KorAP: Find »[drukola/base=răpi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...176 >

4,392 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612

semnificație. Timpul pe care cineva îl investește pentru a scrie, în mod inevitabil este răpit din altă parte și de cele mai multe ori este timpul de care îi lipsim pe prietenii și familia noastră. Soția mea, Gayle, mi-a permis să răpesc din timpul acordat familiei pentru a scrie. Tot ea a lecturat primele capitole și mi-a oferit un feedback consistent. Cel mai important lucru este că s-a implicat în locul meu preluând toate responsabilitățile față de familie atunci când eu nu am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402

putea decide incinerarea de bunăvoie, din motive proprii. Iar dacă asta se întâmplă curând - astă-seară sau mâine dimineață - atunci, asta e. Din nefericire, corpul a fost incinerat înainte să se declanșeze ancheta. — Înțeleg. — Trebuie să închid. — Apreciez că v-ați răpit din timp ca să mă sunați, spuse ea. Mai era și altceva? — Nu, asta e totul, zise el. Mulțumesc, doamnă Weller. — Cu plăcere, dr. Roberts. Clic. Marty Roberts se lăsă pe spate, pe scaun. Era foarte încântat de cum se desfășurase convorbirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
la ce făcea. Prinsă, își schimbase imediat povestea. Zâmbise, dăduse mâna cu Alex. Găsise o scuză subtilă ca să iasă împreună afară... Îi oferise telefonul, iar atunci când îl luase ... Nu avem nevoie de copil, e bună și ea. Veniseră să-l răpească pe Jamie. Dar erau gata să o răpească și pe ea, în schimb. De ce? Răscumpărare? Nu avea bani care să merite așa ceva. Era vorba de vreun proces în care era implicată? Avusese procese periculoase în trecut, însă nimic de genul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Zâmbise, dăduse mâna cu Alex. Găsise o scuză subtilă ca să iasă împreună afară... Îi oferise telefonul, iar atunci când îl luase ... Nu avem nevoie de copil, e bună și ea. Veniseră să-l răpească pe Jamie. Dar erau gata să o răpească și pe ea, în schimb. De ce? Răscumpărare? Nu avea bani care să merite așa ceva. Era vorba de vreun proces în care era implicată? Avusese procese periculoase în trecut, însă nimic de genul acela, în prezent. E bună și ea. Fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
mii de metri în aer, era singurul loc în care putea fi sigur că nu-l prindea nevasta. Gândul la ea îi întunecă dispoziția. Se uită la papagalul care stătea pe stinghie, în camera de zi a avionului. — M-ai răpit, spuse papagalul. — Cum ziceai că te cheamă? întrebă Barton. — Riley. Doghouse Riley, zise papagalul, cu o voce ciudată. — N-o face pe deșteptul cu mine. — Mă numesc Gerard. — Așa. Gerard. Nu prea-mi place. Sună a nume străin. Ce zici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
un cenușiu african. Hai să-l vedem, spuse Stan. Vrei să-l vinzi? — Sau să-l dau. — De ce? Care e problema? — Proprietarului nu-i place de el. Jenny îndepărtă pânza de pe colivie. Gerard clipi și își întinse aripile. — Am fost răpit, zise el. — Hei, vorbește destul de bine, spuse Stan. — Oh, e tare vorbăreț, zise Jenny. — Oh, e tare vorbăreț, repetă Gerard, imitându-i vocea. Nu mă mai lua de sus. Stan se încruntă. — Ce vrea să spună? întrebă el. — Sunt înconjurat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Ce vrea să spună? întrebă el. — Sunt înconjurat de proști, zise Gerard. — Vorbește mult, spuse Jenny, ridicând din umeri. — E ceva în neregulă cu el? — Nu, nimic. Gerard se întoarse spre Stan. — Îți spun eu, zise el, infatuat. Am fost răpit. Ea e implicată. Este unul dintre răpitori. — Este furat? întrebă Stan. — Nu furat, interveni Gerard. Răpit. — Ce accent e ăsta? întrebă Stan, zâmbindu-i lui Jenny. Ea se întoarse într-o parte, ca să-i arate sânii din profil. — Franțuzesc. — Parcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
mic, ca al doctorului, spuse Vasco și se întoarse spre Dolly. Sună-l pe Manuel. Spune-i că venim. Și hai să mergem. Jamie fusese învățat să țipe, să urle și să dea din picioare, dacă încerca cineva să îl răpească, și făcuse asta atunci când îl prinseseră, dar acum era foarte înspăimântat și îi era teamă că îi vor face rău, dacă le făcea probleme. Așa că merse liniștit pe cărarea din grădină, în timp ce femeia îi ținea o mână pe umăr, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203

probabil un efect declanșator asupra conștiinței ei Încărcate de vinovăție, fiindcă În clipa imediat următoare se lupta cu niște remușcări groaznice. Cum putuse oare să-și lase fetița singură În mașină? În fiecare zi auzeai la KVOA despre vreo puștoaică răpită din fața casei ei sau despre vreo mamă acuzată de punere În pericol prin imprudență... Săptămâna trecută o femeie din Tucson și-a dat foc la casă și aproape și-a omorât cei doi copii care dormeau Înăuntru. Dacă i s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Întâi la soră-sa, apoi la nepoată-sa, ca să vadă cine avea să traducă toate astea, Însă, spre surprinderea ei, pe chipurile celor două traducătoare nu putea citi decât uimire. — Mă rog, e o poveste lungă. Nu vreau să vă răpesc timpul cu detaliile. Când tatăl ei a murit, bunica mea Shushan avea trei ani. Erau patru frați, iar ea era cea mai mică și singura fată. Familia fusese lăsată fără patriarhul ei. Mama bunicii mele era acum văduvă. Fiindcă Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
au dus până la următoarea stație de benzină. După ce le-au lăsat acolo și camionul a dispărut, Rose a sărutat-o pe Armanoush cu niște buze tremurătoare, aproape plângând de spaimă. — O, Doamne, dacă erau niște oameni răi? Puteau să ne răpească, să ne violeze, să ne omoare și nimeni nu ne-ar fi găsit trupurile. Cum de-am putut să-mi asum un asemenea risc? Deși nu era atât de profund, Armanoush avea acum același sentiment. Iat-o În Istanbul, stând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
i se dăduse niciodată șansa să zăbovească Între aceste etape. Se dedicase În Întregime unicului ei fiu și Îl prețuise adesea În dauna fiicelor sale, Încercând să găsească În el o consolare pentru toate lucrurile pe care viața i le răpise. Totuși, odată ajuns În Arizona, existența băiatului se limitase la vederi și scrisori. Nu se Întorsese niciodată la Istanbul să-și viziteze familia. Bunica Gülsüm Îngropase adânc În sufletul ei durerea de-a fi respinsă. În timp, inima i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
urmă, minoritatea armeană Își tipărise singură cărțile și textele cu mult Înainte. Hovhannes Stamboulian Își dorea ca părinții armeni să citească poveștile astea copiilor lor În fiecare noapte Înainte să meargă la culcare. Era ironic faptul că această carte Îi răpise atât de mult din timpul lui În ultimile optsprezece luni, Încât el Însuși nu fusese În stare să petreacă mai mult timp cu propriii lui copii. În fiecare după-amiază se retrăgea În camera asta, se așeza la biroul ăsta și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
scotocit și a prădat toate casele. Se opreau și jefuiau toate satele turcești și kurde din zonă. Nu le-a luat mult ca să descopere că În sat se afla o fetiță armeancă. În ciuda plâsetelor mamei și fiicei, aceștia li-au răpit-o pe Shushan. Auziseră despre ordinele de a duce toți orfanii armeni sub doisprezece ani la orfelinatele din țară. Așa că nu după mult timp Shushan se afla Într-un orfelinat din Alep și apoi, când n-a mai fost loc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302

Tina nu era persoana de care aveai nevoie. Am avut nefericirea de a-i repeta această ultimă frază Tinei, care a devenit dușmana fățișă a lui Zscharnack. A izbutit să mă convingă să nu mai mă duc la el: „Îți răpește tot timpul și o grămadă de bani. Nu-ți face nici un bine. Nu mai ai nevoie de el“. Cum sînt un tip slab, am Încetat să mă mai duc la Zscharnack și rău am făcut: agorafobia a pus din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613

În țara asta. Și pentru fiecare criminal există sute de reporteri, scriitori, producători, producători executivi, care sar fericiți În scaunele lor când apare o crimă: „Ura, avem un subiect bun!“. Poate că ar trebui să te ucid. Sau măcar să te răpesc. Cei de la post te vor răscumpăra. — Ba nu, nici nu le va păsa, sunt doar o imigrantă oarecare. — Acum ești cetățean. Le va păsa. Sunt obligați să le pese. — Poate dacă mă răpești În Irak. — Ți-am spus de-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
trebui să te ucid. Sau măcar să te răpesc. Cei de la post te vor răscumpăra. — Ba nu, nici nu le va păsa, sunt doar o imigrantă oarecare. — Acum ești cetățean. Le va păsa. Sunt obligați să le pese. — Poate dacă mă răpești În Irak. — Ți-am spus de-o mie de ori să te duci În Irak. Ar fi fost singura ta șansă să devii cineva. Încă mai avem timp. — Ken, știi că urăsc războiul. Urăsc toată industria asta a violenței. — Rău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
de nebun. — Desert Rose, sună la poliție! Desert Rose scoase telefonul să sune la poliție, dar bărbatul de lângă ea i-l smulse din mână. Șoferul Începu să râdă isteric. — Kitty! țipă Desert Rose. Mi-a luat telefonul! Vor să ne răpească! Kitty simți adrenalina inundându-i tot trupul. Dacă nu coborau acum din taxi, probabil că aveau să fie ucise. Întinse mâna și apucă mânerul portierei. Șoferul se uită la ea, rânji și acceleră din nou. Kitty trase aer În piept

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
toate semnele Îi dovedeau că iubirea adevărată era posibilă. Olga, de exemplu, fata pe care Kitty o Întâlnise În avionul spre Los Angeles. — Întâlnirea mea cu Sașa a fost mâna destinului, Îi spusese Olga, mi-a schimbat viața, m-a răpit dintr-un orășel neștiut din Siberia și m-a adus aici. Kitty credea, totuși, În ceva: Întâlnirile predestinate. Părinții ei se Întâlniseră cu patruzeci și trei de ani În urmă, la un dans, În ziua Anului Nou; o ghicitoare le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
prin fața geamului mașinii. Urma să părăsească America Într-o săptămână, avea totul Împachetat, asta era ultima ei călătorie, nu o reținea nimic. — Îmi place să-mi trăiesc fiecare zi ca și când ar fi ultima, zise ea fericită. — Asta e minunat! 12 Răpită de dragostetc "12 R\pit\ de dragoste" Intrând În casa lui Matthew din Malibu, mână În mână cu el, târziu În noapte, Kitty se simțea ca Alice În Țara Minunilor, părăsind lumea reală și pătrunzând În vis. Sau, cel puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
nu În bine - altfel, nu m-aș afla aici, cu tine, zise el, ușor stânjenit. Asta ce mai era, sinceritate sau cruzime? O agățase la deschiderea târgului cu farmecul lui irezistibil, Îi spusese că era liber de Sf. Valentin, o răpise pe tărâmul iubirii, o adusese În cel mai romantic loc din lume, În patul lui și apoi Îi mărturisea că, de fapt, era deja cu altcineva. — Îți mulțumesc că, măcar, mi-ai spus adevărul, șopti ea, luptând cu lacrimile care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Nici chiar În Upper East Side! Ți-ai pierdut slujba - ai ajuns pe străzi. Te Îmbolnăvești, nu ai asigurare medicală - mori ca un câine sau te Îngropi În datorii, continuă el Înflăcărat. Ai parte de ceva compasiune doar dacă ești răpit În Orientul Mijlociu și-ți taie ăia capul! — Ai dreptate, dar măcar unul la un milion are șansa de-a da lovitura, se trezi Kitty susținând contrariul. — Da, cam asta e momeala! râse el. Taxiul Întoarse pe Sunset Boulevard și trecu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
chiar atât de egoistă. L-am Întrebat pe Matthew dacă putem rămâne amândouă la el diseară, iar el a fost foarte drăguț și mi-a promis că ne va găzdui bucuros. Kitty strălucea de bucurie la gândul că-și va răpi prietena din tenebrele dramei Charlie și o va adăposti În frumusețea și liniștea Bel Air-ului. Desert Rose zisese că ar vrea să plece din rulotă; ei bine, Kitty Îi oferea o ieșire demnă, iar Charlie ar fi văzut că avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Întrebare. Voi fi plecat cel puțin trei săptămâni. Acesta era sărutul morții pe obrazul iubirii lor abia Înflorite. O explozie care avea să facă totul bucăți, să-i sfărâme inima, să spargă În bucățele balonul iubirii lor și să-l răpească pe Matthew pentru totdeauna. În comparație cu cele două zile petrecute Împreună, trei săptămâni păreau o eternitate, o ciupercă nucleară imensă, care avea să Întunece cerurile lor pentru totdeauna și să ucidă tot. Își Închipuise că s-ar putea Îndrăgosti de ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Nu suntem decât noi doi. O sărută lung. Kitty voia să-l creadă și adormi fericită În brațele lui. Corpurile lor se potriveau perfect. Dar din adâncurile subconștientului ei Încerca să iasă la suprafață o altă imagine. Visa că era răpită Într-un taxi, În San Francisco; Își transpuse toate trăirile În vis: un taximetrist fără față, tăcut, cu un profil puternic (oare era profilul lui Matthew?) conducea, surd la rugămințile ei de-a se Întoarce, cu ușa de la taxi deschisă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]