21,110 matches
-
din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative, de la ceramica făcută la mână, specifică secolelor VII-VIII. Ornamentația recipientelor la roată variază de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară nedecorată, prin două linii orizontale incizate (pl. XXIX-XXX). Pe lângă decorurile amintite, pe vasele borcan se găsesc și altfel de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asemănărilor și deosebirilor, de-a lungul celor două faze, specifice preliminariilor culturii Dridu, nu s-au observat pentru tipul de așezare, locuință, anexă diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
chiar depășită, de ceramica la roată, în cea de-a doua fază evolutivă. Spre deosebire de secolele VI-VII, acum se înmulțesc ornamentele incizate înainte de arderea vaselor: liniile orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă, fiind motivele de bază de pe recipientele specifice intervalului VIII-IX. De asemenea, o caracteristică a exemplarelor acestor faze preliminare o reprezintă mărcile de olar de pe fundul vaselor, care conțin semne creștine (crucea simplă sau gamată). Totodată, remarcăm și prezența altor simboluri creștine, mai numeroase decât în perioada
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. La fel ca în veacurile VI-IX, ceramica constituie și acum elementul dominant al culturii materiale locale, fiind o formă evoluată a celei din etapa Protodridu, prin îmbunătățirile aduse în modul de fabricare, pastă, forme, decoruri și aspect. Anterior, recipientele erau făcute la o roata înceată, ulterior ele au fost fabricate la o roată rapidă, dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele erau arse oxidant. Ornamentul se compune din incizii, situate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit în stațiunile bazinului, potrivit exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu cioburi pisate. Similar ceramicii anterioare, și aceasta este arsă neuniform, având un aspect grosier și cu ornamente slab executate. O altă variantă cuprinde recipiente mai bine lucrate, chiar dacă pasta are cioburi pisate în compoziție, însă fin măcinate, care determină o mai bună densitate. Culoarea vaselor este roșie ori brună, cu miezul negru-cenușiu, datorită arderii incomplete. Pentru zona Moldovei reprezintă 50% din totalul vaselor, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost descoperită în bazin. c) Ceramică fină, cu pastă bine frământată, fără impurități, arsă complet, de culoare cenușie, gălbui-cărămizie sau neagră. La exterior, vasele sunt lustruite cu linii ornamentate. Lucrată numai la roată, această ceramică este considerată de „lux”. Raritatea recipientelor, modelate din această pastă, explică și procentajul de doar 20% din Moldova, din care aproximativ un sfert îl reprezintă vasele din așezările bazinului. d) Ceramică caolinată, lucrată la roată, de foarte bună calitate. Este o categorie foarte rară în Moldova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bombați, cu gâtul conturat, buza răsfrântă, corpul zvelt și fundul îngust, mai mic decât gura în diametru. Unele trăsături distincte, determinate de poziția umerilor, curbura buzelor, înălțimea vaselor, au permis conturarea mai multor tipuri și variante de vase: 2) Tipologia recipientelor din așezările descoperite în Bazinul Bârladului: Tipul I: Oală, ușor înălțată, cu gura largă, umerii aplatizați sunt îngroșați, gâtul foarte scurt (uneori lipsă) și fundul îngust. Buzele sunt drepte, puțin rotunjite și mai rar răsfrânte în afară. Pasta acestor vase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la mână, cu buza mult răsfrântă la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1, 5-7), ornament specific și tipsiilor (pl. LI/2-4). Recipientele acestei variante sunt lucrate din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de mărime mijlocie, cu gura largă, buza înaltă și arcuită în afară. Gâtul este scurt sau lipsește, umerii sunt aplatizați, corpul bombat, iar fundul mai îngust decât gura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mărimi variate, cu gura largă, buza îngroșată sub formă de colac, mai rar rotunjită simplu. Gâtul este scurt ori lipsește, umerii sunt proeminenți, corpul bombat, iar fundul este plat. Unele vase dispun de torți mici, situate sub buză. Pasta acestor recipiente este fină, de culoare cenușie, specifică categoriei a treia. Mai rar s-au găsit exemplare și de culoare neagră, gălbuie sau cărămizie. Ornamentația include linii lustruite, combinate uneori cu cele incizate, dispuse pe umeri sau pe tot corpul. Nu prezintă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apropierea vetrei, pe podeaua L6, de la Dodești - Vaslui. Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul, cunoscând o varietate de motive: linii lustruite, incizate și vălurite, circulare, situate orizontal. Ca dispunere, se observă preferința pentru umeri, gât, și partea superioară în general a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate, în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu forme de cruci simple sau pătrate, înscrise în cercuri, dar și cu cercuri simple, concentrice (Dodești) ori rozete
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
oală-borcan, surprins și în inventarele de la Dodești și Dănești. De asemenea, aici poate fi integrată și necropola de incinerație de la Cordeni-Vinețești. b) a doua fază este cunoscută sub numele de Spinoasa-Dănești, după așezările eponime și se întinde pe parcursul secolului IX. Recipientele tipului II sunt caracteristice acestei faze, precum cele de la Spinoasa, Dănești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana și Dodești. c) a treia fază este marcată de mai multe aspecte, ilustrate prin descoperirile de la Șorogari- Iași (ceramica la roată, cu nisip în pastă, domină inventarul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplu, vasele-borcan de la Gara-Banca, modelate la mână sau la roată, din pastă melanj (nisip, cioburi pisate, microprundișuri), care au pe suprafață incizate cruci (pl. XLVIII/5, 6). Un alt semn a fost interpretat ca fiind o săgeată, prezent pe un recipient de la Gara-Banca (pl. XLVIII/10), similar celui de pe o amforă bizantină, de la Sucidava-Celei (Corabia - Olt) ori de pe urna M14, din cimitirul de incinerație de la Chiscani sat (Brăila). Reprezentările umane sau animaliere denotă preocupările membrilor acestei comunități, pentru viața spirituală locală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grosime), similare celor de pe masca de la Delești - Vaslui (întreagă, mai expresiv realizată; piesa este o gresie gălbuie, înaltă de 25 cm, lată de 31cm și groasă de 13 cm). În privința decorurilor animaliere, se evidențiază, în linii generale, pe suprafața unui recipient, siluetele unor cabaline (înfățișate din lateral, pe două registre, situate pe corpul vasului) - pl. LIX/3a-c. Materia primă din care s-au executat cele două măști umane este de factură locală, tipul respectiv de gresie fiind folosit la construirea cuptoarelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dimpotrivă, între ele există clare diferențe, în privința formelor și ornamentelor ceramicii: aspectul arhaic al vaselor slave, cu umerii prelinși, iar marginile teșite, cu o singură fațetă și niciodată îngroșate la exterior (element caracteristic grupului de tip Dridu), se diferențiază de recipientele suple, cu umerii conturați și cu buza rotunjită ori teșită, dar lățită, îngroșată la exterior. Totodată, decorul vaselor slave este format din benzi de linii în val succesive sau benzi de linii în val alternând cu benzi de linii orizontale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
umerii conturați și cu buza rotunjită ori teșită, dar lățită, îngroșată la exterior. Totodată, decorul vaselor slave este format din benzi de linii în val succesive sau benzi de linii în val alternând cu benzi de linii orizontale, în timp ce la recipientele autohtone doar striurile orizontale și benzile în val pot forma singure decorul unui vas, iar împunsăturile sau benzile verticale și oblice de striuri apar în asociere cu celelalte, fiind ornamente secundare. Din punctul de vedere al originii, această diferențiere etno-culturală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au observat unele diferențe în conținutul culturii materiale din Moldova sau Muntenia, fapt datorat celor două faze de evoluție. Între acestea există asemănări în privința tipului de așezare, locuință, unelte de bază, dar și modificări, îndeosebi la compartimentul ceramic, unde numărul recipientelor lucrate la roată crește simțitor în ultima fază a etapei preliminare. Aceste idei se regăsesc și în conținutul inventarelor mai multor situri din intervalul VIII-XI, precum cele de la Suceava - Drumul Național, Lozna - Botoșani, Hlincea și Băiceni - Iași, Dodești și Cordeni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și arsă incomplet, de culoare cenușie sau gălbuie, la exemplarele cu aspect zvelt, care încercau să ascundă unele neregularități, de culoare cenușie. Decorul era incizat și reda striuri paralele, executate în zona superioară a recipientelor. În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a găsit o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și Ciortești (Iași), s-au descoperit vase cu trăsături slave (pastă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
calității, datorită pastei omogene, arderii complete și a varietății decorurilor. În ansamblu, multe din vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative de la ceramica modelată la mână, specifică secolelor VII-VIII, însă la un standard calitativ ridicat. Recipientele modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin inițial ca degresant cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta este bine frământată, vasele nu sunt deformate, arderea este uniformă, de culoare roșcat-cărămizie ori roșcat-gălbuie. În secolele VIII-IX, pe lângă ceramica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cantitativ, este vizibilă diferența în favoarea ceramicii lucrată la roată, cea modelată cu mâna scăzând treptat. În secolele VIII-IX se păstrează motivele cruciforme de pe vase, precum și ștampilele de olar, cunoscute din perioada anterioară și aplicate pe vasele modelate cu mâna. Ornamentele recipientelor la roată variază, de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama decorativă se extinde, devenind mult mai complexă, marcată prin linii orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă. În câteva stațiuni (Oncești și Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele recipiente influențe slave (profilul prelins al corpului vaselor, forma buzei), datorate simbiozei etno-culturale, apărută în urma coabitării localnicilor cu enclavele slave, rămase după retragerea triburilor la sudul Dunării. În secolele X-XI, ceramica este executată îndeosebi la o roată rapidă, față de etapa preliminară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vaselor, forma buzei), datorate simbiozei etno-culturale, apărută în urma coabitării localnicilor cu enclavele slave, rămase după retragerea triburilor la sudul Dunării. În secolele X-XI, ceramica este executată îndeosebi la o roată rapidă, față de etapa preliminară, când se utiliza roata înceată, iar recipientele sunt lucrate dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele sunt arse oxidant, iar ornamentul se compune din incizii, situate pe suprafața corpului, uneori și pe interiorul buzei. Cel mai frecvent motiv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința pentru umeri, gât, în general pe partea superioară a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu forme de cruci simple sau pătrate, înscrise în cercuri, dar și cu cercuri simple, concentrice (Dodești), ori rozete
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bizantin (secolele VIII-IX), perioadă în care se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând cu secolul X, când s-au reluat schimburile comerciale dintre locuitorii nord și sud-dunăreni. Printre elementele de import trebuie amintite și recipientele bizantine (amforele, cănile, opaițele), prezente îndeosebi în spațiul dobrogean (descoperite în majoritatea cetăților romano-bizantine) și mai rar în arealul muntean și moldovean. Pentru zona bazinului semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali, restul obiectelor de inventar, îndeosebi cele de port, uneltele și armele, erau executate în centrele de fabricare autohtone și bizantine, ultimele având ponderea mai ridicată. În consecință
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de sat s-au identificat fragmente de la vase-borcan făcute la roată, din pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate ori cu microprundișuri, de culoare cenușie sau cărămizie (secolele V-VI, VII-VIII), unele având și decoruri incizate, grupate în partea superioară a recipientelor (secolele VIII-IX). Cercetare Gh. Coman, 1960. Materialul se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 50; Teodor 1997c, p. 115. b) Marginea vestică: la aproximativ 200-300m de marginea amintită, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]