8,125 matches
-
prevestind o aventură plină de dulci șoapte. Vocea ei melodioasă de sirenă-ndrăgostită îl atrage-ntr-o poveste de iubire împlinită. Își trăiesc sub clar de Lună clipa de iubire, Ea dispare-n valuri albe pentru nemurire. Întins pe plaja pustie Soarele-l găsește-n zori, cu o mică perlă-n palmă, confirmarea viselor. Referință Bibliografică: O poveste de iubire / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 602, Anul II, 24 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cârdei Mariana
O POVESTE DE IUBIRE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355266_a_356595]
-
la ambele războaie mondiale. La ieșirea din Via Garibaldi, spre Marele Canal, o altă placă în memoria navigatorului și exploratorului italian, continuator al lucrărilor lui Cristofor Columb, Giovanni Caboto (celebru pentru pentru descoperirea sa din 24 iunie 1497 - o coastă pustie din Canada, pe care a numit-o Terra Prima Vista (probabil insula Newfoundland, dat fiind că pe același perete se află o plăcuță cu referire la acest spațiu) și a fiului său născut în Veneția, Sebastiano Caboto, ambasador venețian la
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
și-un câine - cozonacii-s calzi luna înfiptă în vârful brăduțului - vântul colindă spărtură în nori - potecile cerului luminate iar pe-o săniuță și ghete noi și roase - același râset lumina Stelei pătrunde prin geamul meu - mâine-i Crăciunul gară pustie - un felinar se mișcă de-a lung de șine în urma ploii pânza strecoară perle - păianjen-ovreu oră de toamnă - triunghiul cocorilor sfâșie norii un melc rătăcit în coșul cu struguri - și-aici e-acasă o cicoare-n grâu - un soare-albastru-n cerul
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MANUELA BURLACU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355389_a_356718]
-
putea rata, își permite pentru ca să ia la mișto generațiunile eroice de-au întregit Țara și Neamul, sau temporal zis, râde ciob din 1997 de o oală spartă la 1940, două decenii de Epocă Mooye și de risipă face caterincă, în pustie după Hiatusul bolșevic, de două milenii de statornicie și de miracol pe meleag! Am ajuns de râsul curcilor și, păcat, de-al bibilicilor! Adevăratu-i că e vorba numai de nechezolii de ambe spețe, dar ăștia au o vitalitate comparabilă cu
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > ...INIMA... Autor: Cristian Gabriel Groman Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ...Inima... Inima-mi pustie e tristă și mult prea înghețată... A ei bătaie tulbure nu pot s-o mai ascult... E doar ca un mic val în marea înspumata... Ce a uitat s-ajunga la țărm de-atât de mult... de Cristian Gabriel Groman
...INIMA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355446_a_356775]
-
17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Altă toamnă... Cerne toamna printre frunze, gânduri triste și ciudate, iar pe nevăzute unde trimite zvonuri de departe. A pictat în galben zarea, iar castani-n ruginiu, e săracă depărtarea chiar și codrul e pustiu. Altă toamnă se-ntinde peste gândurile toate, cu nostalgie deschide amintirile uitate. Lacrimi fără voie curg din cerul încărcat de nori, plânge pădurea-n amurg frunzele de pe cărări. Altă toamnă, alte vise peste alte vremuri vin, și din gânduri nescrise
ALTĂ TOAMNĂ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355442_a_356771]
-
Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se apropiau sărbătorile de iarnă și Lăcrămioara ședea în casă și uneori se lipea de fereastră așteptându-și seara, tatăl de la muncă. Drumul se vedea pustiu, doar vântul își făcea de cap.Tatăl, obosit apărea mai mereu după ce fetița adormea. Urma să împlinească cinci anișori luna viitoare. Mama i-a spus asta și ea se simțea bine aflând că a crescut cu un an, că e
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
Puteți urmări clipul cu același nume aici: Vă doresc tuturor vizionare plăcută!!! http://www.youtube.com/watch?v=qghSp8WwJEY&feature=player detailpage ...Iubirea... E seara-acum pe plajă, nu-i nimeni, e pustiu... Doar stelele și luna mai luminează marea... Te chem prin glasul mării, cu tine-as vrea să fiu... Dar nu m-auzi, sunt sigur, prea mare-i depărtarea... Ma-ntreb ce e iubirea, de ce simt doar durere... Când nu sunt
IUBIREA de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355473_a_356802]
-
vrea să-ți simt căldură și-n brațe să te strâng... Aș vrea să-ți mângâi părul, aș vrea să mă privești... Dar asta nu se poate și-mi vine-atunci să plâng... E seara-acum pe plajă, nu-i nimeni,e pustiu... Doar stelele și luna mai luminează marea... Te chem prin glasul mării, cu tine-as vrea să fiu... Dar nu m-auzi, sunt sigur, prea mare-i depărtarea... de Cristian Gabriel Groman la 11 decembrie 2010
IUBIREA de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355473_a_356802]
-
ei se îneacă în plânsul meu. Astăzi eu sunt umbră ei, iar ea, pur și simplu, Este ! Cuvintele nu mai au forță, poate doar “over the rainbow”. Îngenunchez și rămân așa. Copacii trosnesc, săpând în mine răstigniri. E o sâmbătă pustie, cum sunt toate sâmbetele fără Liturghie. Doar pomeniri ale morților, de ieri și de mâine. Pavarotti a plecat. Mama pășește greu, încovoiata. În inima mea. Tace. Tac și eu, cu lacrimi. Întinde mâinile să mă mângâie, dar între noi e
O SAMBATA DE TOAMNA de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355517_a_356846]
-
trăiește atunci să scoatem din ea toată spurcăciunea, să nu mai hrănim pentru că noi înșine avem destulă spurcăciune, care va hrăni mult timp mintea noastră în așa fel încât nu o vom putea stăpâni, chiar de ne vom duce în pustie. Ce să mai zic dacă noi tot timpul hrănim cu cele din jurul nostru. Să scoatem cât putem toată prostia televizoarelor. După asta, cu oamenii deșerți să nu ne mai întâlnim, să n-avem amestec cu oamenii deșerți care nu ne
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
spun părinții, decât toate nevoințele și pustniciile celor vechi, care trăind într-un oarecare confort bisericesc erau păziți de episcopii care făceau sinoade în care luau niște hotărâri bune, în care erau atâția sfinți adunați la o grămadă în toate pustiile, pe care noi îi cinstim acuma. Și îi cinstim: cei 20.000 de mucenici. Mă gândesc acum să vină o prigoană, de unde scoatem noi 20.000 de mii de mucenici? Vă dați seama ce vremuri. Nu zic că erau mai
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
ferit de Liturghie îl pomenim dar nu știm cine a fost și ce-a făcut. Sfântul Apostol Pavel, da Sfinții Apostoli Petru și Pavel îi prăsnuim vara și atunci mergem la multe hramuri. Dar nu-i citește nimeni Epistolele. Sfinții pustiei și Antonie, și toți sfinții, puțini le știu. Avem alții câțiva, dar eu i-am iubit și m-or ajutat în toată viața mea și în tot ceea ce fac și mulțumesc lui Dumnezeu că ni i-a lăsat și pentru
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Olga avu ideea de a iniția un joc cu bulgări mari ce se destrămau în mii de bulgărași luminoși și reci în contact cu crengile-nghețate. Cascadele scurte de râs ori exclamațiile lor copilărești se pierdeau vesele departe, în pădurea pustie. După ce obosiră bine, se opriră și se priviră de aproape cu ochii plini de străluciri ce anunțau chemarea dragostei. Urmară serii scurte de îmbrățișări și sărutări. Oare să fi fost mai frig atunci? Exclus! După atâta mișcare se încălziseră de-
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
cerceta terenul, de jur împrejur, căutând un motiv de refuz prin care să n-o rănească. Nu-i putea spune direct că, pe acel ger, nu era dispus la o așa acțiune ce i se părea a fi nebunească. Era pustiu până departe și nu se auzeau zgomote de vreun fel, în afara trosnetelor de chiciură spartă, pe ici pe colo, spre vârfurile copacilor. A încercat să spună ceva, să-i explice, dar ea și-a așezat o palmă călduță pe gura
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > LINIȘTEA PICURA DIN STREAȘINA CERULUI Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului mă hrănesc cu liniștea picurată dintr-un pustiu albastru agățat în pântecul rotund al unui plop tânăr ce a crescut din mijlocul tău de odaie vestală în ale iubirii sunt doar obosit să port în umeri greutatea umbrelor pe marginea unui lumesc necontrolat ce mă aleargă prin orizonturile
LINIŞTEA PICURA DIN STREAŞINA CERULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356823_a_358152]
-
a dat viața pentru țară și onor și cu arma la picior: Sînt atît de singur noapte de noapte, încît, mă întreb de exist, mă-ndoiesc că mai sînt, mă simt pedepsit și nu știu cum să ies, din acest prăfuit și pustiu Univers, format din fantome, care mă ispitesc, să refuz să mai cred că-n pustiu mă căznesc; sînt mai singur în noapte, sînt mai trist pe pămînt, afară e ploaia bătută de vînt, cu tristeți infernale, cu-amăgiri și cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului cimitirul pustiu - doar vântul fluieră neobosit perdea de fum - de pe miriștea arsă țipete de pui apus de soare - umbra bătrânului cosaș tot mai subțire Referință Bibliografică: haiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 488, Anul II, 02 mai 2012
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356845_a_358174]
-
amintirile vieții. Așa mi-i sete, dintr-o dată, Să beau din roua tinereții! Izvoarele-s acum secate; Descojiți copacii sunt și goi. Tăcute sălcii și-aplecate Plâng apocaliptic peste noi. Câmpia vieții parcă-i stearpă; Îmi pare totul că-i pustiu. Trist în neant cântă o harpă Iar cine-s eu... nici nu mai știu. Pe-albume praful stă să crească; Uitate poze-n timp, suspină. Și barba vrea să-ncărunțească Ca un arbust de albaspină. Țigara arde-n scrumieră. Prin
MĂ DOR AMINTIRILE VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356852_a_358181]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului nimeni in cale - doar cântecul cucului coborând dealul noapte de vară , luna printre mesteceni - căutând drumul Dealul Cucilor - nici măcar o cruce, doar pustietatea... cătunul pustiu - și cântecul cucului ca din altă lume cireși în floare - doar cantecul cucului trist și straniu cimitirul din deal- până și cucul cântă de jale Referință Bibliografică: Minipoeme / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I
MINIPOEME de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356952_a_358281]
-
Olimp Un străin zărit-au pașnic ce venea spre nemurire. Adieri înmărmurite nu mai cad prin frunze moarte Stele înghețate sloiuri țintuite par pe veci Luna ce-a privit dezastrul a fugit așa departe Încât nu mai simte pulsul astrelor pustii și reci. Manuscrise scrise-n grabă au căzut din trupu-i mort Călătorului ce ochii țintuiește în eter Însă cerul nu mai naște, norii au făcut avort, Și din vina ce-au purtat-o nu au mai pășit pe cer. Nu
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
din morminte; Uncheșii dorm cu mâinile-n chimir, Trăgând cu ochiul pe la sfinte. Clopotul din turlă bate-n dungă, În vechea biserică de lemn. Un lătrat anemic, jos în strungă, Când își amintește, dă un semn. Prin ramuri vântul șuieră pustiu, Smulgând și ultimile frunze; Le duce hăt departe, nici nu știu Prin care văgăuni confuze. Pe coastă toamna mătură prin vii Turbată, ca un vin ce fierbe. Se-aude-n codru zarvă de copii Culegând, prin frunze, ghebe. Curge, dulce, susurând izvorul
CE CHESTII!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356979_a_358308]
-
personală cu care se „îmbracă” un conținut; forma artistică asigurând originalitatea, deoarece temele pot fi vechi de când lumea!) * Un spațiu generos, în economia lucrării , a acordat autorul geniului eminescian, raportat la spiritul național patriotic al publicisticii și prozei, autorului „Geniului pustiu” Spiritul național, se știe că a capătat avânt și consistență în epoca constituirii națiunilor (jumătatea secolului al XIX-lea) pe întreg cuprinsul continentului european. În eseul intitulat „Spiritul național în publicistica și proza eminesciană” se consemnează, pe lângă cunoscutele sentimente patriotice
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
sorginte filosofică. De fapt, metafora este poezia însăși și este rezultatul exprimat al unei comparații subînțelese, unul din termenii comparației fiind eludat (Tudor Vianu: Problemele metaforei și alte studii de stilistică”, ESPLA, 1957) Vianu dă un exemplu banal: leul= regele pustiei, arătând mai apoi că originile metaforei sunt vechi și au străbătut o evoluție istorică, începând cu faza poetică a spiritului omenesc, faza metaforelor primitive, care sunt, de fapt, personificări : creștetul sau piciorul unui munte, brațul unui fluviu, măruntaiele pământului, coșul
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
cadru strategic și natural foarte atractiv. Nu am înțeles personal, și nici turiștii cu care m-am întâlnit, cum astfel de construcții sunt lăsate să nu producă nimic, mai bine zis să producă pierderi. Cum este posibil așa ceva? Holul hotelului pustiu, iar la personalul deservent nu am văzut acele însemne că ar face parte din vreo structură, adică să poarte acele banale ecusoane! Niște civili care par că se plimbă prin hotel fără nici o treabă! Nu mi se pare normal asta
INSTALAREA LA HOTEL HERCULES...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357018_a_358347]