obține bunăvoința sa. Începuturile agriculturii au marcat apariția celei de-a doua mari perioade În istoria conștiinței umane. Oamenii au Început să domesticească plante și animale sălbatice În scopuri productive. Cu agricultura a Început o detașare graduală a ființelor umane de natură și chiar de propriile corpuri. Ideea de sine a Început să apară Încet din ceața nediferențierii. Așa cum am menționat În capitolul 5, În italul târziu și epoca modernă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dacă această concordanță dintre atitudinile și acțiunile noastre pare ceva firesc, discrepanța dintre cele două planuri a suscitat mai multă atenție și a condus la o serie de experimente și interpretări. Ca și pentru multe alte fenomene psihosociale, explicația mai productivă se află în interacțiunea personalitate - situație. La care, pentru problematica valorilor și atitudinilor, trebuie adăugată neapărat discutarea metodologiei implicate. În același timp, metodologia este strâns legată de raportul personalitate/context. Din motive didactice să tratăm însă separat cele trei seturi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au libertatea de a lucra fiecare în modul în care dorește, important fiind să-și realizeze sarcina. Intersectând cele două dimensiuni, obținem patru stiluri de conducere: democratic-permisiv, democratic-directiv, autocratic-permisiv și autocratic-directiv. Din nou răspunsul la întrebarea care stil e mai productiv nu este univoc: depinde de parametrii grupului, situației, conținutului concret al scopului propus. Această observație e valabilă și când discutăm despre eficiența liderului orientat spre îndeplinirea sarcinii și a celui orientat înspre relațiile sociale din grup. Cu precizările: dimensiunea focalizării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atunci gradul de control este ridicat, iar, în caz contrar, e scăzut. Cercetările empirice arată că liderul orientat spre sarcină este mai eficient deopotrivă în situațiile de control ridicat și de control scăzut și că acela orientat relațional apare mai productiv când controlul e moderat, adică, fie e vorba de o sarcină mai complexă și difuză, fie sarcina e clară, liderul nu are un prea mare prestigiu. O predicție importantă a modelului lui F. Fiedler este că schimbarea gradului de control
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
biculturali) și, cu atât mai mult, cei care mențin o identitate etnică separatistă. • A doua importantă remarcă este că există specialiști în domeniul relațiilor interetnice și interrasiale, în particular al identității de rasă și etnie, care consideră că e mai productiv a aborda respectiva problemă ca pe un proces evolutiv ce parcurge mai multe etape (Helms, 1990, apud Simons et al., 1994) sau stadii: 1) Stadiul preconfruntării este cel în care membrii etniei minoritare acceptă necritic valorile, atitudinile, stilurile de viață
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comunicării circumscris unei viziuni integrative asupra fenomenului ar dovedi o utilitate practică importantă, considerăm că, doar din rațiuni didactice, constituirea unei științe de sine stătătoare care să înglobeze într-un tot unitar multitudinea descoperirilor din aria comunicării ar putea fi productivă. O primă determinantă a conceptualizării fenomenului comunicațional ar fi deci aceea că, la drept vorbind, putem caracteriza ca una dintre specificitățile acestui câmp de cercetare (definind un anume mod de interdisciplinaritate, mai precis) faptul că fiecare aspect al comunicării este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la o ședință în care a făcut zece oameni să aștepte, aceasta înseamnă că i-a făcut pe toți aceștia să piardă câte cinci minute, ceea ce poate însemna, prin însumare, că a risipit de fapt cincizeci de minute de timp productiv. O altă formă de comunicare este timpul potrivit: el este reprezentat de legătura dintre timp și anumite activități sociale (este permis să suni o persoană între 9 și 21,15), dintre timp și status (un prieten poate fi sunat și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pot părțile implicate în conflict să-i confere acestuia o direcție de rezolvare eficientă și mai ales să înregistreze, o dată cu această rezolvare, un progres sau este necesar aportul unei terțe părți (ca în mediere)? Morton Deutsch vedea conflictul ca fiind productiv dacă toți participanții sunt satisfăcuți de rezultatele obținute și cred că au câștigat ceva în urma conflictului. Dacă în cadrul medierii vorbeam despre implicarea terței părți în sensul rezolvării unui conflict escaladat, secțiunea de față ne-a deschis perspectiva centrării mai puțin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
membri, dar ineficientă. În grupul democratic, coeziunea a fost importantă, ca și satisfacția membrilor în urma participării; munca desfășurată a totalizat mai puține rezultate decât în grupul autocratic, deși calitativ acestea au fost mai ridicate. Grupul autocratic a fost cel mai productiv la nivelul cantității; Cecil Gibb (apud DeVito, 1988, p. 269) a sumarizat o serie de studii ale activității în grupurile cu lideri democratici și autocratici și a consemnat că grupul cu lideri autocratici produce (1) o cantitate mai mare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înregistrează notează ideile, sugestiile și deciziile grupului. 2) Rolurile de construcție și susținere a grupului (grupul reprezintă o unitate ce include relații interpersonale diverse, care trebuie construite și menținute pentru ca grupul să funcționeze eficient - astfel încât membrii grupului să fie simultan productivi și satisfăcuți de activitatea în grup; aceste roluri se focalizează pe tonul emoțional al desfășurării activității, iar în lipsa lor membrii grupului obosesc mai repede, se plictisesc de activitatea desfășurată, se angajează frecvent în conflicte unii cu alții etc.): - Încurajatorul contribuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exageraretc " 13.1.1.18. Tehnicile de exagerare" Asemănător cu tehnica „sus și jos”, tehnicile de exagerare presupun că atunci când cineva observă că nu poate rezolva o problemă la nivelul la care aceasta se desfășoară, poate folosi două direcții, deopotrivă productive: mărirea problemei - ce s-ar întâmpla dacă ea ar fi de n ori mai mare, ori, dimpotrivă, micșorarea ei. Un exemplu util, regăsit în literatura de specialitate se referă la modalitățile de prevenire a vandalismului produs de către tineri. O idee
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
una nouă; vechii greci și romani cultivau ceea ce astăzi reprezintă părți componente în teoria rezolvării creative de probleme: provocările asupra lui „cum gândim”, folosirea unui nivel imaginativ optim, viziunea anticipativă asupra fenomenelor. Pe de altă parte, întâlnim și alte variante productive și extinse ale acestei metode (vezi, spre exemplu, Procedural Model of Problem Solving - P-MOPS, în Brilhart, Galanes, 1995). Începuturile perspectivelor moderne s-au bazat pe cercetările lui J.P. Guilford și ale lui E.P. Torrance asupra gândirii divergente și a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cel mai frumos vis din viață care să fie totuși realizabil dacă toate lucrurile decurg O.K. pentru ei) pentru ca ulterior să-și ilustreze, în câteva cuvinte, viitorul sigur (ceea ce nu se poate să nu obțină, adică cursul mai puțin productiv al propriei vieți), mulți dintre aceștia îmi relatează aceleași aspecte atât pentru viitorul posibil, cât și pentruviitorul sigur. Iar lucrul acesta nu se datorează unei încrederi prea mari în forțele proprii (în sensul că viitorul posibil le-ar apărea ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exista datele necesare pentru a conduce la rezolvarea problematicii (sau acestea sunt oferite într-o măsură mai mică decât în primul tip de studiu de caz); - a treia modalitate este cel mai dificil de pus în practică, dar este extrem de productivă din punctul de vedere al dezvoltării strategiilor de gândire și de acțiune despre care vorbeam mai devreme; cursantul se află în situația de a nu primi nici o prezentare completă a situației și nici date care să fie folosite în direcția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îmbrace forme crescute de evidență. Fiecare echipă dezbate separat (6 minute în reuniunea Phillips 66 autentică, dar unii dintre specialiștii în domeniu care s-au ocupat ulterior de problemă au stabilit că un interval flexibil de 6-12 minute este mai productiv), timp în care fiecare participant se implică activ în soluționarea eficientă a acesteia; ideile sunt reținute de către liderii reprezentanți ai grupurilor, sunt analizate și se conturează o arie problematică segmentată pe rezolvări parțiale sau optime. Dezbaterea în plen reprezintă reuniunea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
afirmațiile emise de cealaltă echipă; durata este, de asemenea, stabilită înainte de începerea sesiunii; - fiecare echipă trebuie să primească un timp pentru cercetarea resurselor informaționale referitoare la topicul discutat. Autoarea ne prezintă și modelul britanic de debate, considerat de ea mai productiv; modelul în cauză utilizează mai mulți participanți - în fapt, divide clasa în două echipe, una favorabilă topicului, cealaltă în opoziție cu prima. Câte doi participanți sunt selectați din fiecare echipă, urmându-se pașii: - primul vorbitor, afirmator sau negator, prezintă „cazul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Literature, CREL, 1986, 2; Eugen Simion, Mitologia „cratilistă”, RL, 1989, 22; Diana Manole, Cealaltă față a lumii, AFT, 1989, 5; Tudor Dumitru Savu, Eminescu - necesitate spirituală a culturii românești (interviu cu Ioana Em. Petrescu), TR, 1989, 24; Eugen Negrici, Melancolia productivă, R, 1989, 7; Liviu Petrescu, Dialectica noului și a vechiului, ST, 1989, 8; Ioan Holban, Nostalgia originilor, CRC, 1989, 41; Gheorghe Grigurcu, „Melancolia descendenței”, F, 1990, 26; Maria-Ana Tupan, Lectură și sistem, VR, 1990, 5; Țeposu, Istoria, 168-170; Tania Radu
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
importanți literați din epocă, precum Grigorie de Tours, și a dat din nou forță idealului ascetic; a devenit apoi preot și, în 597, episcop de Poitiers; a murit cîțiva ani mai tîrziu. a) Poezia Venantius a fost un poet foarte productiv și a experimentat diverse genuri poetice: textele sînt adunate într-un ansamblu de unsprezece cărți, sub titlul Opere diverse (Miscellanea); unele poeme din prima carte datează din perioada cînd trăia la Ravenna. E vorba de poezii de tot felul și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]