2,781 matches
-
important în istoria cărții. În mod tradițional, era copiat înainte de a fi învățat pe de rost; fără îndoială că din acest motiv cartea arabă a rămas pînă în secolul al XIX-lea un manuscris caligrafiat. Totuși se dezvolta o literatură profană importantă, îmbogățită cu influențe diverse. Scrierea însăși provenise din feniciană, prin intermediul aramaicei; ea mai era încă practicată pe o suprafață care se întindea din Maroc pînă în Malaezia. Provenită din cultura neopersană, cultura arabă a fost influențată și de lumea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
text, ci și despre o demonstrație recurgînd la simbol pentru a convinge. Alegoriile sînt chiar codificate într-un fel de dicționar, Iconologia iezuitului Ripa (Roma, 1539), adesea reeditat și tradus; aflăm de aici cum se reprezintă toate abstracțiile, de la dragostea profană pînă la adevăr. Această preocupare de a convinge explică de ce multe cărți nu au decît o singură ilustrație la început: titlul gravat în care artistul a concentrat, într-o singură filă și prin imagine, ideile importante ale cărții; ilustrația personalizează
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
sfințeniei sale. Deși romanul lui Cimpoeșu este plin de trimiteri biblice, de parabole, pilde și inițieri în tainele divine, de iluminări și revelații, el nu trebuie citit doar într-o cheie simbolică, iar cititorul poate opta și pentru o lectură profană, mult mai savuroasă, datorită comicului de cea mai bună calitate. Simion liftnicul, sau apocalipsa (veselăă după Cimpoeșu, este și un roman despre criza valorilor, despre legătura omului cu Dumnezeu, despre înălțarea spirituală a poporului român, despre oamenii recenți din blocurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Avem aici o mostră de speculație politică, una din zecile pe care le emit cei doi vorbitori. Este mai mult decât tacla de cafenea, sunt vocile unor intelectuali insider-i capabili să pună cap la cap date cunoscute, dar invizibile pentru profanii care se aventurează în zona analizei politice. Un maestru al arborilor genealogici Poate cea mai amuzantă, utilă și surprinzătoare manieră de a sonda legăturile profunde din elita politică a tranziției este jocul genealogic (și identificarea relațiilor și legăturilor dintre familii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
an, de sărbători sau cu ocazia alegerilor, mai bine servicii zilnice de calitate pentru cei săraci, singuri și bolnavi. La celălalt pol stă hedonizarea și mercantilizarea unei mari sărbători sfinte a creștinilor de pretutindeni. Crăciunul este astfel asumat în versiunea profană a unei frumoase povești de încântat și răsplătit copiii. Mai mult, misterul nașterii sfinte este convertit într-un costisitor spectacol al simțurilor incendiate de jocul fantasmelor erotice. Nimic din toate acestea n-au de-a face cu spiritul Crăciunului. Cel
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
încă incontestabile componente mitico-religioase străvechi. Ele supraviețuiesc la nivelul inconștientului colectiv, sub forma unor vise, nostalgii și dorințe neîmplinite. Încercăm să le satisfacem acum prin petreceri nocturne și perfect desacralizate de Halloween. Firesc ar fi ca, plecând de la aceste ipostaze profane ale sărbătorii, să regăsim cultural splendoarea și misterul vechilor tradiții. Vorba lui Mircea Eliade: numai așa vom deveni mai fecunzi și bogați spiritual. Îi vom respecta și accepta pe cei diferiți de noi. Nu în ultimul rând, ne vom cunoaște
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Culianu: tehnologia modernă devine magicianul de serviciu al unei lumi în agonie. În termenii spiritualității religioase, acest miracol era perfect cunoscut. Marii specialiști ai sacrului ("văzătorii cu duhul", de exemplu) puteau "vedea" la distanțe imense, anticipând evenimente și întâmplări. Noi, profanii postmodernității, vom reuși să vedem doar cu lentila bionică pe cel situat departe. Adaptată lecturii filmului cinematografic, lentila ar putea aduce printre noi personajele captivantului thriller al lui Dan Brown. Acest fapt ar presupune și folosirea televiziunii tridimensionale. Se știe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
granițelor dintre nivelurile existenței (materie/spirit, animat/inanimat); 7. asimilarea originii cu cauzalitatea; 8. hilozoismul (antropomorfizarea cosmosului); 9. frenezia asociativă sau interpretarea oricărei asemănări ca identitate și a contingenței drept cauzalitate; 10. parcelarea lumii în două zone distincte: sacră și profană, pură și impură, bună și rea, cadre și deținuți. Pentru George Călinescu, "un simbol nu este o noțiune prin care se înțelege o alta, cum ar fi aurora prin care se înțeleg zorile. Un simbol este o expresie prin care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
susținut (biblioteca mai reprezintă și locul de evadare din spații stresante). Simbolurile infantile fac corp comun cu simbolurile elaborate, transformînd un obiect sau un act în altceva decît se dovedește a fi acel obiect sau acel act în perspectiva experienței profane. Rolul lor este de a unifica viziunea despre instituție și de a-l socializa pe individ la mediu. Spațiul Poate că cel mai bine înțelegem semnificația simbolurilor dacă analizăm modul în care este împărțit spațiul în universul carceral. Indivizii care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sociologice franceze, în special a lui Durkheim, pe de altă parte. Prima insistă asupra sensului noțiunii de sacru ca realitate autonomă, das Ganz Andere (conceptul indian este anyad eva), iar a doua se concentrează asupra sacrului definit prin opoziție cu profanul, ambele fiind două tipuri de experiență umană . Considerăm, însă, că sensul principal al noțiunii de sacru pentru Eliade este acela de „element în structura conștiinței” , de experiență inerentă modului de a fi al omului în lume. în acest sens, el
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
este atributul divin prin excelență. în acest sens, Petre Semen spune: „Sfințenia desemnează esența sacrului și în același timp lipsa absolută de orice impuritate” . Dumnezeu este prezentat drept „sfântul prin excelență” deoarece el este cu totul separat de ceea ce este profan, necurat sau comun. Astfel, sfințenia este de origine transcendentă și ține de ființa lui Dumnezeu, ființă inaccesibilă pentru om. Omul nu poate să cunoască în sine această transcendență și de aceea sacrul în sine, sacrul divin, nu poate fi definit
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
sine, sacrul divin, nu poate fi definit, nu poate fi exprimat prin concepte rationale. Din acest punct de vedere, este o falie insondabilă între Dumnezeu și om, putânduse spune că ceea ce-l separă pe om de Dumnezeu este tocmai caracterul profan al lumii în care este închisă existența umană și care nu posedă în sine nici un principiu autonom de sfințenie. De aici putem extrage și un prim sens al profanului care este non - divinul, creatul, față de divinitatea care are statutul de
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
că ceea ce-l separă pe om de Dumnezeu este tocmai caracterul profan al lumii în care este închisă existența umană și care nu posedă în sine nici un principiu autonom de sfințenie. De aici putem extrage și un prim sens al profanului care este non - divinul, creatul, față de divinitatea care are statutul de Creator, întemeietor. Din acest motiv, autorii creștini insistă asupra diferenței de natură dintre Creator și creație și a imposibilității de cunoaștere rațională a lui Dumnezeu. Regăsim această idee la
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
de sfințenie, pe El îl doresc toate câte au nevoie de virtute, ca și când ar fi udate de sufletul Său și ajutate în realizarea scopului pus în firea lor” . De aici rezultă că omul are datoria de a depăși existența sa profană și de a se împărtăși din sacralitatea divină. în creștinism, modelul sfințeniei instituie o cotă superioară a conduitei ce are ca scop iubirea religioasă față de Dumnezeu și morală, față de om . Omul se recunoaște ca fiind „fiu” al lui Dumnezeu, transformând
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
oamenii îi datorează pacea și apărarea , pentru că, odată cu instituirea lui, se generează ordinea morală. Atât din considerațiile terminologice și etimologice prezentate la început, cât și din teoriile despre sacru analizate în subcapitolul anterior, am observat că noțiunile de „sacru” și „profan” s-au referit în mod originar și în mod prioritar la domeniul religios ca raportare specifică a omului la lume. însă, așa cum am subliniat, conotațiile acestor termeni depășesc acest domeniu dobândind de-a lungul timpului semnificații noi, laice și desemnând
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
reper și de model prin raportare la care se desfășoară viața socială. Altfel spus, sacrul reprezintă exemplaritatea, norma, paradigma ce ordonează și dă un caracter unitar și coerent comportamentului social al indivizilor. Prin raportare la acest aspect al sacrului, elementul profan ar fi cel care echivalează cu dezordinea, cu haosul social, cu lipsa coerenței, situație în care viața socială este pusă în pericol. în strânsă legătură cu această dimensiune a sacrului se află și funcția acestuia de reper axiologic, de valoare
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
strânsă legătură cu această dimensiune a sacrului se află și funcția acestuia de reper axiologic, de valoare fundamentală. Sacrul este ceea ce individul valorizează în mod absolut, elementul ce are prioritate în raport cu toate celelalte, cel căruia i-ar sacrifica orice altceva. Profanul este, în acest sens, ceea ce este perceput ca nonvaloare, ca indiferent, comun. Reprezentând reperul axiologic fundamental, în același timp, sacrul este cel care conferă semnificație vieții umane. Destinul celui care valorizează ceva ca sacru este determinat de tendința de a
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
este cel care conferă semnificație vieții umane. Destinul celui care valorizează ceva ca sacru este determinat de tendința de a se conforma acestui model, de a-l realiza în propria viață. O viață care s-ar articula conform unor elemente profane apare, dimpotrivă, ca haotică, lipsită de semnificație și de țel. Prin trăsătura menționată mai sus, sacrul este totodată elementul care reglementează comportamentul fiecărui individ. Sacrul manifest atât în modele de urmat, cât și în interdicții îi prescrie individului ceea ce trebuie
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
Prin trăsătura menționată mai sus, sacrul este totodată elementul care reglementează comportamentul fiecărui individ. Sacrul manifest atât în modele de urmat, cât și în interdicții îi prescrie individului ceea ce trebuie și ceea ce nu trebuie să facă. Un comportament sub semnul profanului apare astfel ca lipsit de repere, incoerent, dezarticulat, lăsat la voia întâmplării. Sacrul vine cu exigența depășirii formei inițiale a eu-lui, provocând individul la autodepășire prin voința morală. Acest aspect al sacrului îl face să funcționeze drept criteriu de evaluare
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
voia întâmplării. Sacrul vine cu exigența depășirii formei inițiale a eu-lui, provocând individul la autodepășire prin voința morală. Acest aspect al sacrului îl face să funcționeze drept criteriu de evaluare a comportamentelor și de rezolvare a disputelor legate de acestea. Profanul se dezvăluie sub acest raport ca indiferențiere, ca domeniu al confuziei și conflictlor iremediabile. Astfel, putem vorbi de noțiuni de sacru și profan ce sunt autonome față de sfera lor de origine, care este cea religioasă, dar cu sublinierea că, în
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
face să funcționeze drept criteriu de evaluare a comportamentelor și de rezolvare a disputelor legate de acestea. Profanul se dezvăluie sub acest raport ca indiferențiere, ca domeniu al confuziei și conflictlor iremediabile. Astfel, putem vorbi de noțiuni de sacru și profan ce sunt autonome față de sfera lor de origine, care este cea religioasă, dar cu sublinierea că, în domeniul religios, acest concept pune în lumină, mai bine ca în oricare domeniu, rolul său în împlinirea și desăvârșirea omului după chipul Creatorului
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
astfel, antrenați într-o întreagă rețea de semne și simboluri menite să stîrnească și să intrige cititorul prins într-un adevărat labirint în care miroase a „zei și morminte”, a ritualuri pe jumătate uitate, a urme imperceptibile ochiului cinic și profan, pe care doar punctele de întîlnire între lumi paralele le revelează cunoscătorului, pulverizînd fatalitatea discontinuității temporale. Căci timpul este eroul principal al narațiunilor lui Eliade, vehicolul acelei «realități iraționale». Pătrunderea în acest univers al rupturilor de nivel se săvîrșește, mai
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
al cunoașterii, ci, asemeni literaturii mitologice, ea este mai întâi un discurs al semnificării. Din această perspectivă, limbajul filosofic dobândește caracterul unui metadiscurs care are ca obiect semnele altui discurs, iar trecerea de la experiența sacră, evocată de mit, la experiența profană, cotidiană, echivalează cu deplasarea accentului de pe o polisemie lărgită, neîngrădită, favorizând ambiguitatea, pe o polisemie reglată prin delimitări conceptuale. Autonomizarea limbajului filosofic în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de limbajul literar, caracterizat prin jocul neîngrădit al semnificațiilor, limbajul filosofic manifestă tendința de restrângere a acestuia, prin construirea unor sensuri specifice experienței profane, tot astfel cum literatura mitologică propune sensuri caracteristice experienței sacre: "Autonomizarea discursului filosofic față de celelalte discursuri ale culturii grecești sau, de fapt, distanțarea lui de discursul de gen literar și situarea de partea discursului cunoașterii sunt produsul unui anumit raport
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eludează categoriile spațio-temporale de tip istoric, în încercarea de a construi o lume de esență transcedentală și de a institui o relație între om și sacru. În această viziune, cuvântul joacă rolul unui mediator între ființa umană, înscrisă în lumea profanului, și lumea sacră a divinității. Prin ignorarea referențialului obiectiv, limbajul religios se apropie de autoreflexivitatea limbajului poetic. Dacă la prima vedere limbajul religios și cel politic par radical distincte, ele se apropie la nivelul relațiilor simbolice pe care le construiesc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]