3,267 matches
-
nu e negreșit un semn rău). Blestemele pseudo-argheziene m-au entuziasmat, le-am știut numaidecât pe de rost și le tot debitam în familie, spre indignarea unor rude sau musafiri mai collet monté. Nu puteam, evident, să apreciez atunci parodia Psalm, mai reușită ca parodie ; însă Blestemele, fiind o reușită poetică în sine, independentă de modelul parodiat, au însemnat prima mea mare emoție ca cititor de poezie. Trecerea la Arghezi s-a făcut apoi neîntârziat ; am găsit în casă Poarta neagră
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Iscariotul, [gândul] de a-L preda”. În timpul spălării picioarelor, câteva versete mai jos, Isus ține să amintească: „Voi sunteți curați, dar nu toți”. Îndată după spălare Înfige iar cuțitul În rană: Veți semăna cu Mine, dar nu toți, fiindcă, zice Psalmul: „Cel ce mănâncă pâinea cu Mine a ridicat călcâiul Împotriva Mea (Ps. 40,10, după LXX)”. În fine, urmează lovitura de grație. Isus le mărturisește apostolilor că unul dintre ei Îl va preda. Aceștia Încep să se privească nedumeriți, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
xecÚqh p£nta t¦ spl£gcna aÙtoà). Și [lucrul] a ajuns la urechile (exact: a fost făcut cunoscut) tuturor locuitorilor din Ierusalim, așa Încât țarina aceea a fost numită, În limba lor, Akeldamach, adică țarina sângelui. Căci este scris În Cartea Psalmilor: Genhq»tw ¹ œpaulij aÙtoà œrhmoj kaˆ m¾ œstw Ð katoikîn ™n aÙtÍ, ka..., T¾n ™piskop¾n aÙtoà labštw ›teroj (Ps. 68,26 și Ps. 108,8).” Există două diferențe majore Între Matei și Faptele apostolilor. La Matei, Iuda se spânzură; În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
se numește „Copacul lui Iuda”. Imediat după predarea lui Isus, Iuda, ajuns„pe culmile disperării”, Începe să caute prin Ghetsimani un copac vânjos de care să se spânzure. Dar nu găsește decât un cedru multisecular „sub care David Își cântase psalmii, la umbra căruia judecase Solomon și proorocise Isaia”. Acesta, Înduplecat de a mia rugăminte a ucenicului pierdut, pleacă o creangă, iar sinucigașul găsește „alinarea În moarte”. A doua zi, soldații lui Pilat intră În grădină, ca să taie un lemn din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
LXX a fost utilizată În Occident până la finele secolului al VII-lea. Cele trei manuscrise vechi (redactate În unciale, adică În litere majuscule) sunt: 1) codex Vaticanus - notat cu B În codul specialiștilor; are câteva lacune În Geneza, 2Regi și Psalmi; nu conține cele patru cărți ale Macabeilor; 2) codex Sinaiticus (=S), descoperit În mânăstirea Sfînta Ecaterina din Sinai și editat la mijlocul secolului al XIX-lea de către celebrul Tischendorf. Pentateuhul lipsește aproape În Întregime; 3) codex Alexandrinus (=A), copiat În secolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
indiferent de versiune și de tradiția instituită de Părinții Bisericii. Trec rapid peste alte cărți, spunînd că: pentru Paralipomene, textul grec are câteva abrevieri (Biblia românească recurge așadar la versiunea masoretică); pentru Esther, versiunea LXX fiind mai lungă, este preferată; psalmii sunt traduși tot după versiunea mixtă LXX-TM (cu improvizații personale) - s-a adoptat numerotarea LXX, cu un psalm mai puțin, Întrucât psalmii 9 și 10 formează, În greacă, o singură unitate; Proverbele În versiunea LXX prezintă numeroase adăugiri față de versiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Paralipomene, textul grec are câteva abrevieri (Biblia românească recurge așadar la versiunea masoretică); pentru Esther, versiunea LXX fiind mai lungă, este preferată; psalmii sunt traduși tot după versiunea mixtă LXX-TM (cu improvizații personale) - s-a adoptat numerotarea LXX, cu un psalm mai puțin, Întrucât psalmii 9 și 10 formează, În greacă, o singură unitate; Proverbele În versiunea LXX prezintă numeroase adăugiri față de versiunea masoretică - bănuim varianta aleasă de tălmăcitorii/diortositorii români. Ajung la cei doisprezece profeți! Ordinea lor În TM este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
câteva abrevieri (Biblia românească recurge așadar la versiunea masoretică); pentru Esther, versiunea LXX fiind mai lungă, este preferată; psalmii sunt traduși tot după versiunea mixtă LXX-TM (cu improvizații personale) - s-a adoptat numerotarea LXX, cu un psalm mai puțin, Întrucât psalmii 9 și 10 formează, În greacă, o singură unitate; Proverbele În versiunea LXX prezintă numeroase adăugiri față de versiunea masoretică - bănuim varianta aleasă de tălmăcitorii/diortositorii români. Ajung la cei doisprezece profeți! Ordinea lor În TM este complet diferită de cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
14,1). La fel interpretează și Ioan Gură de Aur (Panegiricile sfântului Pavel V, 5), Teodoret al Cyrului, Chiril al Alexandriei. În plus, spre deosebire TM, LXX are toate verbele la trecut, lucru care justifică interpretarea alegorică propusă de Părinți. Psalmul 118, v. 131. Biblia românească: „Gura mea am deschis și am aflat (sic!) că de poruncile tale am dorit”. LXX: „Gura mea am deschis și am Înghițit duh (pneuma), fiindcă am tînjit după poruncile tale”. Părinții n-au scăpat ocazia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Cântărilor; Despre fericiri; Despre rugăciunea domnească; Despre instituțiile creștine (1982); Maxim Mărturisitorul, Ambigua (1983); Atanasie cel Mare, Cuvânt Împotriva elinilor; Cuvânt despre Întruparea Cuvântului; Trei cuvinte Împotriva arienilor (1987); Epistole; Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie (1988); Chiril al Alexandriei, Tâlcuirea psalmilor (1989; 1990; 1991); Maxim Mărturisitorul, Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești (1990); Simeon Noul Teolog, Imnele iubirii dumnezeiești (1990); Chiril al Alexandriei, Închinarea și slujirea În duh și adevăr (1991); Chiril al Alexandriei, Glafire (1992); Paladie, Istoria lausiacă (Lavsaicon) (1993
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
corecta. Mie Însumi Îmi vine greu să mă rog altfel, cu topică normală și sintaxă purificată. Dar nu asta e problema. Se știe că și Ieronim s-a lovit de aceeași bună și sfântă inerție atunci când a trebuit să traducă psalmii. PÎnă la urmă, tot după LXX i-a lăsat, pentru că așa pătrunseseră În sufletul fiecărui monah sau credincios. Îi tradusese și după ebraică, dar versiunea aceasta n-a prins deloc. Problema sunt celelalte lecturi, care nu fac parte din zestrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
privitoare la biografia lui Mihai Eminescu. Se remarcă de pe acum importanța dată surselor documentare, meticulozitatea cercetărilor în arhive, efortul de reconstituire a biografiilor, problematizarea unor aspecte mai puțin dezbătute. De pildă, în cartea despre opera lui Dosoftei, parcurgând, în capitolul Psalmi și psaltiri versificate în Europa, întreaga tradiție a speciei lirice de până la transpunerea mitropolitului, autorul consideră că principala cauză a lipsei de interes pentru versificări de acest gen în aria de cult ortodoxă o constituie slaba cuprindere a psalmilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
capitolul Psalmi și psaltiri versificate în Europa, întreaga tradiție a speciei lirice de până la transpunerea mitropolitului, autorul consideră că principala cauză a lipsei de interes pentru versificări de acest gen în aria de cult ortodoxă o constituie slaba cuprindere a psalmilor în ritualul sacru (cele câteva inițiative din Transilvania, înregistrate după 1673, apar sub influență calvină). Aceeași metodă, privilegiind informația documentară, stă la baza întregii activități a lui P., ce reunește lucrări de istorie literară centrate în jurul controverselor din biografia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
încearcă un elogiu adus trecutului, din care reține siluete aburoase de haiduci sau de domni viteji. Perpessicius îi aprecia concizia ce dă forță unor „imagini sugestive”, precum și „sonetele perfecte”, nu și compunerile pe teme religioase, „oarecum factice” și cu „parafraza psalmilor opacă”. Ca ziarist, Ț. a cunoscut îndeaproape momentul 1907 și a scris povestirea Judecata din urmă (1908), dedicată „celor buni și răi, celor întunecați și mulți, țărănimii sărace și osândite”. Protagonistul, un țăran fără pământ, ajunge la disperare, la beție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
Rossignon, George Drumur, Al. Ț. Stamatiad, Petre Păscu, Mihai Beniuc, Virgil Carianopol, Petre Bartoș, Ion Aurel Manolescu, Romulus Fabian, Petre Paulescu, Florica Ciura-Ștefănescu, E. Ar. Zaharia, Iulian Vesper, Ion Șiugariu, Teofil Lianu, Al. Negura, Corneliu Sav, Ovid Caledoniu, Vintilă Horia (Psalmul căutării, Zbor paralel), D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Baciu, Const. Virgil Gheorghiu, Dimitrie Danciu, V. Spiridonică, V. Copilu-Cheatră, Coca Farago, Pavel P. Bellu, Ion Th. Ilea, Aurel Marin, Emil Zegreanu, Petru Sfetca. Proza semnează C. Stoicănescu, Marcel Olinescu, P. Popovici-Brănișteanu, Eugen Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
de ceară, murdar. Mișu era culcat pe covor, fără pernă, învelit pe față. Prin mantie i se profila pieptul bogat și prindeau contur coapsele. Lungită lîngă el, nevastă-sa, Ghizela, îi mîngîia brațul stîng, bolborosind, cu ochii închiși, versete din psalmi. Într-un monolog paralel, mama lui Mișu repeta, cu o voce bătrînă și amară: „Mișulică, dragul meu!... Cînd s-a mai pomenit ca un părinte să-și îngroape unicul fiu... N-am murit, dar nici nu mai trăiesc... Aș vrea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de spirit. Atunci abia învățătura lor prinde. Plin de îndrăzneală, ieri am vibrat, de pildă, la versetul „ Că de voi umbla în mijlocul morții, nu mă voi teme de rele” (Ps. 22, 4). Azi stau cu gîndul la versetul 8 din Psalmul 19: „Unii se laudă cu căruțele lor, alții cu caii lor, iar noi ne lăudăm cu numele Domnului Dumnezeului nostru”. Mă îndrept în propriii mei ochi citind „Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului!” (Ps. 118, 43), convins
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
medie a unui costum depășește cinci ani, la fel și cea a altor obiecte vestimentare. Sărăcia mă marginalizează: „Nu putem primi pe nimeni în casă. Vrei să mor de rușine!”, îmi spune nevastă-mea; din disperare, nu din comoditate! Recitesc Psalmul 103 și constat cît de greu îi este autorului să și l imagineze pe Dumnezeu. Pentru el, Creatorul e un supraom care saltă pe treptele norilor, umblă „peste aripile vînturilor”, tună, adapă, hrănește, are grija a toate cîte există. Unul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
menu intelectual. Numai în ultima săptămînă am „consumat” numeroase „produse” aproape incompatibile: Ernesto Sabato și desene animate, Hippolyte Taine și „Săptămîna pe scurt”, E. Lovinescu și Ion K. Ion (semnatarul rubricii de sport din „Viața studențească”); Jean Fourastié și, zilnic, psalmul 138 etc., etc. Ar fi bine să înghit în continuare sau să refuz asemenea mixturi? E oare sigur că varietatea întreține sănătatea minții? Nu cumva „lecturile ușoare” ajung, prin acumulare, să le altereze pe cele esențiale și să polueze creierul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
existând probabilitatea de a fi "rachete chimice". Ca atare, ambasadorul Israelului a solicitat o audiență la Adrian Dohotaru, la care am asistat, și a ridicat problema amânării deplasării având în vedere "starea de război". Poetul Dohotaru tânjea însă după țara "Psalmilor" lui David și a "Cântării Cântărilor" și la înregistrarea propunerii Excelenței Sale mi-a aruncat o privire în care am descifrat un SOS mai grav decât cel lansat de pe Titanic. Întotdeauna mintea mea lucra cel mai bine în "situații-limită", și aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
doar Duminicile sau la sărbătorile mari de peste an. Personajul pricipal, Platon, pare fascinat de putera psihică a acestor oameni, capabili să-și traiască întreaga viață fără sprijinul vreunui tovarăș, în singurătate și tăcere desăvârșită, în continuă rugăciune și citire de psalmi. De aceea portretul succint pe care îl face fiecăruia dintre ei, pare a fi mai degrabă o încercare de descifrare a secretului acestor oameni, secretul pe care îl dețin și îl folosesc zilnic, pentru a reuși într-o asfel de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
chipurile călugărilor instalați pe crestele munților din Vrancea, se cristalizează pornind de la întrebarea „Cum procedează ei ?”. Răspunsul diferă pentru fiecare chip evocat în parte: am vorbit deja despre pustnicul Onufrie de la schitul Cârnu, care își trecea ziua rugându-se, citind psalmi și meșterind tot felul de obiecte de folos din coajă de tei. Lui i se adaugă ieromonahul Rafail, care, trăind în completă izolare, se ocupa ziua întreagă de copierea cărților cu scrieri patristice, din această muncă de copist câștigându-și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Muzica promovează adorația și meditația spirituală și trezește dorința de a preamări și înălța pe Dumnezeu. Multe comunități sunt ridicate dintr-o viață searbădă și plictisitoare, din durerile și necazurile ei, de către o muzică plină de adorare.” (Benoni Catană) Iar Psalmul 33, în versetele 1-4 se spune: „Neprihăniților, bucurați-vă în Domnul! Oamenilor fără prihană le șade bine cântarea de laudă. Lăudați pe Domnul cu arfa, lăudați-L cu alăuta cu zece coarde. Cântați-I o cântare nouă! Faceți să răsune
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
unde mi-am petrecut zece ani din viață. Cu destulă ezitare am fost acceptat și am început să citesc câteva versete din viața lui David care se potriveau de minune cu ceea ce am întâmpinat eu în comunitatea Filadelfia. CAPITOLUL 39 Psalmul liniștei mele... Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată. Totuși, era să mi se îndoaie piciorul și era să-mi alunece pașii! Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți, când vedeam fericirea celor răi. Cât
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
fi sau a celor ce sunt deja nu trebuie să mă îngrijoreze ziua de mâine. "Rugăciunea", spunea Mahatma Ghandi, "este cheia dimineții și zăvorul serii". Nu sunt necesare multe cuvinte, uneori mă folosesc chiar de un scurt verset dintr-un psalm: "Lăudați pe Domnul pentru că este bun: veșnică este îndurarea sa" (Psalmi, 136, 1). Iar într-o situație de urgență sau o noapte de insomnie pot spune chiar foarte simplu: "Doamne, Dumnezeul meu...". Mă întărește, mă consolează. În orice moment al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]