12,735 matches
-
este mai mare cu o treime decât cea a economiei mondiale: în Statele Unite, ele au crescut de patru ori între anii 1979 și 1998. Rezultatul este că în prezent o persoană vede, după cum suntem asigurați, peste 2.500 de spoturi publicitare pe zi. Epoca turbo-consumerismului nu poate fi separată de inflația sau de excesul publicității, de lumea ca marcă și ca reprezentare: ea coincide cu dispariția spațiilor lipsite de semne comerciale 15. În paralel, intențiile publicității se arată a fi și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nemulțumirea crescândă a femeilor față de corpul lor, obsesia „formei”, succesul produselor necesare îngrijirii. Chestiunea alimentației este adusă și ea în discuție: astăzi, nutriționiștii atacă publicitatea, acuzând-o că dezechilibrează comportamentele alimentare ale copiilor sau că favorizează excesul în greutate. „Despotism” publicitar ilustrat și de fashion victims, de comportamentele adolescenților și chiar ale copiilor față de mărcile de îmbrăcăminte sau de sport: tinerii nu mai vor produse, ci mărci al căror succes se datorează forței impactului publicitar. Tradițiile și-au epuizat influența: în locul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
că favorizează excesul în greutate. „Despotism” publicitar ilustrat și de fashion victims, de comportamentele adolescenților și chiar ale copiilor față de mărcile de îmbrăcăminte sau de sport: tinerii nu mai vor produse, ci mărci al căror succes se datorează forței impactului publicitar. Tradițiile și-au epuizat influența: în locul lor avem publicitatea și puterea ei de a promova norme consumative, de a influența un număr crescând de comportamente individuale și colective. În stadiul III, publicitatea se infiltrează în toate interstițiile vieții, invadează toate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în fața micului ecran. În această privință, important nu este atât faptul că publicitatea clasică este înlocuită cu alte strategii de comunicare, ci că se desfășoară un proces de promovare în toate direcțiile a mărcilor, care face ca forma sau logica publicitară - ce depășește în realitate cu mult efectul publicității canonice - să intre într-o dinamică diversificată, neîntreruptă, hipertrofică. Iluzia atotputernicieitc " Iluzia atotputerniciei" Formidabila expansiune a mărcilor a suscitat critici vehemente la adresa a ceea ce este prezentat ca un „fascism cultural” analog controlului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
impulsul momentului 18. Creșterea numărului de falimente personale, „febra cumpărăturilor”, shoppingul „bulimic”, cumpărăturile făcute „la inspirație” sunt tot atâtea „patologii” care au legătură cu solicitările publicității și cu sentimentele de urgență pe care le provoacă. Aceasta ar fi „tirania” ordinii publicitare care, propagând o cultură a satisfacerii imediate a dorințelor, ar ajunge să destructureze organizarea psihică a consumatorilor, să dezarmeze omul în fața așteptării și a frustrării, să anuleze distanța dintre ființa lui și seducțiile pieței. Această lectură „paranoică” a publicității trebuie
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
remarcabil este nu atât escalada pulsiunilor nestăpânite de a cumpăra, cât limitele între care se manifestă ele. Neliniștea în ce privește viitorul, fragilitatea pieței muncii, economiile din precauție, problema finanțării pensiilor au, în mod vizibil, mai multă influență asupra comportamentelor decât incitările publicitare la consum imediat. Deși este de netăgăduit că tulburările controlului impulsurilor de a cumpăra se intensifică, ele rămân totuși niște fenomene de dimensiuni sociale reduse. În mod evident, principiul realității a rezistat sirenelor mărfii: „nesăbuința” publicitară nu este mormântul „raționalității
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
asupra comportamentelor decât incitările publicitare la consum imediat. Deși este de netăgăduit că tulburările controlului impulsurilor de a cumpăra se intensifică, ele rămân totuși niște fenomene de dimensiuni sociale reduse. În mod evident, principiul realității a rezistat sirenelor mărfii: „nesăbuința” publicitară nu este mormântul „raționalității” cu geometrie variabilă a hiperconsumatorului. Contrar unei idei „de gata”, puterea publicității și a ofertei în general de a antrena apetituri de consum imposibil de controlat nu este câtuși de puțin hiperbolică. Nu-i vorba de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
prin repetarea unor sloganuri simple și scurte. Deși încă de actualitate, această logică se află acum în concurență cu noile publicități care iau în calcul apariția hiperconsumatorului educat pentru consum, saturat de produse care se aseamănă, adesea alergic la violența publicitară. De unde și noile orientări: din mijloc de punere în valoare a produsului, publicitatea devine uneori spectacol creativ ce apelează la o mulțime de registre noi: gradul II, pastișa, deturnarea, impertinența, moda momentului, emoționalul, deriziunea, provocarea. Prin toate acestea, publicitatea hipermodernă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
le-a constituit singură, acestea fiind deja consacrate de către corpul social. Publicitatea hipermodernă apare mai mult ca o cutie de rezonanță decât ca un agent de transformare socială și culturală. Ea îl educa pe consumator, acum doar îl reflectă. Leviatanul publicitar este o iluzie ascunzând o putere care a încetat să mai inventeze noi moduri de trai. Firește, publicitatea caută să stimuleze dorința de consum, dar nu reușește acest lucru decât prin mularea pe tendințele epocii. Este adevărat, mărcile sunt din ce în ce mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se bazează mai puțin pe un consumator hipnotizat de magia mărcilor și mai mult pe un consumator ocazional și nomad. Dacă această schimbare nu înseamnă suveranitate a consumatorului, cel puțin ea îi permite acestuia să golească de substanță paradigma atotputerniciei publicitare. Tragedia supraconsumului?tc " Tragedia supraconsumului ?" Începând cu anii 1960, o temă se bucură de mare circulație printre intelectuali: este vorba de faimosul „blestem al abundenței”. Anatemele contra societății abundenței proliferează, hrănindu-se din ideea conform căreia „mecanica infernală” a nevoilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și have nots nu resimt sărăcia doar din cauza subconsumului de bunuri și de divertisment, ci și pentru că supraconsumă imagini ale fericirii specifice economiei de piață. În acest punct al analizei, putem avansa ipoteza că pe această cale a „fericirii” incitative, publicitare are televiziunea cel mai mare impact asupra violenței tinerilor, și nu, cum s-a afirmat uneori, prin inflația mediatică a scenelor sângeroase. Să amintim că, în medie, copiii americani văd 40.000 de spoturi publicitare pe an. La orele de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
această cale a „fericirii” incitative, publicitare are televiziunea cel mai mare impact asupra violenței tinerilor, și nu, cum s-a afirmat uneori, prin inflația mediatică a scenelor sângeroase. Să amintim că, în medie, copiii americani văd 40.000 de spoturi publicitare pe an. La orele de mare audiență, canalele de televiziune americane difuzează mai mult de 15 minute de publicitate pe oră. Pretutindeni jocurile pe bani îi fac pe tineri să viseze la o viață plină de noroc, peste tot filmele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
shoppingului ca plăcere. După orașul-producție, orașul hedonist 6 ce reflectă facilitatea, abundența, negarea de-a dreptul dionisiacă a muncii. Pe zidurile orașului se etalează fericirea adusă parcă la îndemâna trecătorilor și imagini pline de sex-appeal. Moda senzualizează trupurile și chipurile. Panourile publicitare legate de plajă și vacanțe stârnesc visuri și dorințe. Întreaga viață cotidiană vibrează de imnuri în cinstea divertismentului, a plăcerilor trupului și ale simțurilor. Seducție publicitară, oraș ludicizat, febra divertismentelor, nebunia vacanțelor, tot atâtea trăsături care, în mod evident, dau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
parcă la îndemâna trecătorilor și imagini pline de sex-appeal. Moda senzualizează trupurile și chipurile. Panourile publicitare legate de plajă și vacanțe stârnesc visuri și dorințe. Întreaga viață cotidiană vibrează de imnuri în cinstea divertismentului, a plăcerilor trupului și ale simțurilor. Seducție publicitară, oraș ludicizat, febra divertismentelor, nebunia vacanțelor, tot atâtea trăsături care, în mod evident, dau semnalul fericirii dionisiace, universului său marcat de abundență și de plăceri, de lipsa de griji și de absența muncii. Divertisment și timp pentru sinetc "Divertisment și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o alta, favorizată de informație, de dinamica autonomiei subiective, de preocuparea pentru calitatea vieții și a identității personale, îi face pe oameni să refuze un consumerism fără conștiință, formatat și „sub influență”. Privilegiind calitatea vieții, dornici să scape de condiționarea publicitară, preocupați să exercite controlul asupra vieții lor cotidiene emancipându-se de sub influența conformismului de masă, „alterconsumatorii” nu se opun societății de hiperconsum; ei sunt chiar una dintre manifestările exemplare ale acesteia, chemați, fără îndoială, s-o amplifice. O asemenea tendință
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
2001. 13. Pentru noile posturi opoziționale, vezi Philippe Raynaud, „Les nouvelles radicalités”, Le Débat, nr. 104, martie-aprilie 1999. Vezi și Marcel Gauchet, La démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, pp. 315-325. 14. Astfel, acțiunile zise de „rezistență culturală” (mâzgălirea panourilor publicitare, logouri deturnate de la sensul inițial, spargerea pneurilor arogantelor 4x4, „raiduri” pe Internet) tind să împrumute forme specifice civilizației ludice de piață (umor, animație gadget-izată, kidnapping al clovnului Ronald de la McDonald’s, parodii de slujbă religioasă în „biserica Prea-Sfântului-Consum”). În timpul acțiunilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tind să împrumute forme specifice civilizației ludice de piață (umor, animație gadget-izată, kidnapping al clovnului Ronald de la McDonald’s, parodii de slujbă religioasă în „biserica Prea-Sfântului-Consum”). În timpul acțiunilor de nesupunere civică, „spectacolul” continuă: chiar și antipublicitatea este încărcată de spirit publicitar. 15. Marcel Gauchet, op. cit., pp. 321-325. 16. În plus, nu putem separa noul destin al drepturilor omului de expansiunea universului de consum. Ridicând preocuparea pentru fericire privată la rangul de normă de viață, acesta a contribuit la descalificarea marilor viziuni
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sfere, mai puțin importantă decât „publicitatea” orală făcută de către consumatori. Cumpărarea unei cărți, decizia de a vedea un anumit film, alegerea unui loc pentru petrecerea concediului sunt determinate mai mult de forța vorbelor de la om la om decât de persuasiunea publicitară. 18. Jean Adès, Michel Lejoyeux, La fièvre des achats, Les Empêcheurs de penser en rond/Le Seuil, Paris, 2002, pp. 46-48. 19. Este adevărat că fenomenul nu e universal. Astfel, indicele de economisire din familiile americane este deosebit de scăzut, după ce
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
familiile americane este deosebit de scăzut, după ce a atins un nivel aproape de zero în 2000. În același timp, ele sunt de două ori mai îndatorate decât familiile franceze. Dar această „anomalie” americană are de-a face nu atât cu forța incantațiilor publicitare, cât cu slaba prezență a practicilor creditului de consum: folosirea discreționară a cardurilor acordate de bănci și de firmele de distribuție persoanelor particulare, importanța împrumuturilor pentru locuințe, equity withdrawal. Această analiză este prezentată de Jean-Luc Gréau, L’avenir du capitalisme
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Plăceri private, fericire rănită 7. Penia: plăceri materiale, insatisfacție existențială 136 Despre decepție 137 Consum și decepție 139 Noii vectori ai decepției 143 Viață profesională, viață sentimentală, viață ratată 146 Dorințe, frustrări și publicitate 149 Publicitatea prometeică 150 Extinderea domeniului publicitar 151 Iluzia atotputerniciei 154 Publicitatea-reflectare 156 Tragedia supraconsumului? 160 Lipsa, acțiunea și ceilalți 162 Sărăcie și delincvență. Violența fericirii 164 Excludere, consum și individualizare 166 Precaritate și individualism sălbatic 170 Sărăcie materială, suferință interioară 172 Suferințe și renaștere 174 Refacerea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
atare. Și în literatura de specialitate din România, ca și în străinătate, părerile referitoare la contabilitatea creativă sunt împărțite. O serie de autori iau chiar apărarea contabilității creative. Spre exemplu, C. Gotcu (2007) este de părere că „asemenea unui spot publicitar prin care compania își face reclamă produselor sale, folosind adesea sintagme sau imagini la limita legalului, fără a putea fi acuzată de încălcarea unor precepte profesionale sau legislative, prin contabilitatea creativă, compania își promovează imaginea pe o piață aparent diferită
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cazul acesta marcând sui-generis frontiera dintre Era Preglobală și Era Globală, adică segmentarea pe motive de conținut a termenului cel mai lung raportat la istoria hominizării. Marea Trecere de la un set de valori la altul se subsumează unui ethos instrumentat publicitar și simbolic, și de o parte, și de alta a baricadei schimbării. Această perspectivă asupra discontinuității dintre ere este strâns legată de existența conștiinței avantajelor pentru cei care constituie armata ce ocupă structura de putere, funcțiile exercitării controlului. Semnele sunt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Freud nu-l citează niciodată pe Antiphon din Atena, care ar putea totuși trece foarte bine drept precursorul disciplinei create la Viena la începutul secolului XX. Judecați și dumneavoastră: după ce a recurs la o serie de scrieri satirice de tip publicitar, Antiphon și-a deschis lângă agora din Corint un fel de cabinet în care primește pacienți, pe care-i supune unui tratament bazat pe cuvânt. Mai întâi, el ascultă, în cursul unei întrevederi între patru ochi, după care urmează o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
supraveghează”... Aflăm, de pildă, din ziarul Le Monde, că un om politic „își ține primul său discurs de candidat sub o maximă supraveghere”, iar în Le Figaro se vorbește despre un „urs strict supravegheat”. Exemplele se înmulțesc dacă privim anunțurile publicitare pentru curele de slăbire, care invită doritorii să „se supravegheze”, într-un mod mult mai prozaic decât o făceau odinioară maeștrii în manualele de etică. În ceea ce mă privește, cealaltă supraveghere, directă și reprezentând o primejdie imediată, proprie regimurilor penitenciare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
studii de piață În vederea identificării de clienți potențiali; analizează comisioanele de piață bancară și face propuneri de modificare a acestora ori de câte ori este nevoie. 3. Întocmește, Împreună cu Centrala, planul de publicitate al Sucursalei (medii de difuzare, temporizare, obiective). 4. Analizează ofertele publicitare. 5. În colaborare cu Centrala (pentru a exista o unitate În promovarea imaginii băncii), proiectează materiale publicitare. 6. Este În colaborare nemijlocită cu firmele de publicitate. 7. Propune, creează și implementează, sub controlul nemijlocit al Centralei, produse noi: analizează serviciile
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]