3,125 matches
-
prea avusese multe ocazii de a rămâne însărcinată. Cu toate acestea însă, era femeie și văzuse mulți prunci venind pe lume. Și multe burți rotunjindu-se an după an, la servitoarele cu care obișnuia să-și mai petreacă uneori scurtele răgazuri dintre îndeletniciri. O privise cu atenție pe Xentya și îi pusese o mâna pe pântece. ― Ai simțit ceva ciudat în ultimele zile? Fata a clătinat din cap. ― Nimic? Chiar nimic? ― Nu știu, rosti stins fata care simțea cum în stomac
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
convins că manipulează Abația informațiile genetice pentru a-și crea propriile religii, avea să se dovedească un lucru extrem de dificil. Era nevoie de timp și, dintr-un motiv pe care nu și-l putea explica, Bella era convins că tocmai răgazul unei asemenea cercetări avea să-i lipsească. 27. Privind la Mos care-și ștergea baioneta de sângele unui traficant ce devenise prea insistent, Kasser credea că momentul în care va simți primele semne de descurajare era destul de aproape. Planul nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
apărură imediat câteva brațe mecanice din care în trupul lui Stin se înfipseră ace. Sângele lui începu să curgă spre măruntaiele Alambicului. Deși știa că acel momenteste vârful de ac în care se sprijinea viitorul Universului, Abatele își luă un răgaz scurt pentru a admira extraordinara lucrare a Domnului ăău. Alambicul nu pornea niciodată dacă în el se găsea o persoană nepotrivită. Analiza ADN, ar fi putut rosti scepticii. El însă prefera să creadă că Dumnezeu pornea mașinăria aceea numai pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
violența fizică fusese de ajuns pentru a-l bloca pe spion și a-l împiedica să-și dea seama că, în timp ce el vorbea cu șefii psiacului, se punea la cale un atac nimicitor asupra planetei Z. Șestov se folosise de răgazul ședinței închipuite pentru a coordona atacul. Riscaseră alegând un operator care ar fi putut fi chiar el spionul, dar așa cum spunea Oksana, dimensiunile victoriilor erau întotdeauna proporționale cu cele ale riscurilor. "Știu că gândurile mele nu o să le convină Johanssonilor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Nava imensă se rupse de la mijloc, iar Bella și N'Gai Loon își dădură seama că generatorul scutului explodase din cauza suprasolicitării. Furia exploziei cuprinse însă și trei dintre vânătorii zeți, făcîndu-i pe ceilalți doisprezece să se îndepărteze. Profitând de acest răgaz nesperat, fregata rămasă porni spre un alt grup de nave, cel care ar fi trebuit să fie ținta escadrei lui Allin Perse. La rândul lor, navele clonelor accelerară și ele pentru a se angaja în luptă și îi atacară pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-vă! Când simțeau deja cu toții un murmur străin în glasul tribului lor, războinicii Ulanni se opriră, lăsîndu-l doar pe unul dintre ei să-și continue drumul. Xtyn abia reuși să-și ascundă sentimentul de bucurie. Avea noroc, fiindcă îi dădeau răgazul de a se mai gândi. Coborî cu agilitate din rand, ignorând încurajările celorlalți, și porni spre necunoscut. Era un bărbat mic de statură, cu gluga mantiei trasă peste față, așa încît nu i se putea vedea decât vârful unei bărbii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să se adăpostească în peșteră. Ideea asta le venise însă și altora și Xtyn putea vedea cum mantii de toate culorile se grăbeau spre intrarea largă în caverna lor, într-un act fără precedent de unire și înțelegere. Își permise răgazul de a arunca o privire spre navete și ceea ce văzu îl uimi. Clonele încetară focul și brusc porniră cu viteză maximă spre nord, în direcția opusă psiacului, ca și când ceva mult mai important se petrecea acolo. - Norocul, Arrus, nu are nimic
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
perfect ce vrei să-mi spui, deveni serios Fargo. M-am mai înșelat o dată. Am greșit grosolan atunci când am spus că aceia care se tem de o presupusă armă ascunsă a Abației sunt niște leneși lași. Șaptesprezece ani am avut răgazul necesar ca, în fiecare zi în care nu te-am văzut, să meditez la greșeala asta. Dar verdictul despre zeții tăi cuprinde și anii ăștia de chin... Fargo se ridică din fotoliu și începu să se plimbe greoi prin cabinetul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Știm că planeta asta e un fel de experiment, vestigiu al unei lupte vechi între o organizație misterioasă și Abație. Dar cu ce ne ajuta asta să cucerim psiacul? Nimeni nu se grăbi să răspundă întrebărilor Maestrului quinților. După un răgaz chinuitor de lung, Mana spuse încetișor: - Trebuie să aflăm de unde au venit oamenii. - Putem presupune că au fost aduși aici tot de Front. Scopul îl știm de la Assan Tres. Știm și că rezultatul a fost un fiasco. - Asta e mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lung și alb al lui N'Gai Loon, dar mai ales mantia lui, le făceau în bătaia brizei. Așteptarea se prelungea chinuitor de mult și Kasser știa că lucrul ăsta nu e bun pentru moralul oamenilor săi. Genul acela de răgaz predispunea fie la amintiri, fie la temeri neîntemeiate. Spera însă ca și ceilalți să înțeleagă că nu mai aveau nici o altă șansă, că singura ocazie de a restaura lumea așa cum fusese ca cândva era aceea de a cuceri ei psiacul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să meargă mereu spre înainte. - Doamne Dumnezeul meu, îți mulțumesc că mi-ai adus această ultimă iluminare. Vin către Tine cu inima deschisă, spuse Abatele, prăbușindu-se pe spate, pe targă. Xtyn se repezi către el, iar Zuul profită de răgaz pentru a dispărea. Când Oksana ajunse pe locul în care stătuse extraterestrul, aerul abia dacă mai păstra o strălucire vagă. - Ce... ce s-a-ntîmplat cu... el? întrebă Kasser cu un glas tremurând, care se pierdu în vacarmul care se stârnise în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
atentă a hunului. Pe urmă, punând jos cu zgomot paharul gol, întrebă: — Plecăm mâine? 3 Plecară din casa lui Audbert a doua zi, la primele licăriri ale zorilor. Capătul călătoriei era departe, iar hunii îi lăsaseră marcomanului doar un scurt răgaz ca să-și ia rămas bun de la nevastă și copii. De altfel, nici el nu era, desigur, omul care să lungească vorba la despărțire, drept care, odată încărcat puținul care îi făcea trebuință pe singurul cal ce-l mai avea - un bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
grijă să nu îngăduie adversarului să-l prindă descoperit. Securea cu două tăișuri pe care o strângea în mână era, poate, o armă grea, dar îi permitea să aplice lovituri la fel de eficiente și cu dosul ei, nelăsându-i lui Sebastianus răgazul să răsufle; șuieratul pe care-l scotea, tăind aerul, ar fi fost el singur de ajuns ca să îngrozească nu doar un singur războinic. Romanul, cu mare mobilitate a picioarelor, se retrăgea și para cu greutate, căutând să nu primească direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
toată greutatea pe Sebastianus, surprinzându-l pe când deja se pregătea să înainteze ca să aplice lovitura decisivă, și îl aruncă îndărăt. Respins astfel, romanul dădu înapoi clătinându-se, își pierdu echilibrul și căzu pe spate, în strigătele mulțimii, dându-i astfel răgaz adversarului să-și ia cu repeziciune arma și să se pună iarăși în gardă. Sebastianus fu imediat în picioare, reproșându-și că pierduse prostește ocazia. Se găseau acum iarăși unul în fața celuilalt, hotărâți amândoi să termine treaba cât mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mi douăzeci și-o să fac din ei un singur detașament; o să-i ascundem pe toți printre copacii de pe coastă, sub stânca de care tocmai am trecut: or să-i ia pe huni prin surprindere și n-or să le dea răgaz să răsufle. Chilperic încuviință și spuse ceva, dar Sebastianus nu reuși să-i audă cuvintele, căci vacarmul mulțimii în goană părea acum să umple cerul: sute de persoane cuprinse de panică alergau cu sufletul la gură pe drum, pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și a celor aflați în mari nevoi, îi coordonează pe voluntari, se îngrijește de rațiile de provizii, e mereu pe bastioane, ba mai mult, găsește și timp ca să se roage și să spună liturghia. Nu-și îngăduie nici o clipă de răgaz. De fapt, eu nici nu-mi închipui de unde are atâta putere. în fond, are mai mult de șaizeci de ani. Dacă el cade, suntem pierduți cu toții. Fiind un străvechi burg celtic, Aureliana nu avea planul regulat al cetăților romane: era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se îndepărtau de centru, străzile erau tot mai goale. înaintând, auzeau tot mai clar ecoul propriilor pași pe lespezi și tot mai mult se îndepărta rumoarea mulțimii; bufniturile regulate ale berbecului, însă, păreau să-i urmărească fără să le dea răgaz. Apăsat de liniștea care-l înconjura, Sebastianus se simțea frământat, cuprins de îngrijorare și totodată de nerăbdare. La fiecare pas își spunea că el și tovarășii săi, mai degrabă decât să dea o mână de ajutor acolo unde părea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îi aplică o lovitură directă sub clavicula stângă: o durere ascuțită, înfiorătoare, îl obligă să sară într-o parte, rotindu-și fără țintă sabia, pentru a putea înainta, în vreme se privirea i se încețoșa. Dar Frediana nu-i dădu răgaz și, după un duel scurt, printr-o altă lovitură directă, îi înfipse sabia în încheietura coapsei stângi. Căzu în genunchi în fața ei. Sprijinindu-și vârful săbiei în pământ și agățându-se de ea cu amândouă mâinile, încercă să se ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Celălalt mare și adevărat profesor a fost natura". Retrăgându-se pe meleagurile Hușilor și Iașilor, tânărul se lăsa furat de frumusețea blândă a acestor locuri, descoperindu-le mereu noi valori. Fire meditativă, solitară, prefera aglomerației și lecțiilor aride clipele de răgaz și de mare liniște, prefera să descopere singur tainele culturii universale, utilizând cu mai mult spor învățăturile pe care le-ar fi aflat la Școala de Belle Arte. Un rol deosebit de important în formarea sa l-a avut contactul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cu ce am lucrat până în primăvara viitoare, am deschis din nou expoziție. Niciodată o astfel de întreprindere nu a fost făcută mai în silă, cu mai multă revoltă în suflet că nu-mi este dat și mie să am un răgaz de trei, patru ani, în care timp să nu fiu constrâns să-mi pun lucrările în rame și să deschid prăvălie. Să nu se creadă că aveam dispreț pentru lucrările mele, era dorința de a studia, de a nu fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Există printre semenii noștri, unii Oameni aparte, ce-i drept, încă, puțini la număr, care, dincolo de îndeletnicirile lor obișnuite, firești, zilnice, ce țin de profesiunea lor deo viață, sînt preocupați, interesați, pasionați în clipele lor de răgaz, de-o a doua ,,ocupație”; e vorba de-o așa zisă vioară secundară, pentru care simt o chemare interioară, tainică, irezistibilă, o înclinație nativă, pe care o urmează, cu o supușenie voită și cu o anumită sfințenie, până ce-o văd
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în Crimeea. Numai că, odată întors la Moscova, acesta a trebuit să înțeleagă că totul se terminase. Nu i se luase capul, dar, nu peste multă vreme, i s-a luat biroul de la Kremlin. Nu i s-a dat nici măcar răgazul necesar să-și adune obiectele din el, înainte de a se instala în locul său altcineva. Și totuși nu trebuie să fim nedrepți cu Boris Elțân. Trebuie să înțelegem că nu era vorba numai despre graba lui, ci și despre graba istoriei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
dacă să-l folosim în sezonul acesta sau în următorul. Și dealerii de mașini trebuie să se străduiască să vândă ca să-și facă pontajul. Dacă vreți să vă cumpărați o mașină, asta e perioada propice. Nu avem nici o clipă de răgaz. Firma noastră de vânzări auto trebuie să ia numerele până la 31 martie. Dacă încheiem un contract, nu înseamnă că mașina este vândută. O trimit pentru înregistrare, și abia atunci apare ca fiind vândută. În comparație cu anul trecut, vânzările la mașini au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
spun este că până la urmă logica nu este decisivă în ceea ce privește motivațiile persoanelor. Nu cred că cei cinci care au acționat au fost în stare să judece logic atunci când li s-a spus să împrăștie gaz sarin. Dacă ar fi avut răgaz, ar fi judecat logic și ar fi dat înapoi. Au fost presați, panicați, au intrat în spiritul momentului și au făcut ce li s-a spus. Mi se pare imposibil ca cineva să poată face așa ceva având raționament. În cazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nevoie să avem mai mare grijă de el. Dar, peste puțină vreme, o să vă puteți zbengui cu piciul ăsta că n-o să vă mai ajungă curtea. Cum îl cheamă? vor să știe copiii. Nu știu, la asta n-am avut răgaz să mă gândesc. Dar, dați-i voi un nume. Bună idee! însă, luați pe negândite, nepoții nu știu ce să spună. O ramură a mărului s-a lăsat în jos. Probabil ca să vadă mai bine vițelul. La fel a făcut și o
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]