2,499 matches
-
I-am aruncat o întrebare, ca să-i mai tai din iordane. — Descrie-i trupul. Să n-o dai în bară, că nu-l mai vezi pe Johnnie Roșcovanul până ieși de la pârnaie. Lui Dulange îi căzu fața. Arăta ca un puști amenințat că i se ia ursulețul. — Răspunde la întrebare, Joe, interveni Russ. Dulange rânji. — Pân’ să le tai, avea țâțuci obraznice, cu sfârcuri roz. Picioarele le avea nițeluș cam groase, iar tufișul de sus era fain. Avea alunițele alea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de niște polițiști, tată și fiu. Îmi dau banii, tinerelul suferă de halitoză, dar mi s-au întâmplat chestii și mai nasoale. Îmi spune cum îl cheamă pe tăticu’ și mă sperii un pic, dar tăticu’ se făcuse nevăzut, iar puștiul e atât de jalnic, că m-am gândit că pot să am grijă de el. Sally își aprinse o altă țigară. Russ mi-a întins fotografiile de la Personal ale celor doi Vogel. Eu i le-am arătat tipei. — La marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vrei decât să-l prinzi pe făptaș, ies din peisaj. Te rog, Bleichert, fir-ar să fie! Am scâncit la rându-mi: — De unde știu că nu mă minți? Pe plajă e o groapă de nisip. Jandarmii aruncă leșuri acolo. Un puști mi-a zis că a văzut mai mulți tablagii îngropând un alb solid în jurul datei când a pățit-o Blanchard. La dracu’, îți spun adevărul! Am lăsat pistolul în jos. — Atunci, arată-mi. • • • Groapa comună era situată la cinșpe kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
plexul lui Dolphine. M-am întrebat cât timp îl ținusem ațintit într-acolo. — Nu. Ai unelte la tine? Dolphine înghiți în sec. — Doar niște chestii de grădinărit. Uite ce e... — Nu. Du-mă la locul despre care ți-a povestit puștiul și săpăm. Dolphine coborî, ocoli mașina și deschise portbagajul. L-am urmat și l-am văzut scoțând o cazma mare. Flăcările luminau vechiul Dodge al detectivului particular. Lângă roata de rezervă am observat mai mulți țăruși de gard și niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pus în aplicare celebra retragere a lui Bucky Bleichert - spre piață, ca să-mi fac aprovizionarea. Ajuns înăuntru, am văzut un băiat care citea ediția locală a lui Herald. În josul paginii era fotografia lui Johnny Vogel. M-am uitat peste umărul puștiului și am citit că fusese dat afară din LAPD pentru trafic de influență. Pe o coloană alăturată mi-a atras atenția numele lui Ellis Loew. Bevo Means îi cita declarația: „Cazul Elizabeth Short nu mai este o prioritate pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Bucky Bleichert. — Dwight! exclamă Kay. Copiii se uitau la noi de parcă ar fi știut că asistă la un moment crucial. După o clipă Kay își dădu seama de chestia asta. — Ai venit aici ca să-mi spui ceva anume? Am râs. Puștii chicotiră la vederea incisivilor mei. — Da. Am hotărât să renunț la tot. Vrei să te măriți cu mine? Cu o figură imobilă, Kay mă întrebă: — Și o să îngropăm totul? Inclusiv pe răposata aia a drac..? — Da. Și pe ea. Kay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ele săreau Anatomia lui Gray și Omul care râde al lui Victor Hugo. — Bucky? M-am întors: — Încearcă să dai de Russ. Spune-i ce-am găsit. Eu mă apuc să iau probe. — Russ vine abia mâine de la Tucson. Și, puștiule, nu mi se pare că ești prea sănătos... — La naiba, ieși afară și lasă-mă să-mi fac treaba! Harry se năpusti afară mormăind, cu orgoliul zdrobit. Mă gândeam la cât de aproape e proprietatea lui Sprague și la lunaticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vădit, datorită condițiilor specifice vieții în imponderabilitate, băiețelul mai mult sta decât înainta, așa că „Bourul” îl ajunse curând și se înscrise frânând pe o orbită paralelă cu tricicleta. Comandantul Felix S 23 trase hubloul și scoase capul în cosmos: — Hei, puștiule! strigă el. De unde ești, mă? Puștiul întoarse capul cu greutate și-atunci văzură cu toții că suspina și-avea ochii roșii de plâns. — Din galaxia Alpha, răspunse el. — De-al cui din galaxia Alpha? întrebă Felix S 23. La întrebarea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
imponderabilitate, băiețelul mai mult sta decât înainta, așa că „Bourul” îl ajunse curând și se înscrise frânând pe o orbită paralelă cu tricicleta. Comandantul Felix S 23 trase hubloul și scoase capul în cosmos: — Hei, puștiule! strigă el. De unde ești, mă? Puștiul întoarse capul cu greutate și-atunci văzură cu toții că suspina și-avea ochii roșii de plâns. — Din galaxia Alpha, răspunse el. — De-al cui din galaxia Alpha? întrebă Felix S 23. La întrebarea asta, puștiul se porni să plângă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
strigă el. De unde ești, mă? Puștiul întoarse capul cu greutate și-atunci văzură cu toții că suspina și-avea ochii roșii de plâns. — Din galaxia Alpha, răspunse el. — De-al cui din galaxia Alpha? întrebă Felix S 23. La întrebarea asta, puștiul se porni să plângă și mai tare. Fără a mai sta pe gânduri, roboata Getta 2 deschise ușa navei, ieși în spațiu, îl luă pe băiețel pe după umeri și-l aduse cu tricicletă cu tot la bord. Stejeran 1 îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
1. — Vreau, zise băiețelul. Îl priviră mai cu atenție. Era frumușel, avea ochii albaștri, părea să fie cam prin clasa a II-a. — Cum se face că știi limba noastră? întrebă Dromiket 4. — Am implantat aici un traducător simultan, răspunse puștiul, ciocănîndu-se cu degetul la tâmplă. — Cum, ești robot? se miră Felix S 23. Nu. Sunt ființă. — Și cum te cheamă? zise Stejeran 1. — Benga, răspunse copilul. — Benga și mai cum? întrebă Getta 2. La auzul întrebării, micuțului îi dădură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
bătut capul ani în șir. Credeți că s-a prins cineva? Nimeni! Tuturora le era milă de ei! Vă dați seama în ce chinuri groaznice au murit toți șase? Nici o ființă inteligentă lângă ei! Acum avioanele sunt ruginite, se joacă puștii și femeile prin ele. Comandantul și pilotul se uitară speriați unul la altul. — Dar ce, se pleacă greu de la voi? făcu Aciobăniței. — Eu nu țin minte să fi plecat careva și nici tradiția noastră orală nu pomenește așa ceva. A mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
își mângâia puful negru de sub nas cu mândrie, mi-a șoptit într-o zi batjocoritor la ureche că auzise o discuție care mă privea. Directorul se interesase de ce nu mai venea tata deloc la școală și aflase „ascultă, ceva nemaipomenit, puștiule, cască bine urechile. Tatăl tău a descoperit, se pare, că nu ești fiul lui. A pus laba pe niște scrisori de-ale maică-tii, păstrate dintr-o dragoste ascunsă, de la un preot. De aceea ai ieșit tu atât de cucernic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
niște scrisori de-ale maică-tii, păstrate dintr-o dragoste ascunsă, de la un preot. De aceea ai ieșit tu atât de cucernic. Furios, taică-tu nu mai vrea să știe de tine, așa am înțeles. Dacă vrei te adopt eu, puștiule. Mi-e milă să te văd atât de singur. Poamă-ta de maică-ta s-a dus, taică-tu s-a topit...” Am văzut negru în fața ochilor, am sărit asupra lui și l-am mușcat de beregată de a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cătun unde am găsit-o pe Marta plină de vânătăi. Doi veri ai fraților izgoniți din cătun se îmbătaseră și veniseră noaptea. Se luptase cu amândoi din răsputeri, dar izbutiseră, porcii, s-o biruie. Dinu îmi încredințase mie una din puști. I-am cerut Martei ceva de băut, am golit sticla aproape pe nerăsuflate, m-am îmbătat năpraznic și am început să strig: „Pușca! Adu-mi mai repede pușca!” Marta mi-a întins-o ștergându-și cu cealaltă mână lacrimile; plângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de sămânță era îndeajuns de umedă pentru a i se lipi de fața de lac a pantofului, Genel o curăța, trecîndu-i pe deasupra talpa celuilalt pantof, ca pe un ștergător de parbriz. - ...Primul dintre depozitari e un neica nimeni, e un puști. E născut în Zodia Peștilor. Mă mir cum ai încredințat atâta avere la el... Are ascendentul în Vărsător. Este Bivol de Lemn după zodiacul chinezesc... Și mai este Pin. Șase-șapte reîncarnări la activ. Glorie, sănătate, casă de copii. - Ce ne
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la nimica, stropind de-a valma trecători, trecătoare, sacoșe, precum și porțiunea specială, bătută de val, a clădirilor de sub ferestre, cotind la stânga spre Teatrul "Nottara", înscriindu-se pe trotuarul ce ducea spre Cinema "Patria", urmat de un taxi bîzdîgos, filîndu-l pe puști ca-n filmele cu gangsteri, 141 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Sub moliciunile de mătase, stăpâna purta bikini, portjartier și sutien, îndrăznețe, din dantelă neagră. Necunoscutul, cu latul palmei, îl dădu la o parte pe Genel. Străinul cuprinse, cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
DANIEL BĂNULESCU Fata probabil auzea. Se putea spune și că nu auzea. Puteai spune liniștit chiar că tot încremenită rămăsese, tot cu nerespiratul se ocupa, dar, pe nesimțite, ceac-pac, se apropiase, prin băltoaca foșnitoare, la numai jumătate de metru de puști. - A doua zi, Fuzzy, poreclit de la un timp Mercenarul, mi-a convocat toți băieții. Erau niște țânci înfumurați și au ținut neapărat ca mai întîi să le destăinui cât porți tu la picioare. La tălpi sau în înălțime? I-am
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
domnișoară Rozella, că doar eu n-am avut niciodată mâinile reci?! Le vârâse în cap că absolut toate victimele Spintecătorului făcuseră imprudența de a se purta cu mâinile reci. 180 DANIEL BĂNULESCU știrile care-ți făceau părul măciucă și că puștiul spălăcit și molâu de alături în nici un caz nu furase găini. Pufnea el, Gărgăriță, în râs, când auzea că "O sută douăzeci și patru de dame, nevrednice în pat, gustaseră pe rând din cuțitul focos al Ulpiului Galopenția", dar devenise
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în medie, cam două ore peste program (în caz de nu se interesa de el vreunul dintre granguri), cobora întîi la closet (îi era jenă să se oprească, pentru 179 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Tot într-o noapte, puștiul i se ciucise înainte, pe când Gărgăriță se lățise, cu țurloaiele atârnate de dunga tinetei, și îi explicase pe îndelete planul lui. Deci, ce putuse să facă? Înțelesese dintr-o pornire că trebuia să muncească din greu și să se sacrifice
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de o simplă sincronizare, efectiv aveai senzația că, dacă Pink se oprește, întreaga armonie a sălii în care se audia crapă, și, după zece minute de concert, spectatorul își dădea perfect seama că muzica provine, nu de la disc, ci de la puștiul din fața sa, care iradia o forță magnetică ceva de speriat, da, Gilmour, Waters, Mason și Wright, într-o singură și incredibilă mână. După concert, modest, Pinky se pierdea imediat printre cei aflați de față. Se așeza într-un colț și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din când în când, să o mîngîie!... Pe altul rău nu te-ai găsit să-l înveți?!" - Nu-i nimic. Să învețe și el, suspină madama cu umor. De două, trei ori, înainte de culcare, n-o mută din loc. Nici puștiul nu s-ar plânge că-i cauzează. - "...Uite, am să-ți explic folosindu-mă chiar de cu cuvintele lor: "Prea neînfricatule Alcibiade!..." s-a descolăcit din ghem și-a 368 DANIEL BĂNULESCU Doamna Iosif Petrică, doldora de temperament. Doamna Vinea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cercetând strada Perone în lung și în lat, desluși siluete subțiratece, cu um- 374 DANIEL BĂNULESCU fines, jugulând pe nesimțite și cel de-al doilea capăt al strungii de stradă. - Predolene... - Mmîh. Ordonați! zâmbi strâmb cel ce fusese strigat. - Jeane! Puștiul... E de belea. Dar o pățim noi. Dumirește- ni-l tu. - Prelucrează-l cu vigoarea și înțelepciunea ultimelor experimente psihologice! - Copile, nu știu cum te vei acomoda dumneata... înmuie vocea, bingănind, tartorul profilor. Dar, dacă inspirația ta dă greș, nouă, forurile superioare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bătut în cuie de pe ușă pe care scria: „Pericol: Adolescent Toxic“. Băiatul a oftat din rărunchi și s-a uitat prin cameră. Posterele cu Cameron Diaz în diverși bikini microscopici începuseră să arate un pic cam lipsite de gust, așa că puștiul și-a făcut o notă mentală să le înlocuiască rapid cu niște imagini și suveniruri gotice. La fel procedase și cu vechiul lui trenuțel, care acum stătea îndesat pe șifonier, alături de dovezile obsesiei lui cu Pokemon-ii, care apăruse în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Pokemon-ii, care apăruse în urmă cu mai mulți ani și care nu-l ținuse decât preț de vreo cinci minute. Indubitabil, camera suferea din cauză ca Jake o frecventa numai două week-end-uri pe lună. În rarele ocazii când era acolo, puștiul nu se deranja să-și piardă timpul făcând curățenie. Prefera să irosească ore întregi jucându-se la PlayStation sau uitându-se la DVD-uri, la cel mai recent dintre omniprezentele filme de adolescenți, în care întotdeauna, la miezul nopții, apărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]