2,236 matches
-
economică va experimenta aproape sigur o scădere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichidităților și o creștere sau o scădere a prețurilor din cauza inflației sau a cererii și ofertei. O formă severă de criză economică este reprezentată de recesiune. Aceasta se caracterizează printr-un declin general al nivelului activității economice, caracterizat prin șomaj, devalorizare, inflație, scăderea nivelului de trai. Contracția este caracterizată prin dezechilibre economice, ofertă mai mare decât cerere. Nu există un model general al ciclului economic și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
economice, ofertă mai mare decât cerere. Nu există un model general al ciclului economic și nici două cicluri identice prin durată și configurația fazelor, nici În aceeași țară, nici În țări diferite. Evoluțiile (fluctuațiile) ciclice sunt nuanțate și complexe. Astfel: ▪ recesiunea se poate caracteriza prin: - stagnări sau reduceri modice ale activității economice; - reduceri ample și de durată ale activității economice; ▪ expansiunea poate fi: - viguroasă, cuprinzând majoritatea sau totalitatea domeniilor economice; - puțin semnificativă, de scurtă durată și În câteva ramuri și domenii
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
puțin semnificativă, de scurtă durată și În câteva ramuri și domenii. Evoluția ciclică este o caracteristică a economiilor contemporane, iar fazele sale Îndeplinesc un rol specific fiecare, după cum urmează: În expansiune sunt satisfăcute rapid unele aspirații de progres economic; În recesiune: - se restabilesc, cu un anumit preț social, unele echilibre economice; - se asigură restructurarea și reînnoirea factorilor de producție. Schimbările aleatorii. Acestea pot fi generate de schimbări politice și legislative generate de războaie, revoluții, dezastre naturale, atacuri teroriste etc. Singura modalitate
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
potențiale. Valoarea unei proprietăți industriale este În strânsă legătură cu profitabilitatea firmei/afacerii care se desfășoară În cadrul acesteia. Creșterea sau reducerea valorii proprietății sau a veniturilor generate de aceasta este influențată de contextul economic, de momentele de creștere sau de recesiune. Fenomenul de criză a fost, este și va rămâne o provocare pentru Întreg mediul de business și cu atât mai mult atunci când este vorba despre proprietățile industriale. În gestionarea unui proiect sau altuia, existența activității depinde de mai mulți factori
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
un surplus de fortă de muncă, în raport cu numărul, celor angajați, în condiții de rentabilitate impuse de economia de piață. Șomajul a devenit o problemă, odata cu dezvoltarea industrială, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIIIlea, în perioadele de recesiune, când întreprinderile industriale își micșorau producția și, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori, care deveneau șomeri. Deseori șomajul contemporan este abordat și analizat ca un dezechilibru al pieței muncii la nivel național, ca un loc de întâlnire, și
Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
plus, dezvoltarea turismului poate juca un rol major în ameliorarea calității vieții, nu numai pentru turiști, ci și pentru populația locală. Asemenea îmbunătățiri ale facilităților și ale culturii pot avea un efect important asupra încrederii locuitorilor din zonele afectate de recesiune, ceea ce conduce la proiecte care se susțin singure și la creștere economică. Multe dintre exemplele de succes de dezvoltare turistică în zone dificile au reușit datorită colaborării susținute dintre sectorul public și cel privat. Rolul autorităților locale sau al corpurilor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
capitalismul de piață, Statele Unite, guvernele național, statale și locale intervin în economie în mult prea multe moduri pentru a fi enumerate. Iată doar cîteva exemple: • asigurarea fondului de șomaj; • asigurarea fondului de pensii; • politică fiscală pentru evitarea inflației și a recesiunii economice; • siguranța: alimente, medicamente, transporturi aeriene, feroviare, străzi și autostrăzi; • sănătate publică, controlul bolilor infecțioase, vaccinarea obligatorie a copiilor cu vîrstă școlară; • asigurare de sănătate; • educație; • vînzarea de acțiuni, obligațiuni și alte hîrtii de valoare; • planificare urbană: zone de afaceri
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este privit cu mai puțin interes decât lamentațiile sau emfazele acelor actori (de cele mai multe ori din sfera politicului), care vorbesc, nu de puține ori, în arealul acestei teme, despre progrese sociale, dezvoltare economică sau, în egală măsură, despre subdezvoltare sau recesiune. Este datoria specialiștilor să pună lucrurile la locul lor, în parametrii concretului și să argumenteze cu date precise, netrucate, situația de fapt și de drept a unui fenomen. După cum bine știm, de la 1 ianuarie 2007, România este țară membră a
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
servitorii necesari unor astfel de case mari, dintre care multe au fost împărțite în apartamente ori pensiuni, ca și numărul 7. Tocmai de aceea au și putut bunicii mei, dat fiindcă au avut norocul să aibă de lucru în vremea recesiunii, să-și permită să cumpere casă într-o zonă care e acum iar scumpă și foarte căutată. Chiar și aici, puține clădiri sunt tocmai din 1829, anul când s-a înălțat casa noastră. Mulți New Yorkezi locuiesc în clădiri cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai asiduă pentru a obține recompense, din acest motiv persoanele asupra cărora criza economică a avut un impact mai mic, au o abordarea mai puțin negativă a situației de la locul de muncă (Hoon și Lim, 2001). Thailanda a suferit o recesiune economică mai mare, în comparație cu Singapore, în urma crizei. Deși singaporezii nu au fost atât de sever afectați de criza financiară ca și tailandezii, atitudinea lor față de bani a fost alterată, ca urmare a situației financiare negative pe care au înfruntat-o
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
la nivelul de dinainte de război și resursele deturnate către dezvoltarea infrastructurii. Îngrijorați, observatorii americani s-au străduit inutil să Încurajeze guvernul să introducă impozite progresive, să relaxeze politica de austeritate și să permită scăderea rezervelor valutare, pentru a evita declanșarea recesiunii economice. Aici, ca și În Germania de Vest, planificatorii americani ar fi dorit să vadă o politică economică și socială mai de centru, nu tradiționala politică deflaționistă. În Franța, ajutorul economic i-a ajutat pe planificatorii autohtoni să-și atingă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nou În Europa, deși ea fusese rezervată mai Întâi aristocrației și, mai recent, celor cu dare de mână și pretenții culturale din clasa de mijloc. Dar, ca orice alt sector economic, turismul a avut de suferit În timpul războiului și al recesiunii economice. Industria elvețiană de turism, care se lăuda În 1913 cu 21,9 milioane de nopți de cazare, va atinge din nou această cifră abia la mijlocul anilor ’50. Când s-a produs În sfârșit, avântul turistic din anii ’50 era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
practic și, din punct de vedere estetic, fără nici o scuză. Dezastrul urban născut din dorința paneuropeană de a lăsa În urmă trecutul, sărind Într-o singură generație de la moloz la ultramodernism, și-a semnat singur sentința (ajutat din fericire de recesiunea din anii ’70, care a redus deopotrivă bugetele publice și private, oprind orgia prefacerii). Încă din 1958, Înainte de paroxismul modernizării urbane, un grup de adepți britanici ai conservării au fondat Societatea Victoriană, o organizație de voluntari tipic britanică, ce urmărea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În anii ’70, toate guvernele vest-europene cheltuiseră deja din plin cu sistemul asistențial, servicii pentru populație, utilități publice și investiții În infrastructură. După cum le explica sumbru colegilor săi prim-ministrul laburist James Callaghan: „Înainte credeam că se poate ieși din recesiune cheltuind... Cu toată sinceritatea vă spun că această opțiune nu mai este valabilă”. Nici liberalizarea comerțului nu reprezenta o soluție, cum fusese după al doilea război mondial: recenta rundă de negocieri comerciale lansată de Kenedy la jumătatea anilor ’60 adusese
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de un deceniu). Construcțiile navale au intrat În declin din același motiv; la fel construcția de autovehicule și industria textilă. Courtaulds, cel mai mare combinat chimic și textil din Marea Britanie, a renunțat Între 1977 și 1983 la jumătate din angajați. Recesiunea din anii ’70 a decimat locurile de muncă În practic toate ramurile industriale tradiționale. Înainte de 1973, transformarea Începuse deja În domeniul cărbunelui, fierului, oțelului și În construcția de mașini; ea s-a extins ulterior la produsele chimice, textile, hârtie și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Împotriva importurilor din Lumea a Treia. În RFG, guvernul de la Bonn s-a angajat să acopere 80% din salariul angajaților cu jumătate de normă din industrie. Guvernul suedez a băgat bani În șantierele navale, neprofitabile, dar politic sensibile. Reacția la recesiune Înregistra diferențe naționale. Autoritățile franceze au cultivat intervenția microeconomică, identificând În fiecare sector „campionii naționali” și favorizându-i prin contracte, vărsăminte și garanții; Trezoreria britanică și-a continuat În schimb venerabila tradiție de manipulare macroeconomică prin impozite, rate ale dobânzii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regresivă) bătea vântul, iar șomajul se Înscria Într-o curbă ascendentă de durată. Între 1973 și 1982, 1,8 milioane de spanioli au rămas fără slujbă 17. Ca În timpul efemerei Republici din anii ’30, Spania construia o democrație În ghearele recesiunii economice; s-a crezut că va avea soarta Argentinei, unde salariile indexate și prețurile subvenționate de guvern au degenerat În hiperinflație. Dacă acest lucru nu s-a Întâmplat, meritul revine În mare măsură semnatarilor așa-ziselor Pacte de la Moncloa din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-ul bazat pe cerere din anii ’50 și ’60, astfel de vederi au fost considerate (cel puțin În Europa) politic mioape și economic anacronice. Însă după 1973 adepții pieței libere au reapărut, vehemenți și siguri pe ei, pentru a blama recesiunea economică generalizată și nenorocirile care pândeau acele „guverne puternice” care gâtuiau inițiativa și energia națională prin fiscalitate și planificare economică. Retorica prindea la alegătorii mai tineri, care nu apucaseră să-i vadă efectele nocive ultima oară când aceste vederi se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ambele metode urmau să provoace suferințe și pierderi Însemnate pe termen scurt (și, probabil, și pe termen mai lung): În Rusia lui Elțîn, unde au fost aplicate ambele metode, economia a decăzut dramatic timp de opt ani - cea mai mare recesiune a unei economii majore pe timp de pace din istoria modernă. În Polonia, sub supravegherea fermă a lui Leszek Balcerowicz (mai Întâi ca ministru de Finanțe, apoi ca guvernator al Băncii Naționale), metoda „big bang” a fost aplicată cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și exporturile. Neputând implementa astfel de măsuri, guvernul Portugaliei a fost obligat de termenii „pactului” să taie din cheltuielile bugetare - dacă nu, risca amenzi substanțiale - tocmai când ar fi trebuit, conform teoriei economice convenționale, să cheltuiască pentru a ieși din recesiune. Nu se poate spune că populația era mulțumită, dar cel puțin Portugalia se putea lăuda că și-a respectat angajamentele În privința zonei euro: până În 2003, Lisabona a redus datoria guvernului la 54,9% din PIB și deficitul anual la 2
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Spania, care a pierdut foarte repede avantajul comparativ derivat din faptul că avea o economie mai slabă decât alte țări din Europa Occidentală, a pierdut În primii 20 de ani de democrație 600.000 de locuri de muncă. La apogeul recesiunii de la mijlocul anilor ’90, 44% din tinerii sub 25 de ani erau șomeri. șomajul nu era un fenomen nou. și, având În vedere generoasa rețea de asistență socială din majoritatea țărilor UE, impactul economic al șomajului asupra indivizilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Î 217-219; prezența În țările postcomuniste 631 cinicism 48, 443 ciocniri Între sindicatele comuniste și cele socialiste 207 ciocniri Între sindicatele socialiste și cele comuniste 207 Cioran, E.M. 687, 697 Cipru 467-469, 657-658 Claes, Willy 681 clasa de mijloc; efectele recesiunii economice din anii ’70 asupra Î 426; rețele politice dedicate unei cauze unice 447 clasă defavorizată 674-675 clauza națiunii celei mai favorizate 397 Clay, Lucius 63 Clayton, William 114 CLC - vezi Congresul pentru Libertatea Culturii (CLC) Clément, Jérôme 790 Clementis
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Orientul Mijlociu și Africa 276; Începutul 107, 127; nou 542, 570; percepția 21 „Războiul Stelelor” (Inițiativa de Apărare Strategică) 542-543 RDG - vezi Republica Democrată Germană (RDG) Reagan, Ronald (președintele Statelor Unite) 540, 542-543, 550, 578 Real Madrid 712-713 rearanjare geografică 39 recesiune; efectul asupra clasei de mijloc (În 1970) 425-426; rolul statelor asistențiale În reducerea dificultăților (din anii ’70) 423 recolte slabe 92 redistribuirea proprietăților 49 reformă agrară 309, 473 reforme economice 394 reforme politice 85-86 refugiați 35-44; deosebirea față de persoanele strămutate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
336; avantajele cetățenilor 79-80; beneficiarii moderni 425; beneficii 82; cheltuieli guvernamentale 336; costul pentru pensionari 491-492, 720; finanțarea 80-81, 83; Încercările de modificare 721-722; liberalizarea economică 491-512; modelul social european 721; presupuneri incorecte 492; rolul În reducerea dificultăților din perioada recesiunii (1970) 423; scandinav 340-343; distincția Între Î scandinav și Europa continentală 340; sprijin pentru 83; stilul de viață 79-80; sustenabilitatea 491-492; vezi și social-democrați „state-doică” 346, 357 Statele Unite; acceptarea persoanelor strămutate 43-44; acțiuni care au condus la Războiul Rece 129-150
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
relațiile cu Grecia 467-469; situația Ciprului 467-469 turism 317-318; industria spaniolă 475; sexual 695 turism de masă 317 ț țapi ispășitori 181-182 țărani; condițiile postbelice 84; revolte țărănești 375 țările baltice; acțiunile militare sovietice 592; concesiunea sovietică a dreptului la recesiune 598; mișcarea de independență 591-592; populația 590; „Să dăm mâna peste Marea Baltică” 591 U UCD - vezi Uniunea Creștin-Democrată (UCD) UÇK - vezi Armata de Eliberare din Kosovo (UÇK) Ucraina;declararea independenței 600; declararea suveranității 594; importanța pentru Uniunea Sovietică 593; mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]