3,260 matches
-
să recite: «Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic...». Pe neașteptate, în sală s-a făcut o tăcere absolută, fețele au devenit serioase, câte-o lacrimă străluci, involuntar, în ochii celor prezenți. Bătrânul preot termină de recitat psalmul. În sală, nimeni nu avu curajul să spună nimic. Și actorul a fost acela care a rupt tăcerea: «Reverendo, vă rog să mă scuzați - spuse el - eu cunosc bine psalmul, dar dumneavoastră, se vede, cunoașteți bine Păstorul...»”. VII PREOTUL ÎN
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
involuntar, în ochii celor prezenți. Bătrânul preot termină de recitat psalmul. În sală, nimeni nu avu curajul să spună nimic. Și actorul a fost acela care a rupt tăcerea: «Reverendo, vă rog să mă scuzați - spuse el - eu cunosc bine psalmul, dar dumneavoastră, se vede, cunoașteți bine Păstorul...»”. VII PREOTUL ÎN VÂRSTĂ, RESURSĂ SPIRITUALĂ ȘI PASTORALĂ „Vouă fraților în preoție și în episcopat, care pentru limitele de vârstă ați lăsat directa responsabilitate a ministerului pastoral, eu vă spun: Biserica are nevoie
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Solomon sau descrierea exemplară conținută în Ps 72: „Dumnezeule, dă regelui tău judecățile tale și fiului regelui dreptatea ta; și el va judeca pe poporul tău cu dreptate și pe săracii tăi cu nepărtinire”. La nivelul divin se pot aminti psalmii imnici (Ps 96, 97, 98, 99 etc.) în care Yhwh e descris ca judecător drept, conducător al națiunilor pe pământ: „Domnul este mare și vrednic de orice laudă, mai de temut decât toți zeii [...]. Spune-ți printre popoare «Yhwh domnește
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
l-au văzut” pe Yhwh așezat pe tron înconjurat de ființe divine, la fel cum se reunește consiliul curții în jurul regelui (1Rg 22,19-22; Is 6,1-11; cf. și Dan 7,9-10, deși este un text mai tardiv). În unii psalmi este transmisă și mai clar această idee religioasă. De exemplu, Ps 82 începe astfel: „Dumnezeu se înalță în adunarea sa, el judecă în mijlocul dumnezeilor” și continuă descriindu-l pe Yhwh care, după ce le-a mustrat pe celelalte ființe divine să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
al zeului suprem Yhwh se exprimă în Biblie și prin limbajul figurat tipic zeului furtunii, stăpân al fenomenelor atmosferice, și prin imagini ce amintesc de zei precum fenician Baal sau cel sirian Hadad. De fapt, citind unele imnuri din Cartea Psalmilor, limbajul utilizat ne trimite imediat la descrierea zeului furtunii din textele de la Ugarit unde Baal este definit ca stăpân al forțelor naturii a cărui voce e ca un tunet puternic. La fel, Ps 29,3-11: „Glasul lui Yhwh este peste
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ca și funcția de oficiant principal, nu erau îndeplinite de preot, ci de rege. Presupunerea că și în vechile regate ale lui Israel și Iuda regele ar fi îndeplinit un rol deosebit în cult este confirmată de unele indicii din psalmii regali precum Ps 2,10-11: „Acum, dar, regilor, fiți înțelepți [...] slujiți-l pe Yhwh cu teamă” sau Ps 68,28 ș.u., ca și în multe referințe din cărțile istorice, precum 1Sam 13,9; 2Sam 6,13; 1Rg 8,2-5
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a creat universul din „nimic”, un alt concept abstract absent în Biblia ebraică; creația ex nihilo va apărea pentru prima dată într-o carte din canonul creștin al Vechiului Testament, în 2Mac 7,28. Din aluziile cosmologice conținute în unii psalmi și în alte texte considerate anterioare Gen 1-2, reiese mai degrabă că vechiul crez în Yhwh, Dumnezeul creator, împărtășește idei și trăsături tipice cosmologiilor cananeene și, în parte, egiptene, nu celor din cultura greacă. În cosmogoniile din zona mediteraneană orientală
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mării și ale fluviilor sunt considerate realități pozitive, dar adesea întruchipează și imaginea puterilor haotice și rele; prin urmare, prin poruncă divină și ele rămân separate de pământ. Opoziția dintre apele haotice ale mării și Dumnezeul creator prezentă în mulți psalmi are o puternică conotație mitologică (cf. Ps 89,10; 93,3-4; 104,9) ce se regăsește și în alte mitologii din Orientul Mediu antic precum în lupta dintre zeul Baal și zeul Yam din textele de la Ugarit sau mai cunoscuta
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și Nunc dimittis, care circulau sub formă de canticum. Dar exemple de imnodie există și în Apocalipsa lui Ioan, în scrisorile Sf. Petru și în cele ale Sf. Paul, îndeosebi în Scrisoarea către coloseni, în care se face referință la psalmi, imnuri și cântece spirituale. Apostolul neamurilor scria, de fapt: “Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin. Învățați-vă și îndemnați-vă unii pe alții cu toată înțelepciunea în psalmi, în imnuri și în cântări spirituale. Cântați lui Dumnezeu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Scrisoarea către coloseni, în care se face referință la psalmi, imnuri și cântece spirituale. Apostolul neamurilor scria, de fapt: “Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin. Învățați-vă și îndemnați-vă unii pe alții cu toată înțelepciunea în psalmi, în imnuri și în cântări spirituale. Cântați lui Dumnezeu, mulțumindu-i în inimile voastre”. Din această scrisoare, deducem importanța pe care primii creștini o dădeau psalmodiei de origine ebraică și față de o altă formă melodică, jubilus, de care vorbește Sf.
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Ierusalim în anul 70 d. Cr., datorată împăratului Tit. Cântul creștin își găsește rădăcinile, așadar, în sinagoga ebraică și în noile creații literare muzicale, ale căror fragmente le găsim în Noul Testament. Rugăciunea evreilor se baza în mare parte pe recitarea psalmilor; psalmii au constituit, deci, primul material sonor care a fost folosit în liturgia creștină la începuturile ei, alături de imnuri și alte cântece spirituale. Primele execuții ale creștinilor erau asemănătoare celor din sinagogă. Gradual, au fost introduse elemente noi: cuvinte, precum
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în anul 70 d. Cr., datorată împăratului Tit. Cântul creștin își găsește rădăcinile, așadar, în sinagoga ebraică și în noile creații literare muzicale, ale căror fragmente le găsim în Noul Testament. Rugăciunea evreilor se baza în mare parte pe recitarea psalmilor; psalmii au constituit, deci, primul material sonor care a fost folosit în liturgia creștină la începuturile ei, alături de imnuri și alte cântece spirituale. Primele execuții ale creștinilor erau asemănătoare celor din sinagogă. Gradual, au fost introduse elemente noi: cuvinte, precum Amin
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
creștinilor erau asemănătoare celor din sinagogă. Gradual, au fost introduse elemente noi: cuvinte, precum Amin, și versete scurte adăugate cântecelor executate de un solist. Aceste răspunsuri (responsi) erau încredințate întregii adunări. Această modalitate venea în întâmpinarea credincioșilor care nu cunoșteau psalmii pe dinafară. Scrierile sfinților părinți ne permit să ajungem la o caracterizare formală clară a folosirii psalmilor și a imnodiei. Se constată astfel, în celebrările liturgice ale creștinismului primar, o structurare progresivă a psalteriumului în forme tot mai diversificate și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
scurte adăugate cântecelor executate de un solist. Aceste răspunsuri (responsi) erau încredințate întregii adunări. Această modalitate venea în întâmpinarea credincioșilor care nu cunoșteau psalmii pe dinafară. Scrierile sfinților părinți ne permit să ajungem la o caracterizare formală clară a folosirii psalmilor și a imnodiei. Se constată astfel, în celebrările liturgice ale creștinismului primar, o structurare progresivă a psalteriumului în forme tot mai diversificate și mai atrăgătoare. 1.1 Psalmodia Studiile modale asupra repertoriului vechi schematizează mai multe forme fundamentale: forma directă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Palestina la începutul secolului al IV-lea, după modelul comunităților ebraice din acele țări. Într-o scrisoare adresată clerului său, scrisă în anul 375, Sf. Vasile, fondatorul regulii monastice a creștinismului ortodox, vorbește despre răspândirea rapidă a execuției antifonice a psalmilor, relevând că o asemenea inovație era foarte răspândită în întreg Orientul și în Africa. Forma intercalară se afirmă odată cu dezvoltarea celebrărilor din secolele al IV-lea și al V-lea. De fapt, ea a existat încă de la început și, probabil
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
aclamația aleluia. Dar adevărata inovație a avut loc în ambientele monastice, pentru care rugăciunea și cântul din cadrul ei erau aspecte normative. Au fost elaborate îndeosebi răspunsurile (responsa) care trebuiau încredințate poporului, consolidându-se astfel practica responsorială. Vechiul cânt responsorial al psalmilor preferă, ca răspuns al poporului dat versetelor solistului, repetiția primului verset al aceluiași psalm sub forma unui refren. Odată cu dezvoltarea sărbătorilor, se va alege versetul cel mai semnificativ în consonanță cu misterul celebrat. În sfârșit, ca și în zilele noastre
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și cântul din cadrul ei erau aspecte normative. Au fost elaborate îndeosebi răspunsurile (responsa) care trebuiau încredințate poporului, consolidându-se astfel practica responsorială. Vechiul cânt responsorial al psalmilor preferă, ca răspuns al poporului dat versetelor solistului, repetiția primului verset al aceluiași psalm sub forma unui refren. Odată cu dezvoltarea sărbătorilor, se va alege versetul cel mai semnificativ în consonanță cu misterul celebrat. În sfârșit, ca și în zilele noastre, vor fi introduse și responsa alcătuite din texte libere nonpsalmice, luate sau nu din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
forma unui refren. Odată cu dezvoltarea sărbătorilor, se va alege versetul cel mai semnificativ în consonanță cu misterul celebrat. În sfârșit, ca și în zilele noastre, vor fi introduse și responsa alcătuite din texte libere nonpsalmice, luate sau nu din Biblie. Psalmul responsorial, care s-a afirmat și a avut un mare succes în perioada clasică a sfinților părinți, cu timpul, se va transforma într-un cântec ornamentat cu melisme complexe, încât nu a mai putut fi cântat de întreg poporul. A
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
complexe, încât nu a mai putut fi cântat de întreg poporul. A devenit astfel un cântec din repertoriul Scholae cantorum, sub forma abreviată A-B-A a Gradualului; în alte situații rituale (Liturgia Orelor), va da loc responsoriilor simple sau prolixe. În afară de psalmi, mai existau și cântece spirituale despre care relatează Sf. Paul. Acestea, probabil, erau melodiile melismatice din aleluia sau alte cântece de laudă, pe care creștinii convertiți le-au preluat din templu și din sinagogă: însuși cuvântul „alleluia” nu a fost
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
despre care vorbim sunt de origine ebraică. Și Isidor din Sevilla sugera originea ebraică a melodiilor din aleluia: „Laudes, hoc est alleluia canere, canticum est Hebraeorum”. 1.2 Imnodia Imnurile în cadrul liturgiei au fost la fel de familiare primilor creștini ca și psalmii. În primele trei secole au cunoscut o mare dezvoltare, dar, deoarece erau compoziții libere (texte care nu erau din Biblie) și nu întotdeauna conform adevărurilor de credință, s-a născut împotriva lor o reacție din partea ambientelor monastice rigoriste și, astfel
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de aclamații adresate primei persoane a Sf. Treimi. A doua parte, de natură cristologică, datează dintr-o epocă mai târzie, deoarece cheamă în cauză controversa ariană din secolul al IV-lea. A treia parte este o antologie de versete de psalm, adăugate ulterior, în stilul unei concluzii. Faptul că orice parte are și o intonație muzicală diferită este un indiciu ulterior care confirmă că acest imn este o compilație cu mai multe stratificări, realizată în diferite perioade de timp. Liturgia prevede
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
atribuite cântărețului biblic David. Această perspectivă metafizică-pitagoreică provoacă la alți scriitori accente mai marcate, muzica și cântecul sacru fiind luate în considerație îndeosebi pentru puterea lor de edificare religioasă. Sf. Vasile cel Mare (330-379 d. Cr.), în omilia sa asupra psalmului întâi, afirmă că „psalmul liniștește sufletul, este arbitrul păcii, limitează dezordinea și agitația gândurilor, deoarece calmează pasiunile sufletului și temperează tulburarea sa”. În această perspectivă edificatoare, elementul muzical dobândește funcția de instrument auxiliar al rugăciunii, având scopul de a o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Această perspectivă metafizică-pitagoreică provoacă la alți scriitori accente mai marcate, muzica și cântecul sacru fiind luate în considerație îndeosebi pentru puterea lor de edificare religioasă. Sf. Vasile cel Mare (330-379 d. Cr.), în omilia sa asupra psalmului întâi, afirmă că „psalmul liniștește sufletul, este arbitrul păcii, limitează dezordinea și agitația gândurilor, deoarece calmează pasiunile sufletului și temperează tulburarea sa”. În această perspectivă edificatoare, elementul muzical dobândește funcția de instrument auxiliar al rugăciunii, având scopul de a o face mai plăcută și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
este primit cu dragoste și plăcere se întipărește mai bine în minte” afirmă din nou Sf. Vasile. Puterea benefică a muzicii este reafirmată, cu o sensibilitate diferită, de Sf. Ioan Gură de Aur (347-407 d. Cr.) în expoziția sa la psalmul XLI. Pentru Crisostom, Dumnezeu însuși este cel care a dat muzicii această putere pentru a-l ajuta pe om în indolența sa: Dumnezeu „a amestecat melodia și profeția în așa fel, încât, stimulați de modulația cântecului, toți să poată să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de pietate. Nu de mult timp, biserica din Milano a introdus această practică consolantă și încurajatoare, de a cânta toți împreună, la unisonul vocilor și a inimilor, cu mare fervoare ... Din acel moment, au început să se cânte imnuri și psalmi după obiceiul regiunilor orientale, pentru a evita ca poporul să se plictisească, inovație care de atunci a fost păstrată până în zilele noastre și este imitată de mulți, aproape de toate comunitățile de credincioși din lume”. Dincolo de lupta interioară, care are loc
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]