1,291,347 matches
-
a Irinei Nicolau despre O stradă oarecare din București, frumoasa Poveste a caselor sau Chipurile Bucureștiului adunate de Zoltán Rostás. Aș adăuga acestor cărți o alta, ajunsă acum la cea de-a treia ediție, tradusă între timp în engleză și publicată la o editură din America - Vedere din Parfumerie. Dar spre deosebire de celelalte trei titluri, cartea Silviei Kerim e o confesiune pe o singură voce. O confesiune cu intrigă și, poate, în ultimă instanță, cu morală. În fond o poveste scurtă ca
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
sînt solidari cu pitorescul și s-au obișnuit să profite de magazinele în mișcare, muncipalitatea contraatacă arătînd dezavantajele: igiena precară, aspectul și viața zilnică a străzii. Ideile lui Dobrescu sînt continuate, după 1934, de Alexandru G. Donescu. În 1936 gazetele publică lungi liste de străzi pe care comerțul ambulant este interzis și o ordonanță, din 27 aprilie, de "Reglementare a comerțului ambulant din Capitală". Între altele, negustorii cu marfa pe umeri sînt obligați "să fie curat îmbrăcați și să aibe atitudine
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
seamă au recunoscut marile merite ale acestei ediții, care a fost, de altfel, și este singura până acum integrală. Perpessicius spunea că ediția este un "monument editorial alcătuit cu gust ales și multă pricepere", iar Iorgu Iordan, care avea să publice el însuși, împreună cu Elisabeta Brâncuș, o ediție din opera lui Creangă, în două volume, în 1970, spunea că Kirileanu este "cel mai bun cunoscător al operei și vieții acestui mare artist al literaturii noastre". Kirileanu a alcătuit și două ediții
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Victor Durnea Cînd, la finele anului 2001, revista "Jurnalul literar" începea să publice, în traducerea Corneliei Ștefănescu, Les Mailles du filet 1, "jurnalul din România" al Soranei Gurian, redactorul-șef al periodicului, Nicolae Florescu, invoca drept motiv determinant valoarea documentară a cărții. Aceasta se afirma în articolul Un necesar, chiar obligatoriu punct pe
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
23, nici la "Jurnalul literar", e limpede că informațiile ziaristului sînt deficitare și că utilizează "cazul" pentru a lovi altă țintă, pe G. Călinescu și, mai ales, pe G. Ivașcu. Acesta, cu "Manifestul" său, e vizat și în alte "însemnări" publicate în numerele următoare 24, în care se mai pomenește doar în treacăt de Sorana Gurian. Fie și într-o formă indirectă, menționînd o activitate "bolșevică" în etapa ieșeană, articolul din "Moldova" pare să adeverească în parte declarațiile tardive ale celei
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
apar diferite articole de directive politice, semnate Sorana Gurian. Puțin după venirea trupelor sovietice, a apărut tot în pagina I-a a «Universului», un interview cu comandantul sovietic din Capitală, semnat Sorana Gurian. De altfel, două zile înainte, un articol publicat tot în «Universul» și tot sub semnătura Soranei Gurian, încerca să lămurească linia politică a diplomației sovietice. Pentru cei cari au fost plăcut surprinși citind articole de politică externă semnate de o femeie, dăm următoarele lămuriri foarte necesare: Sorana Gurian
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
anume Writers College din Tampa, Florida. După ce în 2001 lui Daniel Deleanu i-a apărut, sub egida American Sanskrit University Press, o extraordinară traducere din sanscrită în engleză a celebrei cărți filozofice indiene Bhagavad Gita, anul trecut autorul româno-canadian a publicat la vestita editură new-yorkeză Writers Club Press unul dintre cele mai bune volume ale sale de până acum, The Islamic Jesus. The Portrait of Jesus Literature and Tradition ["Iisus în Islam. Portretul lui Iisus în literatura și tradiția islamică"] Cartea
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
Gurian la "Universul" încetează. (Nu mai e nevoie să spunem că, nici după 23 august 1944, nici mai tîrziu, nu i s-a dat "conducerea celui mai mare ziar din București"!) Între 29 octombrie 1944 și 15 iulie 1945, ea publică în gazeta "Democrația", condusă de liberalul Anton Dumitriu (pe care ea îl adusese pe vremuri la cenaclul Sburătorul 28), articole referitoare în genere la artiști ruși (Krîlov, Igor Rodionov, A. Erusalimski, E. Vinogradskaia, Maiakovski, Maxim Gorki, L. Leonov), rareori la
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
a-i da găzduire. (Reamintim că numărul din martie 1947 al "Revistei Fundațiilor Regale" este ultimul la care colaborează.) Pricinile refuzului, însă, încă o dată, trebuie căutate ceva mai înainte. Într-adevăr, în "Contemporanul", la 22 februarie 1947, Ovid S. Crohmălniceanu publica o amplă cronică literară la volumul Întîmplări dintre amurg și noapte al Soranei Gurian, ce-și propunea să pună în lumină "înfiorătoarea platitudine a acestor nuvele" și să ajute în același timp "eminențele noastre critice să se convingă că au
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
și în special la d-na Sorana Gurian, eventual chiar la cîinele ei lup, Dick..."40 Mai gravă este voalata acuzare de nostalgie după timpurile trecute, adusă, la începutul lunii octombrie, în același loc41, pe baza unui articol de modă publicat de Sorana Gurian în "Femeia și căminul". A urmat apoi o altă "demascare": Pînă mai ieri revista ș"Femeia și căminul"ț se bucura și se mai bucură și astăzi de colaborarea unei ilustre gazetare, romanciere și patroane de bar
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
e! D. T.: - Există vreun om căruia să-i fiți și azi recunoscător pentru începuturile dumneavoastră literare? V. E.: - Da. În primul rînd, criticul și istoricul literar Ilarie Chendi, care conducea revista Viața literară și artistică și care mi-a publicat mai multe poezii, pe prima pagină a sus-numitei reviste. Om care m-a apreciat și a cărui adeziune m-a încurajat foarte mult în domeniul poeziei. D. T.: - Aveți, fără îndoială, amintiri bogate; ați cunoscut multe personalități, din domeniul artelor
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
de a continua proiectul cu cele 16 conferințe nepublicate în volumul de față) prin care se aduce la cunoștința publicului o latură mai puțin cunoscută a tânărului Eliade. Cea mai mare parte a textelor nu sunt inedite căci au fost publicate în cunoscutele volume de eseuri - India, Oceanografie, Insula lui Euthanasius - în consecință, poate că ar fi fost o idee mai bună să fi apărut pe casetă ori compact disc, în lectura autorului. În fața microfonului Societății Române de Radiodifuziune (S.R.R.), prin
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
-o asupra sa în alegerea preoției; pentru P. S. Alexandru al Lugojului, Cardinalul a fost "Omul Providenței", iar pentru P. S. Ioan Șiștean al Maramureșului rămâne "flacăra vie a Bisericii". Cu totul revelator este capitolul următor, Mărturii; cu comentariul Mariei Keul se publică paginile autobiografice ale celui de-al doilea Cardinal al Bisericii Greco-Catolice, scrise în închisoarea de la Gherla între anii 1947-1948 și intitulate ca într-o poveste bătrânească, Firul tors din caierul vieții. Ele au fost publicate mai întâi în revista "Cultura
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
cu comentariul Mariei Keul se publică paginile autobiografice ale celui de-al doilea Cardinal al Bisericii Greco-Catolice, scrise în închisoarea de la Gherla între anii 1947-1948 și intitulate ca într-o poveste bătrânească, Firul tors din caierul vieții. Ele au fost publicate mai întâi în revista "Cultura creștină", An V, nr. 3-4/2002. De data aceasta era mai bine să se publice numai pagini-le memorialistice, pentru că în felul acesta orice cititor ar fi avut revelația unui mic roman autobiografic, în genul
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
de la Gherla între anii 1947-1948 și intitulate ca într-o poveste bătrânească, Firul tors din caierul vieții. Ele au fost publicate mai întâi în revista "Cultura creștină", An V, nr. 3-4/2002. De data aceasta era mai bine să se publice numai pagini-le memorialistice, pentru că în felul acesta orice cititor ar fi avut revelația unui mic roman autobiografic, în genul scrierilor de acest fel ale lui Slavici sau Agârbiceanu. După ieșirea din închisoare episcopul (căci la 19 noiembrie 1950, în
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
Ioana Postelnicu Prozatoarea Ioana Postelnicu împlinește în ziua de 18 martie frumoasa vârstă de 93 de ani. Îi adresăm urările noastre de sănătate și publicăm această "evocare spontană" pe care ne-a trimis-o recent de la Bacău. (Red.) De ce zilele înșirate ca pe un fir de ață nevăzut se orînduiesc în mintea mea, a fi înfăptuite într-o epocă însorită. Să nu fi fost la
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
doilea război mondial și după această a doua conflagrație). Miza acestui studiu este demonstrarea cu ajutorul unor argumente solide a unității operei lui Camus, prin opera acestuia Ioan Lascu înțelegând nu numai proza, dramaturgia și eseurile cât și ceea ce acesta a publicat în calitate de jurnalist în diferite reviste. Camus este un scriitor angajat, un militant în numele justiției și al libertății de a te revolta, este un scriitor puternic ancorat în actualitate și care pledează pentru un jurnalism critic. Tot ceea ce scrie el pornește
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
nu din risipă de ore libere, cum se întîmplă uneori. Nu e nici un paradox: în loc să elaboreze, cum intenționa, un roman despre "o femeie în vîrstă, moartă într-o cameră de hotel", operație care cere tihnă meditativă, autoarea (cu două romane publicate în anii '70 și două în anii '80) a fost nevoită să se mulțumească cu edificiul mai puțin pretențios și mai puțin cronofag al consemnării de jurnal. Prozatoarea Tia Șerbănescu este mult mai spectaculoasă decît diarista. Totuși paginile confesive au
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
emoționante scrisori rămase de la scriitorii români (este reprodusă, integral, în note și arată că, și pentru consolarea eficientă e nevoie de talent). Lovinescu notează, succint ca de obicei: "Zi mohorîtă dimineața; după-amiaza diluvială. [...] Zi dominată de admirabila scrisoare ce-mi publică Arghezi în Informația. Plîng pur și simplu. Mi-o anunță, entuziast și alarmat, M. Celarianu". Urmează tirul telefoanelor celor care sînt la curent cu evenimentul. Pusă în balanța posterității, această scrisoare cîntărește, după părerea mea, mai greu decît compromisurile ulterioare
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
și o prezență constantă în publicațiile literare online, ci chiar redactor la Respiro și fondator și moderator al grupului de discuții nadir latent@yahoogroups.com dedicat literaturii române contemporane. Imperiul generalilor târzii, volum premiat de Editura Nemira în 1993, a fost publicat mai întâi în format electronic. Lectura pe hârtie a povestirilor și la zece ani de când au fost scrise nu suferă nicicum. Autorul crede cu tărie în cultura web-ului și în viitorul e-cărților, dar literatura lui este livrescă. (Constatare
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
bucureștene, la macedonskiana Viața Nouă (1899), de unde se retrage îndată, considerând că nu i se potrivește ca orientare artistică, apoi la Pagini literare, unde semnează cu pseudonimul M. S. Cobuz. (Pe atunci, elevii, ca și militarii, nu aveau voie să publice). Redactează însuși o revistă de uz intern, intitulată Aurora, leagă prietenii cu scriitori, astăzi minori (N. N. Beldiceanu, N. Dunăreanu, Enric Furtună), declarând că una din marile plăceri ale vieții lui a rămas prietinia. La Iași, are profesori renumiți, ca V.
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
uncheși, îmbrăcați în ii și cojoace. Anghel "era un bărbat mărunțel, cam uzat; bărbuța roșcată începuse a-i cărunți. Elegant și boieros. Amator de vin bun și stridii. Mare cunoscător al poeziei contimporane europene, de gust subțire și sigur. Cândva publicase o serie de catrene: populare spaniole și grecești. Când i-am recitat câteva, la prima întâlnire, l-am câștigat deplin, ca și cum i-aș fi fost vechi tovarăș." Aflat într-o plăcută companie, începând a fi băgat în seamă de cel
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
produc în 1906: manifestația de stradă, inițiată de N. Iorga împotriva reprezentațiilor de binefacere în limba franceză, față de care, deși participase la ea mai mult împins de mulțime, Sadoveanu se arată destul de rezervat, mai degrabă dezaprobând-o, și articolul denigrator publicat de H. Sanielevici, în revista Curentul nou din Galați. "Literatura mea, scrie memorialistul, nu era decât beție, crimă, viol, bestialitate, după cum lesne se putea vedea dintr-un tablou sinoptic al subiectelor. Sufletul unui asemenea scriitor e la nivelul sufletului unui
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
de ieri a sfîrșitului, îmi telefonase - îmi telefona des. Mă informase că a participat la demonstrația anti-Saddam Husein din Piața Universității - entuziasmele ei adolescentine! -, mă întrebase cînd sînt dispusă să începem o suită de convorbiri pe care intenționa să le publice și pentru care o amînam din lună în lună - și s-a bucurat cînd am invitat-o la noi la o masă. O masă la jumătatea lunii aprilie - cum să bănuiești asemenea crude interferențe de destin, care nu-ți permit
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
fi un exemplu pentru ceva mai tinerii discipoli de la "Alge". Aceștia și, printre ei, Gherasim Luca, dăduseră deja, cum am notat, convingătoare dovezi de nesupunere față de ordinea lumii în care trăiau și de timpurie, juvenilă sfidare a conveniențelor sale. Versurile publicate de Gherasim Luca îndeosebi în seria a doua a revistei în care debutase vorbeau limpede despre o atare poziție, iar prezența semnăturii sale sub manifestul Poezia pe care vrem să o facem, publicat în decembrie 1933 în revista "Viața imediată
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]