2,483 matches
-
prieteni și agăța invariabil o casetă din trei. L-am avut pe-al nostru personal în primul an după Revoluție; l-a adus tata din Germania împreună c-un film porno și o geantă de spray-uri 8X4. N-a pupat-o pe mama la aeroport, erau prea mulți străini de față, iar noi, atât de puțin civilizați în comparație cu nemții, aveam portbagajul plin cu canistre de benzină greu obținute. Din Japonia ne-a adus bețișoare. Primul bărbat dezbrăcat l-am văzut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Cercei metalici cât roata, douăj’ de brățări și un sărut pe oglinda aburită din baia rămasă ca după cutremur. O să strâng mâine, mama, tre’ să mă întâlnesc acum cinci minute cu Mădă și Chris la „stâlpul vesel“, pa, te-am pupat, am grijă, da, mă aduc acasă frații Neagu, poți s-o întrebi pe doamna Neagu, da, toată lumea stă până dimineață, nu știu, pe la 4 cred, lasă că dorm mâine, nu, n-am nimica pe luni la mate, la fizică nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
genul ăsta. Bineînțeles că ziua morții lui Nichita era sfîntă. Ne strîngeam cu toții și beam și vărsam un strop în cinstea marelui dispărut, și iar beam, și iar văr sam un strop și tot așa. În cele din urmă, ne pupam și lăcrimam discret. În camera mea strîmtă din Grozăvești, cu două paturi de-o parte și de alta și un culoar între ele ca într-un compartiment de tren, cu gîndacii care mișunau peste tot, cu chiuveta picurînd neîncetat, noi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
formă și apoi o lua liniștită să o spele. Soră-sa făcea fel și fel de lucruri idioate, care-l enervau cumplit ; nu mai departe de ieri o prinsese cum, murdară ca de obicei pe la gură de găinaț, începuse să pupe zidul din camera mare și - proasta ! - încerca apoi să prindă ca pe niște muște urmele pe care le lăsase pe zid. și, că veni vorba de muște, Dănuț se ocupa regulat - ca orice om cu responsabilitățile lui în casă - și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
înflorată, nu ca educa toarea de la gră diniță, care era ea bună, dar venea îmbrăcată în negru, avea mustață și un neg în palmă, care se vedea mai ales la dirijat. (Mustața i-o simțea educa toarei atunci cînd îl pupa, iar la terminarea grădiniței aceasta îl pupase de mai multe ori pe amîndoi obrajii.) Dănuț se bucurase tare mult cînd văzuse că avea o învăță toare drăguță și fusese foarte fericit cînd îi dăduse florile, chit că ea nu-l
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
diniță, care era ea bună, dar venea îmbrăcată în negru, avea mustață și un neg în palmă, care se vedea mai ales la dirijat. (Mustața i-o simțea educa toarei atunci cînd îl pupa, iar la terminarea grădiniței aceasta îl pupase de mai multe ori pe amîndoi obrajii.) Dănuț se bucurase tare mult cînd văzuse că avea o învăță toare drăguță și fusese foarte fericit cînd îi dăduse florile, chit că ea nu-l prea luase în seamă și îi spusese
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
știe să sărute de nu se poate !“. Ei bine, știința aceea era tocmai ce mie îmi lipsea ! Desigur, și în această chestiune practica a fost cea care m-a luminat. Am început, timid, și în ocazii cu totul speciale, să pup fetele pe gură : „țoc !“. De fapt, e mult spus „fetele“, pentru că a fost vorba doar de una singură, într-o excursie cu clasa. După ce am dansat cu ea cîteva „bluzuri“ în cadrul programului de discotecă organizat în cantina căminului unde eram
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Ne-am plimbat ce ne-am plimbat, timp în care eu încercam cu disperare să găsesc momentul să o sărut. Moment pe care nu l-am găsit decît la întoarcere, în fața cantinei. Mi-am zis „acum ori niciodată !“ și am pupat-o. Reîntorși din excursie, m-am mai întîlnit de vreo cîteva ori cu ea, dar n-am mai repetat expe riența, fiindcă fata era foarte stresată că, în urma sărutului din seara respectivă, s-ar putea să fi rămas gravidă. O
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unde firește că nu intrase („firește“, pentru că „acolo nu intri pe merit, sînt doar patru locuri în fiecare an și, dacă n-ai pile, nu ești copilul vreunui ștab sau prof sau nu te culci cu vreunul de-acolo, nu pupi Grigorescu !“). La subsolul stabilimentului se afla un bufet unde puteai fuma și puteai „servi o gamă“ absolut neva riată : Cuic forever, cu momente rarisime de Brifcor (nu te servea nimeni - cumpărai Cuicul de la o mamaie care era de fapt o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
care stătuse pînă atunci nemișcată pe scaun se ridică dintr-odată și-l prinse strîns în brațe. Daniel dădu să se împotrivească, dar strînsoa rea era așa de puternică, încît preferă să stea locului și să se lase mîngîiat și pupat pe mîini și pe față, la întîmplare. În ultima vreme, bunica devenea din ce în ce mai aprigă în a-și arăta afecțiunea și acest lucru îl deranja puțin pe băiat (fiindcă atunci cînd venea de la liceu mirosea destul de tare a tutun și, în
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
multă vreme. În repetate rînduri, Daniel, crezînd că s-a terminat, încerca să se desprindă, dar bunica nu-l lăsa și parcă tocmai atunci o apuca dragostea și mai mult, îl strîngea mai tare în brațe și începea să-l pupe pe piept, în dreptul locului unde ajungea ea cu capul. Daniel se lăsa iarăși în voia ei, pînă cînd ajungea din nou să se plictisească și încerca să plece. Tentativele îi rămîneau însă nefructuoase - bunica îl prindea din cînd în cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pantofii negri de lac puțin mai depărtați, înfiptă în peronul acela al unei gări, gara Titu, într-o zi însorită, cu gîze multe. Ea stătea, iar oamenii în jurul ei se agitau neîncetat, strigau unii după alții, icneau ridicînd saci, se pupau, asudau cumplit și mîncau pîine cu brînză și ceapă. În acel moment, văzuse doi pantofi negri, proaspăt lustruiți, care se opriseră în dreptul ei. Tînărul se prezentase, îi ceruse permisiunea să stea de vorbă cu ea, iar apoi, pentru că aveau de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
altă parte, emisiunile noastre „culturale“ trebuie să descopere polemica. Deocamdată, ele nu știu cei aia. Oamenii noștri de cultură, deși mulți dintre ei au opinii divergente (ca să nu mai vorbim de antipatii și umori), când se întâlnesc pe platourile televiziunii pupă cu toții Piața Endependenți. E vorba de lașitate, e vorba de „nu ne spălăm lucrurile în public...“ La televizor, cu toții ne zâmbim chinezește și ne pupăm țocțoc pe ambii obraji. Iar moderatorul ne încurajează să facem asta, ba chiar se arată
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
divergente (ca să nu mai vorbim de antipatii și umori), când se întâlnesc pe platourile televiziunii pupă cu toții Piața Endependenți. E vorba de lașitate, e vorba de „nu ne spălăm lucrurile în public...“ La televizor, cu toții ne zâmbim chinezește și ne pupăm țocțoc pe ambii obraji. Iar moderatorul ne încurajează să facem asta, ba chiar se arată speriat și schimbă imediat subiectul când se văd în zare norii negri ai unei polemici. Emisiunea culturală nu poate fi altceva decât o colecție de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
o să ne vedem pe internet. - O să-mi facă mare plăcere să ne scriem pe Facebook. - Vezi că nu ai motive să te plângi? Lasă totul în seama mea. Nu ai să-mi poți reproșa nimic. Ai încredere în mine. Te pup și să ai grijă de tine! Și tu mamă la fel. Mai vorbim, ne mai auzim la un telefon. Cu bine. La revedere. Vă pup pe toți. Mașina alerga cu viteză spre capitală și nici unul din cei doi nu dădeau
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
în seama mea. Nu ai să-mi poți reproșa nimic. Ai încredere în mine. Te pup și să ai grijă de tine! Și tu mamă la fel. Mai vorbim, ne mai auzim la un telefon. Cu bine. La revedere. Vă pup pe toți. Mașina alerga cu viteză spre capitală și nici unul din cei doi nu dădeau semne de oboseală, considerând mai degrabă că sunt recompensați. Pe când lumina soarelui era aproape de amurg, se proiecta la întâmplare un curcubeu chiar deasupra lor iar
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
începe filmul ; este un drog. Hiba majoră a ̨ ngerului... nu este nici faptul că autorul vrea să controleze totul (asta ar trebui să facă orice autor care se respectă), nici acela că ceea ce arată el în film nu se pupă neam cu realitatea (nici o problemă : există și basme). Este divorțul comic între sofisticarea lookului de firmă și sărăcia (de angro) a poveștii : o fată frumoasă care trăiește într-o vilă design (cu baie confort 2...), compozitoare astmatică este urmărită cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
perspectivelor bonetelor svârlite peste mori. Dela distanță mama și cu mine vom fi ca Don Q[uijote] și Sancho Panza plecând în cruciadă împotriva acestor mori care însă vor fi probabil dosuri de culise. Presimt că începi să scrâșnești. Te pup ca să te împac. Noapte bună. Dan E lungă scrisoarea asta, draga mea. Aștept, neliniștită, vești de la tine. Intermezzoul lui Dan are să-mi înveselească nițel scrisoarea, care se vaită fără să se vaite. Ești gândul meu; nu izbutesc să creez o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Dar să știi că chiar ar trebui să te grăbești să te înregistrezi. Altfel, lumea nu știe ce să-ți cumpere. — Sorry, spun. Oricum, sper să te simți nemaipomenit la Hong Kong. — Mersi. Elise șovăie, apoi înaintează ușor jenată și mă pupă pe obraz. Pa, Becky. Îți mulțumesc mult pentru ajutor. După ce pleacă, mă așez din nou și mă uit peste notițele mele, încercând să mă concentrez. Dar nu mă pot opri să mă gândesc la ce mi-a spus Elise. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
problemă care trebuie soluționată extrem de rapid. — Becky? Ești bine? Ridic privirea și îl văd pe Luke punându-și paltonul. Trebuie să plecăm. — Mulțumesc că ați venit, spune Michael și îmi strânge mâna în clipa în care mă aplec să-l pup. Mi-a făcut mare plăcere. — Și nu ne uita cu nunta! spune Luke, și îi zâmbește lui Michael. Nu scapi așa ușor de îndatoririle de cavaler de onoare! — Sper din suflet că nu! spune Michael. Apropo, la petrecerea de logodnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bine. Și Luke vă transmite toată dragostea lui. Și totul e perfect. În afară de un singur amănunt minor - am început pregătirile pentru o nuntă fabuloasă la New York, fără să-ți spun. Termină, îi poruncesc creierului, în clipa în care tati mă pupă și îmi ia căruciorul cu bagajul. N-are nici un rost să pomenesc despre asta chiar acum. Am să aduc vorba despre subiect mai încolo, când o să fim acasă, și când discuția ne va purta firesc în direcția respectivă. Ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
oare Annabel citește gândurile oamenilor? De unde a știut că tocmai asta era imaginea din capul meu, cu mine, cu Elinor și cu un topor... Îl privesc pe Luke, care se uită ca vrăjit la o poză cu Suze care-l pupă pe Ernie pe burtică. — Oricum! zic repede, strângând pozele și băgându-le în plicurile lor. Și între Tarkie și Ernie e o legătură la fel de puternică. Vreau să zic că și dragostea de tată e la fel de importantă ca dragostea de mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de la șifonier, se află rochia de mireasă a lui mami, la fel de albă și de învolănată ca întotdeauna. — Suze! exclam și-i dau un pupic. Și frumosul de Ernie! Doamne, ce mare s-a făcut... Mă aplec spre el să-l pup pe obraz și el îmi zâmbește larg, expunându-și gingiile. — Ai reușit. Suze îmi surâde și ea. Bravo, Bex. — Doamnă B, Suze tocmai mi-a arătat rochia tradițională de mireasă a familiei, spune Danny, ridicând din sprâncene în direcția mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fapt, decât o dictatură Îndreptată punitiv contra oricui s-ar fi opus mărețelor lor planuri de vânzare la bucată a țării hulpavilor ocupanți de la Răsărit. Dacă din 23 august 1944 și chiar până spre finele anului 1947, i-au tot pupat tălpile regelui Mihai I, adulându-l, pur și simplu, prin organizarea a sute și mii de demonstrații de atașament, după ce acesta a părăsit țara prin abdicarea ce i-a fost impusă, atitudinea ipocriților s-a schimbat radical. Firește, comuniștii evrei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un film În care erau satirizate neajunsuri privind prestațiile de servicii a fost semnalată conducerii redacției o secvență reprezentînd o scenă amoroasă Între doi tineri, cu accente pornografice. Redacția a eliminat secvența”. Ai naibii, unguri! Au fost surprinși când se pupau franțuzește, cred că! Un alt flecușteț cu „actori” străini ce aducea atingere bravei societăți socialiste În drumul ei maiestuos spre comunism a fost eliminat de T. Scarlat din telejurnalul de seară, ediția din 28 ianuarie 1974: „Unul din subiecte informa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]