53,590 matches
-
mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 100. Prin urmare, depășirea stadiului unei practici incipiente, în curs de formare, și conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizării trimit la concluzia că nu mai poate
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
cuprinsă în art. 7 al Ordinului nr. 3.890/2011 emis de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Târgu Mureș. Pronunțată în condițiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astăzi, 18.12.2018. Președinte, Cristina Moldovan Grefier, pentru
SENTINȚA nr. 176 din 18 decembrie 2018 () [Corola-llms4eu/Law/261364]
-
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Târgu Mureș. Pronunțată în condițiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astăzi, 18.12.2018. Președinte, Cristina Moldovan Grefier, pentru Mihaela Tănase, care lipsește din instanță, semnează Grefier șef secție, Viorica
SENTINȚA nr. 176 din 18 decembrie 2018 () [Corola-llms4eu/Law/261364]
-
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus la dosar raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum și punctul de vedere al procurorului general. ... 7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantului procurorului general. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin apreciază că cea de-a doua orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii, în sensul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 262 alin. (4) din
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
dispozițiile art. 75 alin. (2) din lege, fiind un caz de aplicare particulară a acestui text legal. ... 11. Nemaifiind alte întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul recursului în interesul legii 12. Prin Hotărârea nr. 67 din 7 iunie 2022, Colegiul de conducere al
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
aceea că aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (2) lit. a) teza întâi din Legea nr. 85/2014 ar fi incompatibilă per se cu parcurgerea uneia sau alteia dintre proceduri. ... 51. Ca atare, un creditor de asigurări aflat în ipoteza sesizării cu recurs în interesul legii are aceleași opțiuni ca și un creditor de asigurări care fie nu a urmat procedura judiciară pentru stabilirea existenței și întinderii creanței, fie deține o hotărâre judecătorească definitivă de stabilire a existenței și/sau întinderii creanței. ... 52. O
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii“. ... 62. Astfel, Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj a atașat memoriului de recurs în interesul legii hotărâri judecătorești definitive din care rezultă că practica judiciară neunitară se identifică la nivelul mai multor curți de apel din țară, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile I și a II-a civile. ... ... IX.2
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
debitorul insolvent împotriva hotărârilor judecătorești prin care au fost soluționate acțiunile unui/unor creditor/creditori pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului, introduse pe rolul instanțelor înaintea deschiderii acestei proceduri judiciare. Altfel spus, ceea ce trebuie să lămurească instanța supremă pe calea mecanismului recursului în interesul legii este dacă, după ce a fost declanșată procedura de executare colectivă față de o societate de asigurare/ reasigurare, litigiile care au ca obiect căile de atac promovate de debitorul falit împotriva hotărârilor judecătorești prin care au fost
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
ca obiect realizarea unei creanțe împotriva debitorului născute înaintea declanșării procedurii, ca acțiune civilă individuală sau proces civil concret, în sensul dat de art. 29 din Codul de procedură civilă, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire ori, după caz, fond înaintea tribunalului arbitral, acțiune în anularea hotărârii arbitrale sau recurs la soluția primită din partea curții de apel), cu excepția cazului în care acțiunea/procesul se află într-o cale de atac
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
în sensul dat de art. 29 din Codul de procedură civilă, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire ori, după caz, fond înaintea tribunalului arbitral, acțiune în anularea hotărârii arbitrale sau recurs la soluția primită din partea curții de apel), cu excepția cazului în care acțiunea/procesul se află într-o cale de atac exercitată de debitor. ... ... ... 99. În concluzie, dispozițiile art. 262 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2014 au caracter
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
2) teza a doua (teza finală) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară. ... 4. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, din oficiu, de către instanța judecătorească într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva sentinței Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal prin care a fost respinsă o cerere de anulare unei decizii emise, în temeiul dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, de către Ministerul Justiției - Serviciul profesii
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (11) din Legea a notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. ... 4. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Raluca-Giorgiana Bodea într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei hotărâri a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici adoptate în temeiul dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 36/1995, care reglementează soluționarea contestațiilor împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
Notarilor Publici. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât îngrădesc accesul liber la justiție și afectează dreptul la un proces echitabil prin prisma faptului că instituie numai calea de atac a recursului împotriva unui act adoptat de o autoritate publică într-o procedură administrativă. Astfel, în lipsa unei reglementări speciale, regulilor de soluționare a recursului menționat de prevederile art. 75 alin. (11) din Legea nr. 36/1995 le sunt aplicabile normele de drept
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
și afectează dreptul la un proces echitabil prin prisma faptului că instituie numai calea de atac a recursului împotriva unui act adoptat de o autoritate publică într-o procedură administrativă. Astfel, în lipsa unei reglementări speciale, regulilor de soluționare a recursului menționat de prevederile art. 75 alin. (11) din Legea nr. 36/1995 le sunt aplicabile normele de drept comun cuprinse în art. 483-502 din Codul de procedură civilă, care conturează calea de atac a recursului ca fiind una extraordinară și care
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
reglementări speciale, regulilor de soluționare a recursului menționat de prevederile art. 75 alin. (11) din Legea nr. 36/1995 le sunt aplicabile normele de drept comun cuprinse în art. 483-502 din Codul de procedură civilă, care conturează calea de atac a recursului ca fiind una extraordinară și care nu poate viza decât motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, iar stabilirea stării de fapt este atributul exclusiv al judecății de fond și de apel. Prin urmare, instanța de recurs poate să analizeze
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
de atac a recursului ca fiind una extraordinară și care nu poate viza decât motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, iar stabilirea stării de fapt este atributul exclusiv al judecății de fond și de apel. Prin urmare, instanța de recurs poate să analizeze cauza numai prin prisma motivelor de recurs și nu poate analiza modul de stabilire a stării de fapt de către un organ administrativ. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la o instanță
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
nu poate viza decât motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, iar stabilirea stării de fapt este atributul exclusiv al judecății de fond și de apel. Prin urmare, instanța de recurs poate să analizeze cauza numai prin prisma motivelor de recurs și nu poate analiza modul de stabilire a stării de fapt de către un organ administrativ. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la o instanță poate cunoaște anumite limitări, însă lipsirea instanței de posibilitatea de
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
1.006 din 18 decembrie 2006), Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea nr. 36/1995, care au următorul cuprins: „(11) [...] Hotărârea prin care se soluționează contestația poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 75 din Legea nr. 36/1995 sunt subsumate
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
sau, după caz, reprezentanții Camerei respective în Consiliul Uniunii nu vor participa la soluționarea contestației. ... 17. Curtea observă că, în acest context, hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prin care se soluționează contestația poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acțiunii disciplinare prevăzuți de lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București este definitivă. ... 18. Față de
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
Apel București este definitivă. ... 18. Față de această împrejurare, Curtea constată că, astfel cum este prevăzută de Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în contextul legislativ actual, singura cale de atac în fața instanțelor de judecată este recursul, astfel cum a fost reglementată prin art. I pct. 56 din Legea nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 8 iunie
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
din Codul de procedură civilă, recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. De asemenea, potrivit art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot forma obiect al recursului și alte hotărâri, în cazurile expres prevăzute de lege. Recursul nu poate fi exercitat decât pentru motive de nelegalitate, deoarece părțile au avut la dispoziție o judecată în fond, în fața primei instanțe. Așadar, instanța de recurs nu judecă pricina
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
forma obiect al recursului și alte hotărâri, în cazurile expres prevăzute de lege. Recursul nu poate fi exercitat decât pentru motive de nelegalitate, deoarece părțile au avut la dispoziție o judecată în fond, în fața primei instanțe. Așadar, instanța de recurs nu judecă pricina, ci controlează legalitatea hotărârii instanței de fond. De asemenea, potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
asemenea, prin Decizia nr. 778 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 17 aprilie 2018, Curtea a statuat, la paragraful 20, că numai hotărârile judecătorești sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs, cale extraordinară de atac, având în vedere că legiuitorul, în reglementarea obiectului recursului prin art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, s-a îndepărtat de la formularea fostului art. 299 alin. 1 din Codul de procedură civilă din
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
al României, Partea I, nr. 334 din 17 aprilie 2018, Curtea a statuat, la paragraful 20, că numai hotărârile judecătorești sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs, cale extraordinară de atac, având în vedere că legiuitorul, în reglementarea obiectului recursului prin art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, s-a îndepărtat de la formularea fostului art. 299 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 și nu a mai preluat teza referitoare la hotărârile altor organe cu
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
Codul de procedură civilă, s-a îndepărtat de la formularea fostului art. 299 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 și nu a mai preluat teza referitoare la hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională care sunt susceptibile de recurs drept cale extraordinară de atac. ... 23. Față de această împrejurare, Curtea reține că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]