187,471 matches
-
lui de interese, evaporat în cele două ore de somn greu. Descoperind, astfel, prea tîrziu, că nu fusese decît un pion provizoriu pe tabla de șah a unui mic stat european, ce avea să se nască, în ciuda interdicției formulată de Puterile Garante, sub logo-ul Supraviețuire prin viclenie față de orice (fel de) Putere, sub numele de România, cel care deja nu mai era domnitor decît în viitoarele cărți de istorie, a întins mîna după halatul de mătase roșie, a împins sub
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
astfel, prea tîrziu, că nu fusese decît un pion provizoriu pe tabla de șah a unui mic stat european, ce avea să se nască, în ciuda interdicției formulată de Puterile Garante, sub logo-ul Supraviețuire prin viclenie față de orice (fel de) Putere, sub numele de România, cel care deja nu mai era domnitor decît în viitoarele cărți de istorie, a întins mîna după halatul de mătase roșie, a împins sub pat eleganta oală de noapte de porțelan și și-a semnat abdicarea
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
statut crescuse în ochii Letiției de cînd avusese deplasarea de serviciu în Germania. Dar știți, stimată doamnă, că după opiniile multor astrologi, faptul că semnul zodiac al Tovarășului, Vărsătorul, coincide cu cel al României, îi dă acestuia o foarte mare putere? Aveți prejudecăți, stimată doamnă, prognoza astrologilor se bazează pe calcul matematic complicat, este tot un fel de astronomie! Și aflați că într-un stat ateu, care luptă contra superstițiilor, cum e al nostru, Tovarășul primește în permanență, odată cu rapoartele Securității
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
celui care n-a implorat norul să nu-i aducă furtuni ci doar să fie mai blînde în copilărie așteptam dospirea globurilor cu aburi risipite de tren Eu îmblînzeam și balaurii locomotivei - cu cît se înfuriau mai tare cu atît puterile slăbeau mai mult Mă fascina lumea plină de mister a contururilor estompate prin care nu conteneam să alerg, să sar ca personajele Turnului cu ceas din Berna Glasul din poză a învăluit totul Nimic nu mi-e clar... Cascade Răsaduri
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
I-am citit lui Mircea pasajul (în engleză, desigur; acum îl traduc): "Astăzi, la Lucy Tantamount, am fost victima unei foarte ciudate asociații de idei". E o însemnare din jurnalul lui Quarles, un citat fictiv dintr-un jurnal fictiv la puterea a doua. Lucy, femeie "modernă", bogată, frumoasă, cinică, egoistă, de o sexualitate capricioasă, rîde cu gura deschisă la o glumă a lui Quarles și cerul aproape alb al gurii ei îi reamintește brusc de albul din gurile lacom căscate ale
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
se uite în sex: "Ceea ce văzu acolo, în vârful triunghiului, între picioarele ei, întrecea orice imaginație. Hidos, cutremurător, măreț, grandios, magic, extatic, nici un atribut nu putea să descrie priveliștea (...) Erau acolo membre răsucite, stâlcite, îndoite, care sticleau fosforescent, dar fără putere, ca o ghirlandă de becuri peste care se așternuse mult praf. Puteau fi brațe, picioare, omoplați, toate însă înghesuite, deformate" etc. (p. 166). Ai zice că e un carnagiu al infernului, proiectat în sexul femeii. Privitorului i se pare că
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
K. F. și prinț, dragoste ce va fi pusă la îndoială. Inginerul este directorul unei crame și al unui restaurant unde se bea vin spumos, surogatul șampaniei de altădată care făcea faima Vladiei. Locotenentul Copaciu, un mediocru, un om al puterii, eclipsat de inginer, avansat numai datorită lui, caută peste tot suspecți, răscolește grădinile ziua și noaptea. Pe acest fond, sosește în Vladia din Capitală Vicol Antim, profesor de istorie, repartizat (se spune) dintr-o eroare și așteptat de o logodnică
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
se teamă de ceva" (p. 269), detesta discuțiile pe care Croicu, profesorul de naturale, le provoca întrebând oamenii dacă sunt fericiți, voia să înstăpânească ordinea și să potolească dorințele (p. 273). Dar Bașaliga era cel mai tare în Vladia prin puterea invenției, adică a minciunii, dovedită prin întreținerea încrederii în transportul imaginar de vin: "Bașaliga ținea mult la această idee, a reușit să o realizeze, e splendid, să știi că reușita fiecăruia se măsoară după numărul celor care se lasă convinși
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
pui de porumbiță și de instinctul firesc al acesteia, nu de o suferință reală. Dar începînd din aceeași seară, Pasărea nu mi-a mai dat pace. La început, apărea neînsoțită și se pornea să ciocănească pur și simplu cu o putere diavolească în jaluzelele pe jumătate închise, în încercarea netoată de a-și face drum printre ele pînă în interiorul balconului. O alungam, desigur, dar nu se lăsa, reapărea la scurt timp după aceea, hipertrofiată, țanțoșă și mustind de ură; văzînd-o, nici
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie. Fără îndoială, este cuprinsă de seninătate și bucurie: „în apropierea de Dumnezeu, cugetarea este mai obișnuită și se iluminează de trăiri sublime; dar această tactică strictă cere o putere excepțională, dobândită prin trezvie și înțelepciune”4. Credincioșii se întreabă adeseori: Ce este Dumnezeu? Sau Cine este Dumnezeu? Domnul i se descoperă lui Moise, și prin el și nouă, spunând: „Eu sunt Cel ce sunt” (Ieș., 3, 14), cu alte
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
car de sănătate Că-i mai bună decât toate. Pentru suflet mângâiere Că n-are de nicăiere... Pentru inimă alinare De copii... fiindcă nu-i are. Păsărele mii să-i cânte, Flori albastre să-l Încânte.. Dă-i credință și putere Sănvingă orice durere. De la mine tot ce-i bun; Altceva ce să mai spun... Poetului George Filip, Montreal, Canada Tot ți-e dor de glasul mamei Și de cei ce-ți sunt departe. Dor nebun pieptul ți-apasă Când cei
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
cel al repetitivității sau al ciclicității, continuitatea cu discontinuitatea, unitatea cu diversitatea, întregul cu partea. În esență, cum obții coerența și îndeosebi, atracțiozitatea. Muzica parcurge în zilele noastre un proces de recablare și de recalibrare la propria-i esență și putere de trasmisie; de recuperare a unor trasee și funcții încă posedând un potențial de utilizare. Asta nu împinge la epigonism, la conservatorism, la „restaurație” sonoră. Faptul de a topi în aceeași matcă virtualități aparent neconsensuale poate să iște oportunități valabile
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
și să-i dai forma unei ființe, a păsării, de pildă, este ca și cum ai lua-o de acolo din trecut, de foarte de departe În timp. De acolo de miliarde de ani, unde ea așteaptă, tot așteaptă neobosită... și are puterea să aștepte În veci. Și o aduci În clipa de azi. (i se aude respirația adâncă) Ce clar văd lucrul acesta. Să aduci piatra de acolo, din trecut, de la miliarde de ani, În clipa de față. (râde ușor, ca pentru
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
respirația adâncă) Ce clar văd lucrul acesta. Să aduci piatra de acolo, din trecut, de la miliarde de ani, În clipa de față. (râde ușor, ca pentru el, cum râd bătrânii) Ar trebui să mă sperii și să mă Înfricoșez de puterea mea! (oarecum speriat) Dar nu m-a deformat ea, puterea aceasta ? (mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta. Și atunci parcă și-ar bate
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
de acolo, din trecut, de la miliarde de ani, În clipa de față. (râde ușor, ca pentru el, cum râd bătrânii) Ar trebui să mă sperii și să mă Înfricoșez de puterea mea! (oarecum speriat) Dar nu m-a deformat ea, puterea aceasta ? (mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta. Și atunci parcă și-ar bate joc de mine. Dar m-am Învățat cu ea. (pune
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
mă sperii și să mă Înfricoșez de puterea mea! (oarecum speriat) Dar nu m-a deformat ea, puterea aceasta ? (mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta. Și atunci parcă și-ar bate joc de mine. Dar m-am Învățat cu ea. (pune urechea și ascultă piatra, o ascultă atent un timp) Parcă aud ceva, dar e puțin ce vreau eu să știu. Tot palma, tot
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
nu se poate În mintea geniului să nu se ivească o asemenea măreție de gând. (respiră adânc, ca și cum ar ofta) Ce gând diavolesc... Dar ce gând mare! Geniului, la un moment dat, când ajunge să aibă conștiința valorii lui, a puterii lui urieșești În lume, Îi trece prin minte un gând nesăbuit și diavolesc, acela de a-l Întrece pe Dumnezeu. Sau poate la unii chiar de a-l umili pe Dumnezeu, și de a umili natura. Iată, eu aș vrea
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
curentul vedantic am ținut să amintesc aici de această mișcare. Ea a produs furori În Occident În anii '80. În România a fost inițial acceptată de regimul comunist dar când s-a aflat că practica generează, ca efect secundar, unele puteri psihice care eliberează omul de orice frică, a fost reprimată brutal. Am fost martorul unei astfel de represiuni când profesori universitari au fost degradați și Înfierați. Odată ajuns În Canada, am căutat să Înțeleg unde era problema. Mișcarea e fondată
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
instinctiv, spre cer, tocmai În momentul În care a intrat pe ușă Îngrijitorul. Mirosea a butoi. Te-ntinzi, curvă mică, ai!? Mă-ta unde-i, fă? Fi-ți-ar mă-ta a...! Deșteptarea! a țipat el cât l-au ținut puterile. ... Că v-a luat mama dracu! Cei mai vechi dintre cei adunați acolo au sărit ca arși. Cu o iuțeală Învățată, s-au aliniat În fața paturilor. Am procedat la fel, Însă am fost deja atinsă cu vârful joardei, pentru că am
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Zdrobit Îngenunche și cere "Iertare,/ Iertare, iertare", cu glas sugrumat,/ Bătrâna-l priveste cu adâncă mirare/ Iar glasul ei cântă "Christos a Înviat !" Alt mare poet interbelic, Radu Gyr, În poezia "Săptămâna Patimilor" afirmă : "Dă-ne iubirea Ta ! Dă-ne putere/ Din clipa Încleștării-nsângerate/ Să ne primim cuiele și fierea/ Ca Tine-n marea Ta singurătate". Tot el, În poezia "Iisus În celulă" are Într-o noapte viziunea intrării Mântuitorului În celula unde fusese Întemnițat sub aberante motive acuzatorii. "Azi
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
cerescului Tată. "Părinte, tu ce toate cele/ Le duci pe dreapta lor cărare,/ Ce cârmuiești prin haos stele,/ Talazuri pe pustiu de mare ... Părinte, Tu ce-ai pus În mine/ Senin din sfânta Ta ființă,/ Mărește-mi sufletul spre bine,/ Puterile spre suferință./ Și cade pe genunchi. Eteric/ Sclipește luna peste dealuri/ Lăsându-I chipu-n Întuneric,/ Iar gândul sus, În idealuri" Vasile Militaru, În poezia "Hristos a Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei păcatului prin spovedanie pentru apropierea de Domnul cel
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas, 1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja<footnote Vide
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Comisiei amintite mai sus, a izbutit, printr-o luptă acerbă, imposibilul: să-i salveze pe cei 300.000, care au rămas pentru totdeauna În România! Abia câștigată această luptă, socotită de toți pierdută, că s-a și angajat, cu toate puterile, În alta, În care adversar nu i-a fost altul decât VÎșinski, izbutind din nou miracolul: să smulgă din ghearele rușilor modernele vase de croazieră „Transilvania” și „Basarabia”. Despre toate acestea și despre alte importante evenimente ale istoriei noastre moderne
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
revoluționari, care însă “luați la bani mărunți” nu șunt mai mult decît niște impostori că toți cei ce s-au dat pe sticlă televizorului din București în Decembrie 1989 și i-au executat pe Ceausesti pentru a pune mîna pe putere și avere ... Adevărul, de cele mai multe ori, nu se scrie în istorie de la început. Întîi, functioneaza rotativă informațională care trebuie să ascundă adevăratele caractere și interese a celor ce se bat pentru putere, pentru dominare. Și totuși, scăpa de multe ori
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
executat pe Ceausesti pentru a pune mîna pe putere și avere ... Adevărul, de cele mai multe ori, nu se scrie în istorie de la început. Întîi, functioneaza rotativă informațională care trebuie să ascundă adevăratele caractere și interese a celor ce se bat pentru putere, pentru dominare. Și totuși, scăpa de multe ori printre rîndurile rotativei propagandistice semnale și părți de adevăr. În cazul de față, daca “incredible story of one pastor' witness” ar fi fost tradusă imediat în românește și răspîndită, românii nu ar
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]