3,026 matches
-
survenirea dez-ascunderii, ieșirii din ascundere, depășirii perspectivei corpului celest eclipsat de către cel eclipsant. Fenomenul ascunderii unui astru ar deține, așadar un proto-început, urmat de un start al procesualității sale și de evoluția spre maximalizare. În cazul eclipsei, imaginea celui ascuns reapare fiind poate înnobilată de prospețimea ontică a unei noi perspective. Proto-începutul îl reprezintă, aici, însăși enunțarea existenței a ceea ce urmează să se ascundă, prezenței corpului celest ce va fi eclipsat. Pentru toate formele de ascundere, se pare că este vitală
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
G. Ibrăileanu scoate cotidianul "Momentul". octombrie Academia Romînî îi respinge candidatura. 1919 Din februarie până în decembrie apare revista săptămânală "Însemnări literare". Ține, la îndemnul dr. Fr. Rainer, un "curs popular" despre literatura română la Institutul Anatomic din Iași. 1920 martie Reapare "Viața romînească". Scoate volumul Note și impresii. 1921 Apar volumele: După război, Scriitori români și străini. 1924-1925 Redactează Adela într-o primă versiune, pe care o citește soției și prietenilor. 1927 Lucrează la o ediție a poeziilor lui Eminescu ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
încordată. Sfătuit de colegi am dispărut. Am aflat apoi că s-a telefonat la București că „la Suceava nu sunt reacționari ci de-a dreptul legionari”. Presupunând că voi fi arestat m-am ascuns până când atmosfera s-a liniștit. Am reapărut la examene, dar nimeni nu mi-a mai adus aminte de cele petrecute. Dar nimeni n-a mai vorbit nici despre acordarea bursei pentru studii teologice la Strabourg. înainte de deschiderea seziunii de examene ale anului III am fost chemat la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acestei lipse pot fi multifactoriale. Optimizarea somnului este critică, de maximă importanță. Statul În pat timp de 8 ore nu este suficient. Pacientul trebuie să se simtă revigorat la trezire. Dacă există și TrPs, ele trebuie tratate și Împiedicate să reapară. Evaluarea bioptică (a se vedea cap. anterioare) a modificării structurale a mușchilor tonici suprasolicitați, relevă inversarea raportului fibrele de tip IIa, rapidcontracile, rezistente la fatigabilitate și fibre de tip I, fibre lente și II b, rapid-contractile fatigabile, la subiecți cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un noian de vină; Privirea ta de milă caldă, plină, îndurătoare-aspra mea coboară. Străin de toți, pierdut în suferința Adâncă a nemerniciei mele, Eu nu mai cred nimic și n am tărie. Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința Și reapari din cerul tău de stele; Ca să te-ador de acum pe veci, Marie! Pe noi ne domină acest „eu” liric în spatele căruia îngrămădim suferința și trăirile biografice ale poetului. Luat în sine, ca „eu generic”, ca avatar al lui Iov
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cotidianul „Calendarul” din București (la invitația lui Nichifor Crainic), unde își va face adevărata ucenicie de gazetar, la „Țara noastră” (redactor responsabil: Alexandru A. Hodoș), „Viața Basarabiei” ș.a. Din octombrie 1930 e director la revista „Studentul”, iar în 1939, când reapare săptămânalul „Raza”, i se încredințează conducerea acestuia, mutându-se la București după ultimatumul din iunie 1940, apoi din nou la Chișinău până în 1944, în această perioadă conducând și redacția de la Chișinău a cotidianului „Basarabia”. Va semna multe articole cu pseudonim
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
, gazetă apărută la București, săptămânal, între 16 decembrie 1854 și 20 ianuarie 1855, apoi între 17 decembrie 1856 și 5 aprilie 1857 și reapărută de la 22 decembrie 1860 până la 5 februarie 1861. În cele trei perioade de apariție prim-redactor a fost Gr. R. Bossueceanu. Desele suspendări și schimbări de nume se datorau inițial poziției favorabile Unirii, iar după 1859 opoziției făcute politicii lui
TIMPUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290181_a_291510]
-
și schimbări de nume se datorau inițial poziției favorabile Unirii, iar după 1859 opoziției făcute politicii lui Al. I. Cuza și M. Kogălniceanu. Gazeta este parțial apropiată de primele grupări politice conservatoare. În aprilie-decembrie 1857 și în aprilie-decembrie 1860 a reapărut sub numele „Secolul”, iar de la 16 februarie 1861, după fuziunea cu „Conservatorul progresist” al lui C. N. Brăiloiu, sub acela de „Unirea”, tot în redacția lui Gr. R. Bossueceanu. Deși subtitlul nu cuprinde decât indicația „politic-comercial”, T. a publicat și
TIMPUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290181_a_291510]
-
hebdomadarul apare în serie nouă, dintre foștii conducători ai revistei rămâne doar Cassian Maria Spiridon. Cu numărul 3-4/1991 dispare din antet subtitlul „Tribună a democrației și libertății”, înlocuit cu „Revistă de cultură” începând cu numărul 1/1993, când T. reapare sub direcția literar-artistică a lui Liviu Antonesei. În articolul-program Către cititori (1/1990) se spune: „Acum, «de bună voie și nesiliți de nimeni», vă rugăm să ne spuneți tot ce vă doare și vă bucură; numai așa, prin promovarea unei
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
bucată ascuțită de bambus și căzu lângă tigroaică, care mâncă imediat toată carnea și sângele său, lăsându-i doar oasele. Povestirile de acest fel au o valoare inestimabilă pentru studiile folcloristice din vremea noastră, având în vedere că motivul lor reapare în mod frecvent pretutindeni în lume. În credința buddhistă, Buddha este ultimul stadiu care încheie un lung șir de renașteri. De fapt, există mai mulți Buddha-și care au trăit pe pământ. Prințul Siddhartha este al șaptelea din această serie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
scos, probabil, din Plutarh, pe care, stimulat de Dumitru Radu Popescu, îl citește în ultima vreme). Aceasta „pregătește masa, consultînd cu fidelitate cartea de bucate”. Cîteva rînduri mai jos, ea spune că îi duce tatălui ei „preparate proaspete”, nu mîncare! Reapar în acest text cîteva din cuvintele-cheie cu care operează frecvent G. Unul dintre ele e „provocare”: „Infatuare și provocare, asta a fost...”. „Insensibil la provocarea Flaminiei...” Altul e „deturnat(ă)”: „dacă tatăl tău - zice Ilarie - ar fi judecat ca un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
muzeal, pus de obicei pe obstrucție; În tensiunea În care lucram, mi-era foarte greu să realizez ce-mi propuneam. Atmosfera era plină de dușmănie: mi-a dispărut din „Galerie” fotografia Mărioarei Cazaban (Miss Moldova), sora artistului Jules Cazaban, ca să reapară după plecarea mea la Suceava!!! A fost subtilizată - cred -, de femeia de serviciu, din ordinul directorului, care are la activ și alte „amabilități”: ascunderea facturii pentru rafturi de cărți, Într-o vitrină cu documente Labiș, tocmai dedesubt și cererea insistentă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aveam atunci de luptat, ca să Înfiripăm ceva pentru binele public 575. Nu mă bucur prematur În privința „șezătoarei”. Aștept totuși cu Încredere, căci Îl știu pe Cioculescu perseverent (cu trecere și ține la mine, dar mai ales la ideea de a reapărea o revistă de mare clasă, cum a fost cea condusă de Gorovei. știu eu dacă urmașii vor fi la Înălțimea lui?576 Prin urmare, semicentenarul nu se mai serbează. Cel puțin anuarul festiv iese? Îți trimit matale o copie de pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu eram inginerul „proiectant principal” din Atelierul Hidro I al Institutului de proiectări metalurgice, IPROMET, din București, livrând, ca toți colegii din imensa Încăpere, desene și calcule pentru construirea alimentării cu apă a combinatului siderurgic și a orașului Galați. „Celălalt” reapărea, fără avertisment, când avea chef, În mijlocul vreunui calcul de deversor sau stație de pompare. Gând Întrerupt, deviat. În urmă și În mine, nor de cuvinte, translândumă instantaneu În altă limbă, o limbă secretă, În surdină, doar pentru auzul „dublului” posesiv
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care mi-l luase, pentru Familia, Gh. Grigurcu, atinsese cote hilar incendiare În vigilenta presă național-socialistă reprezentată de reviste precum Săptămâna, Flacăra, Luceafărul. Nichita a băgat un cap pe ușă, a văzut cine și câți eram, s-a retras. A reapărut Însă după câteva minute, cu o floare În mână. O culesese din curte, probabil, și se tot codea, ca un balerin Îmbătrânit, În jurul meu. Mi-a Înmânat-o, În cele din urmă, cu o plecăciune, copleșindu-mă, apoi, În stilul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
legionarii În cămășile lor Înverzite, de rinoceri, erau „fiare Înlănțuite”, Întruchipând „bestialitatea și nelimitata prostie a omenirii și a cosmosului”, iar cântecele lor un „răget de fier, cu vorbe de fiere și fier, scuipând fiere și fier”. Rinocerita avea să reapară, Însă, și după evadarea lui Ionescu din Patria rinocerizată... Rinoromânia socialistă, cine ar putea-o uita? „Tot ce am făcut rău mi se datorează, tot ce am făcut bine datorez Partidului”, declarau, prin ședințele deceniilor postbelice, rinocerii roșii. Da, „growth
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prin reînființarea ziarelor: Buna Vestire și Cuvântul, iar în țară prin multe alte ziare și reviste în diversele județe ale țării, se amplifică și se diversifică renașterea presei legionare, sub orchestrarea atentă a lui Nicolae Petrașcu de la București. în Sibiu reapare Glasul Strămoșesc al lui Ion Banea sub direcția lui Nicolae Petrașcu. Dăm mai jos, frontonul „foii scrisă în duhul Ardealului legionar” cum a apărut în perioada biruinței, (Anexa 5.1.) precum și articolul din 6 decembrie 1940 cu titlul „Destin evanghelic
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și eu. — Sufletul nu e ceva concret, dacă vrei să știi. Există și-atât. E ca vântul. Îi simți doar existența. A închis ușa sobei, a luat ceainicul emailat și ceștile și s-a dus să le spele. Când a reapărut, era îmbrăcat într-un palton albastru din material aspru. Părea un albastru sfâșiat dintr-un colț de cer, peste care timpul își lăsase cu prisosință amprenta, ștergând urmele altor amintiri. Bibliotecara rămase în picioare în fața sobei din care scosese cărbunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
s-au înmulțit ca șoarecii, zdrobindu-mă și distrugându-mi baza. Explozia nucleară simulată pe ecran a pus capăt jocului, urmată de mesajul: GAME OVER - INSERT COIN. Am mai introdus o monedă de o sută de yeni. Baza mea a reapărut pe ecran, nevătămată, pe fundal muzical. Jocul era în așa fel conceput, încât nu pierdeam de tot și trebuia să o reiau mereu de la capăt. Trebuia să pierd ca să se termine. Baza mi-a fost iar distrusă și pe monitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
literar sunt oferite pagini din jurnalul lui Mircea Pora, iar la rubrica „Profiluri XX” Mircea Cărtărescu întreprinde O lectură arhetipală a nuvelei „Moartea la Veneția”. Anii 1984 și 1985 nu prezintă interes din punct de vedere literar. Abia din 1986 reapare preocuparea pentru susținerea scrisului unor tineri poeți, prozatori și critici. Semnificativă este rubrica „Atelier literar”. În 1989 Eva Behring abordează Avangardismul românesc, sunt incluse trei articole despre actualitatea clasicului I.L.Caragiale, iar Gabriel Marineasa se înfățișează în ipostaza de prozator
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
colegiu catolic. O cunoscuse cu un an înainte; se stabilește la Metz. Lucrează mult, își găsește un oarecare echilibru. În 1990, publică volumul de povestiri Les Amours singulières, cu tema metempsihozei. Reia legăturile cu viața literară românească. În 1991, îi reapar Euridice și, din seria Biografii..., micul, excepționalul roman Proprietatea și posesiunea. Este vorba despre un alt stil și altă anvergură intelectuală în proza lui. În 1993, se reeditează la București Cronica de familie și este tradus romanul Incognito. D. o
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
om fără acte de identitate - 1958; Din Autobiografia lui Panait Petre - 1959; Memoriile lui Toto Istrati ori Vârsta de aur sau Dulceața vieții - 1959; Memoriile lui Prosper Dobre. Optimist - 1959). Altele au rămas în manuscris. Tipologia și temele de aici reapar în Incognito, Rendez-vous au Jugement Dernier și în alte scrieri din exil. În 1997, într-un proiect de prefață la ediția Opere (ediție ce nu a fost înfăptuită), D. notează referitor la Colecția de Biografii...: „Am scris cu inima grea
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
vorba, la G., propriu-zis de un dialog cu divinitatea (ceea ce nu vrea să afirme că autorul denunță arghezian tăcerea acesteia), ci exclusiv de o poezie psalmică întru slăvirea dumnezeirii și de cutremurare în fața puterilor și harurilor sale mântuitoare. Asemenea teme reapar în Clipa dintre hotare (2001) și în Vocale celeste (2001), acesta din urmă situându-se simetric față de volumul de debut, dar strângând în el experiența din interval. Ultimele comentarii despre poet îl definesc ca pe un „neoclasic” (Octavian Soviany), rostind
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
revista „Umoristul”. După mai bine de patru ani, la 7 martie 1871 - odată cu retragerea lui Iosif Vulcan de la conducere -, își mută sediul la Arad, unde trece sub direcția lui M.V. Stănescu-Arădanul. Opt ani mai târziu, în octombrie 1879, revista a reapărut la Gherla unde, după trei ani, la 10 martie 1881, avea să și dispară. O serie nouă apare între 1901 și 1903. Păstrând întru totul orientarea programatică a „Umoristului”, mai ales în perioada când apărea la Pesta, G.s. publică scrieri
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
Se acordă un spațiu larg creațiilor folclorice, fapt datorat, în bună măsură, colaborării constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I. Russu-Șirianu și I. Suciu. Comparată cu „Umoristul”, de la care preia nu numai programul, ci și modul de prezentare, G.s., deși a apărut o perioadă îndelungată, rămâne o publicație de mai mică însemnătate. I.H.C.
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]