2,812 matches
-
cuprins imediat de respect în fața calculelor ce trebuiesc știute pentru aflarea horoscopului; teama îi stăpânește pe toți în fața infinitului, iar încrederea ajunge la spirite prin religia cu care s-au amestecat de la început zodiile. Astrologia a reprezentat cea mai mare rătăcire a minții umane. Ea a domnit ca o regină peste oameni, cetăți, popoare; deasemenea, a stăpânit atât Răsăritul cât și Apusul, lumea veche, ca și lumea nouă. Civilizația asiro-chaldeeană nu poate merge mai departe de un milion de ani, așa cum
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pentru pământ. Bătrân, trebuie să se resemneze, ducând o viață, spera el, liniștită. Despărțirea de pământurile sale este un adevărat supliciu, un prim pas spre decădere: își pierde înfățișarea umană devenind un fugar, iar singurul lucru care îl liniștește este rătăcirea în preajma fostelor pământuri. Sfârșitul său este naturalist: Louis e ucis de fiul său, Buteau. Neținând cont de modul de formare a numelor în limba franceză, în limba română, Buteau poate fi secționat în doi termeni: substantivul ”but” scop, țintă” și
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
era coparticipantă la viața Bisericii, mărturisea același crez de credință, printr-o practică efectivă (trăire), atunci era absolut normal ca ea să vegheze la respectarea liniei de funcționare a Ecclesiei și să sancționeze drastic, atunci când era cazul, eventualele devieri sau rătăciri ale chiriarhilor. Astfel, critica ei teologică era una constructivă, în sensul recuperării tezaurului patristic, dogmatic, canonic și liturgic, și nu una nihilistă, realizată din perspectiva raționalismului sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
evoluția lucrurilor care nu mergeau deloc spre o soluționare, Nae Ionescu renunța la cursul de Filosofia catolicismului pe care îl ținea la Universitatea din București pentru a nu fi interpretat greșit. Decizia sinodală este definită de filosoful român ca fiind "rătăcirea cea de pe urmă", prin care "se întâmplă pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este definită de filosoful român ca fiind "rătăcirea cea de pe urmă", prin care "se întâmplă pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
simbolul cuprinzând în sărbătorirea lui însăși săvârșirea reală a semnificației". Mircea Vulcănescu demonstrează că sărbătorirea înainte sau odată cu Paștele iudaic semnifică a "nesocoti raportul real al celor două Testamente și a rupe cu Marcion legătura dintre ele"14. Plecând de la rătăcirea sinodală, care duce implicit la un lanț întreg de consecințe grave: schismă - necanonicitate - împotrivirea față de Predanie - neadevăr, Vulcănescu se întreabă pe bună dreptate care ar putea fi temeiul pe baza căruia Sfântul Sinod a scos Biserica românească din rândul celor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
creștină, mărturisitoare, împreună cu Părinții și marii Dascăli ai Bisericii, a Adevărului Revelat, considera că timpul acestor poziții sau atitudini nu a trecut pentru simplul motiv că toți cei care s-au rupt de trupul Bisericii nu s-au întors din rătăcirea lor și nu au recunoscut cu pocăință, asemenea fiului risipitor, greșeala lor pentru a se îndrepta și a reintra în firescul lucrurilor. Prin urmare, acest firesc al lucrurilor ținea de o bună rânduială care nu se putea regăsi decât în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lui sunt pierduți. Dacă aceasta este învățătura Bisericii, atunci aceasta trebuie să fie și mărturisirea și lucrarea creștinilor. Prin urmare, racordarea elitei interbelice creștine la Predanie este mai mult decât justificată, fiind singura posibilitate prin care se evita riscul oricărei rătăciri. Toată această analiză asupra păcatului lui Iuda a mobilizat o parte a elitei intelectuale interbelice. În 1936, cu un an înaintea textului lui George Racoveanu, Nae Ionescu încearcă să clarifice toată această chestiune teologică extrem de sensibilă. Filosoful stabilește, de principiu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a Ecclesiei, reprezintă un reviriment al discursului teologic. În cărțile de slujbă regăsim adevărata interpretare scripturistică, interpretarea Bisericii însăși, ceea ce semnifică anularea oricăror posibilități de abatere (rătăcire) de la ortodoxie (dreapta credință). Reîmprospătarea predicii ortodoxe nu se poate realiza decât printr-o autentică mișcare de reînnoire religioasă care să cuprindă, printre altele, și primenirea unei părți importante a clerului ortodox, cu largul concurs al laicatului creștin, trăitor al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Racoveanu, Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1378, 22 ianuarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, volum îngrijit de Dora Mezdrea, Anastasia, 1996, pp. 122-123. 7 Nae Ionescu, Rătăcirea cea de pe urmă, în "Cuvântul", an V, nr. 1353, 27 ianuarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 160: Vom dovedi aici, în zilele următoare, că punctual de vedere științific în așezarea Paștilor este o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu Tudor, Schisma fostului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în "Cuvântul", an V, nr. 1358, 1 februarie 1929, p. 1. 11 Mircea Vulcănescu, Între catolicism și erezie sau urmările dogmatice ale rătăcirii sinodale I, în "Cuvântul", an V, nr. 1359, 2 februarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, pp. 124-125. 12 Ibidem, p. 128. În Pidalion, în comentariul la Canonul 7 Apostolic, se precizează foarte clar: "Pentru aflarea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
vreme, și întru aceeași zi Sfintele Paști, și să nu aibă trebuință în fiecare an de astronomi, au tocmit de Dumnezeu înțelepțiții Părinți dreptarul cel pentru Paști". 13 Ibidem, pp. 129-130. 14 Ibidem, p. 134. 15 Nae Ionescu, Tot despre rătăcirea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1362, 5 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 162. 16 Nae Ionescu, Despre sinoadele tâlhărești, pe cari le uită d-l V. Goldiș, în "Cuvântul", an V
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune mărturie pentru primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop ortodox de Oradea, din 1920 până la moartea sa. Ziarist și luptător pe tărâm național. 9 Nae Ionescu, Clericalism românesc?, în "Cuvântul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
katzenjammer-ul filosofic, care mai mult creau nostalgii decât delimitau poziții. Astăzi, tinerii se îndreaptă prin disciplina cuvântului scris, care e cea mai bună garanție împotriva visării bolnăvicioase. Iată de ce, noua mistica ortodoxă, care se creează văzând cu ochii, nu e rătăcire bezmetică și necontrolată, ci se ridică solid, ca o aspră disciplină intelectuală. A, dacă Biserica noastră ar fi astăzi alta! Dacă ar exista, în adevăr, în sânul ei omul de hotărâre aprigă, care să restaureze - împotriva tuturor modernismelor slăbănoage - vechea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
rapaci de tipul lui Rogojinaru sau Platamonu. În spiritul adevărului, țăranii încep să-i considere tot „o apă și-un pământ”.Perfect sudată nucleului narativ este și partea care anunță represiunea sângeroasă. Documentându-se amplu, de la pamfletul lui Caragiale și Rătăcirea de la Stoborăni a lui Spiridon Popescu, până la romanul anost Domnul deputat de V. Demetrius, naiva dramă Lupii a lui I.C.Visarion, cercetând arhivele, răscolind satele, vorbind cu țăranii și anulând o serie de versiuni ale romanului, Rebreanu găsește formula ideală
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
acțiunea situată în ambianța tulbure a anilor premergători primului război mondial. Oarecum mai nuanțată, dar urmând aceeași linie demonstrativă, e relația dintre Simion Todericiu, directorul băncii Someșana din Dej, și fiul său, Toderiță, căruia i se recunosc primele „semne de rătăcire”. Ca să-și înțeleagă mai bine fiul, tatăl va citi jurnalul intim al acestuia și va afla despre prietenia lui cu copiii de țărani, cu slugile și cu alte persoane nedreptățite de bancherul arivist. Galeria de personaje imaginare e îmbogățită cu
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
Comitetul central al Uniunii Intelectuale Române și președintă a Consiliului Național al Femeilor Române, a făcut parte din comitetul de conducere al „Revistei scriitoarelor și scriitorilor români” din 1929, devenind directoarea publicației în 1931. Debutează editorial în 1923 cu romanul Rătăcire și frecventează, în deceniul al treilea, cu o oarecare constanță, cenaclul Sburătorul, unde citește nuvele, însemnări de călătorie și fragmente în proză. Impresia lăsată asupra confraților prezenți și asupra amfitrionului, consemnată de E. Lovinescu în Agende, nu e tocmai măgulitoare
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
al treilea, cu o oarecare constanță, cenaclul Sburătorul, unde citește nuvele, însemnări de călătorie și fragmente în proză. Impresia lăsată asupra confraților prezenți și asupra amfitrionului, consemnată de E. Lovinescu în Agende, nu e tocmai măgulitoare: „Aida Vrioni cu romanul Rătăcire: groaznic pas bleu, de o rară suficiență” (cu toate acestea, cartea a epuizat un tiraj de cinci mii de exemplare numai în anul apariției); „Dezastrul Aidei Vrioni: un act de roman-foileton; critica-mormântală”; „Mare lectură din Aida Vrioni, pasagiu sublim de
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
dar continuă să țină un jurnal, început prin 1916-1917, până în vara lui 1953, nu cu mult înaintea dispariției. Construit pe un dublu conflict - între două clase sociale, capitaliștii și muncitorii, și între două confesiuni, cea creștină și cea mozaică -, romanul Rătăcire, plasat în mediul de afaceri evreiesc, o are ca protagonistă pe delicata domnișoară Amelia Wehren, imagine schematică, idealizată a bunătății duse la extrem, „unicul vis de dragoste” al lui Radu, tânăr proprietar de moșie și prieten din copilărie. La polul
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
bază. În subtext cartea este un fel de jurnal intim întins pe doi ani, 1925-1926, mascat de pretextul confesiunii zilelor întrupate în personaje, eliminând clasicele notații cotidiene cu referiri directe la fapte și susținut exclusiv de reflexivitate și reverie. SCRIERI: Rătăcire, București, 1923; Fata-sport, București, 1925; Și zilele grăiesc, cu desene de Nadia Grossman Bulyghin, București, 1927. Repere bibliografice: „Rătăcire”, DMN, 1923, 5 966; V.Z., Un nou roman, DMN, 1923, 5 982; Al. Bogdan, Un nou roman umanitarist: „Rătăcire”, LUT
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
zilelor întrupate în personaje, eliminând clasicele notații cotidiene cu referiri directe la fapte și susținut exclusiv de reflexivitate și reverie. SCRIERI: Rătăcire, București, 1923; Fata-sport, București, 1925; Și zilele grăiesc, cu desene de Nadia Grossman Bulyghin, București, 1927. Repere bibliografice: „Rătăcire”, DMN, 1923, 5 966; V.Z., Un nou roman, DMN, 1923, 5 982; Al. Bogdan, Un nou roman umanitarist: „Rătăcire”, LUT, 1923, 550; Constanța Hodoș, „Fata-sport”, RVS, 1926, 2; Miller-Săndulescu, Evoluția, 385-390; Lovinescu, Scrieri, VI, 270-288; Scrisori către Camil Petrescu
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
SCRIERI: Rătăcire, București, 1923; Fata-sport, București, 1925; Și zilele grăiesc, cu desene de Nadia Grossman Bulyghin, București, 1927. Repere bibliografice: „Rătăcire”, DMN, 1923, 5 966; V.Z., Un nou roman, DMN, 1923, 5 982; Al. Bogdan, Un nou roman umanitarist: „Rătăcire”, LUT, 1923, 550; Constanța Hodoș, „Fata-sport”, RVS, 1926, 2; Miller-Săndulescu, Evoluția, 385-390; Lovinescu, Scrieri, VI, 270-288; Scrisori către Camil Petrescu, II, îngr. și pref. Florica Ichim, București, 1981, 315-317; Massoff, Teatr. rom., VIII, 30, 86; Lovinescu, Sburătorul, I, 3, passim
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
chiar l-a suplinit în perioada de întrerupere a apariției, 1905-1918), în numele unei concepții lărgite privind trăirea și frumosul în artă, pentru desprinderea de estetica numită „veche”, cea care subordona, restrângător, fenomenul artistic convingerilor politice, naționalismului și sentimentalismului. În articolul-program Rătăciri literare, Densusianu, filolog și folclorist de o cuprindere totală și o înțelegere profundă a fondului popular, recomanda scriitorilor, cu o convingere ce nu se va clinti în timp, să nu se oprească la cunoașterea-copiere; acest datum inconfundabil să fie antrenat
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
scurte scrise între 1941 și 1997, reunite sub titlul Misterioasa dispariție a orașului din câmpie (2001), se situează în contiguitatea romanului, pe care îl prefigurează sau îl prelungesc. Se confirmă astfel unitatea de viziune a operei, unde revine obsesiv tema rătăcirii într-o lume ostilă și plină de primejdii ascunse și reapar personaje fragile, neajutorate, mai înclinate spre reverie decât spre contactul cu realitatea cotidiană. Volumul Esmeralda (2003) grupează două nuvele scrise în anii ’40 și revăzute de autor în 2001
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
Reprezentativ este și Calistrat Hogaș, redescoperit și pus în valoare, lui publicându-i-se textele ce vor compune volumele În Munții Neamțului și Pe drumuri de munte. Reprezentativi au fost, de asemenea, Spiridon Popescu (În Măstăcani, Moș Gheorghe la Expoziție, Rătăcirea din Stoborăni, Diplomata din Vădeni, Hotărâre nestrămutată), I. I. Mironescu (La cumătrie, Sandu Hurmuzel, Furtună veteranul, Irimie Honcu) și Jean Bart (Datorii uitate, Jurnal de bord). Scrierile lor, izvorâte dintr-o atitudine poporanistă asumată, au avut succes, însă nu unul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]