2,309 matches
-
nu fac o critică menită să se transforme la rîndul ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept oglindă în care conștiința religioasă își analizează comportamentul, fără ca reflexia ce rezultă de aici să se crispeze în reformism dogmatic. în sfîrșit, științele religiei pot, ele înseși, să ne stîrnească o salutară reacție apofatică, purificatoare atunci cînd, în loc să își păstreze neutralitatea, se transformă în orizont explicativ pentru obiectul lor. Atunci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă răsfrîngere a unui lucru de sus într-unul de jos. Analogia, în acest sens strict, transpare într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
poate spune că acest tip de cercetări reprezintă o prelungire normală a psihologiei științifice. Nu este vorba aici despre o schimbare fundamentală în ceea ce privește opiniile metodologice și epistemologice ale behaviorismului. In această optică, comportamentul rămâne singurul obiect asupra căruia se concentrează reflexia și „locul” unde se infirmă sau se confirmă ipotezele. Ne putem aminti cum unul dintre părinții terapiilor comportamentale, sud-africanul Wople, nu ezita să utilizeze, în cadrul metodei sale de desensibilizare sistematică, imageria mentală și reprezentările simbolice, elemente pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de verificare care nu necesită o revenire sistematică la verificări concrete. In consecință, o funcționare cognitivă valabilă are nevoie de mijloacele cu care să facă diferența dintre o gândire corectă și una eronată. Aceste verificări sunt realizate cu ajutorul activităților de reflexie care sunt judecăți în legătură cu alte judecăți (reguli logice), prin raportare la experiența directă, prin captarea comportamentelor, ideilor, regulilor rezultate din cultura în care trăim (modelare simbolică). Sigur, la fiecare nivel, eroarea este posibilă, fie din cauză că regulile logice sunt încălcate, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Convorbirea continuă în legătură cu ceea ce Hubert trebuie să modifice referitor la atitudinea sa personală și la persoanele din anturaj. El nu se mai simte amenințat sau agresat lucrând asupra prevenției răspunsului, se gândește la mai multe atitudini ostentative ca la niște reflexii umoristice: „Nu poți fi întotdeauna în formă”. Este adevărat, am fost mai distant în acel moment...”. „Fără panică și dedramatizări, va spune el prietenilor săi, ne simțim bine în acest moment, să trăim clipa prezentă.” După ce a reușit să rezolve
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu corespunde cerințelor în domeniul psihologiei și nu conduce întotdeauna la o reușită stabilă pe termen lung. Terapeutul sexolog și de cuplu care folosește metoda cognitiv-comportamentală trebuie, adesea, să explice expectanța sa în calitate de terapeut și să insiste asupra beneficiului unei reflexii personale înainte de a se precipita într-o altă direcție. A trata penisul și zonele sale periferice (artere și vene) nu este suficient pentru a trata întreaga problema: în relațiile sentimentale, dragostea, pasiunea, emoția, senzația fac diferența. Medicamentele sexoactive, mai precis
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
începând cu B. Delavrancea și încheind cu contemporanii Valjan, I. Peretz ș.a. și cu reușitele lor scenice. Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
și de către Păstorel ca specialitate românească. Ciorba de burtă ne-a venit de la turci, iar căpățâna de miel fiartă este răspândită pe mai toate meridianele și are o vechime milenară. Tradiția iudaică a hranei rituale insistă pe miel; una dintre reflexiile sale în pictura ortodoxă poate fi văzută în icoana lui Andrei Rubliov numită „a Trinității“, unde este redat episodul biblic în care lui Avraam îi este anunțată venirea pe lume a unui descendent din sângele său (Geneza 18: 1- 3
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
conformației de constructor” a povestitorului (în detrimentul stilului, supralicitat de exegezele precedente), reabilitarea „târgovățului” Creangă (anatemizat de G. Ibrăileanu și de continuatorii săi) ori definirea Amintirilor... drept „anti-bildungsroman”. Predilecția nu întotdeauna fericită a lui R. pentru calambururi s-a concentrat în Reflexii și reflexe (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), pagini adunându-i „zicerile”, dintre care, multe, au intrat în circuitul oral. O culegere, Întâlniri cu clasicii (1998 ; Premiul Uniunii Scriitorilor), rezumă activitatea de prefațator a criticului, și nu numai. „Întâlnirile” sunt fericite măcar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
în actualitatea imediată, București, 1978; Noi explorări critice, București, 1982; De la imperfect la mai puțin ca perfect, București, 1987; Nu numai despre critici, București, 1990; Ion Creangă. O biografie a operei, București, 1995; Dinspre „Cercul Literar” spre „optzeciști”, București, 1997; Reflexii și reflexe, pref. Alexandru Paleologu, București, 1997; Întâlniri cu clasicii, București, 1998; Ultime explorări critice, București, 2000. Ediții, antologii: Pavel Dan, Scrieri, pref. edit., București, 1965; Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, I-II, pref. edit., București, 1971; Nuvela și povestirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
și povestirea românească contemporană (1944-1974), pref. edit., București, 1974; Nuvela și povestirea românească în deceniul opt, pref. edit., București, 1983; Ion Negoițescu, De la Dosoftei la Ștefan Augustin Doinaș. O antologie a poeziei române, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 166-169; Cesereanu, Ipostaze, 164-173; Cristea, Interpretări, 163-168; Felea, Poezie, 221-234; Ciobanu, Panoramic, 284-289; Stănescu, Poeți și critici, 182-192; Călinescu, Fragmentarium, 162-164; Drăgan, Reacții, 203-208; Grigurcu, Idei, 91-102; Tudor, Pretexte, 191-204; Magda Jeanrenaud, Nuvela românească contemporană, „Dialog”, 1974, 9-10; Piru, Reflexe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Cotuțiu precizează intențiile publicației: „De mult nutrim gândul înființării unei reviste a noastră, a școlilor, care să completeze și să lărgească cunoștințele obținute pe băncile școlii [...]. Vom lucra cu deosebit interes în domeniul literar, publicând atât lucrări originale, cât și reflexii, caracterizări etc.” Rubrici: „Jocuri”, „Bloc-notes”. Poezie scriu, marcând astfel câteva debuturi semnificative, Milu Mălin, Dominic Stanca, Petre Bucșa, Teodor Boșca, Ionel Manițiu, Francisc Păcurariu. Se publică și proză, dar fără valoare artistică. Importantă și surprinzătoare este activitatea sectorului de critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]
-
10% din probe. Remarcabil este interesul pentru genotipare, deși valoarea clinică și prognostică este discutabilă, mai ales la tinere sub 30 ani. Semnalarea unor diferențe în ceea ce privește frecvența genotipurilor oncogene în raport cu studiile americane sau cu alte studii europene poate incita la reflexii asupra oportunității vaccinării generalizate cu vaccinurile actuale. În România, screening-ul pentru cancerul de col uterin nu îndeplinește standardele europene: - nu întrebuințează criterii de recrutare (exemplu, citologice, histologice, virusologice) unice; - studiile publicate sunt pe serii mici și nu oferă rezultate comparabile
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
10% din probe. Remarcabil este interesul pentru genotipare, deși valoarea clinică și prognostică este discutabilă, mai ales la tinere sub 30 ani. Semnalarea unor diferențe în ceea ce privește frecvența genotipurilor oncogene în raport cu studiile americane sau cu alte studii europene poate incita la reflexii asupra oportunității vaccinării generalizate cu vaccinurile actuale. În România, screening-ul pentru cancerul de col uterin nu îndeplinește standardele europene: - nu întrebuințează criterii de recrutare (exemplu, citologice, histologice, virusologice) unice; - studiile publicate sunt pe serii mici și nu oferă rezultate comparabile
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Kányádi, Cai verticali, București, 1969; Panorama poeziei universale contemporane, introd. trad., București, 1972; Françoise Cachin, Gauguin, București, 1977; Odysseas Elytis, Iar ca sentiment un cristal, îngr. și pref. Iordan Chimet, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare). Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 163-169; Felea, Reflexii, 57-66, 138-147; Mincu, Critice, I, 106-108; Regman, Cronicari, 19-28; Felea, Poezie, 20-26, 167-177; Grigurcu, Teritoriu, 123-137; Ciobanu, Panoramic, 14-23, 127-131; Poantă, Modalități, 42-50; Petroveanu, Traiectorii, 193-207; Iorgulescu, Rondul, 44-55; Felea, Secțiuni, 16-23, 402-405; Piru, Poezia, I, 360-370; Ciobanu, Incursiuni, 67-78
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
El are caracter anticipativ și valoare strategică. În conceperea și dezvoltarea proiectului instituțional, am Încercat să țin seama- alături de colegii mei- de complexitatea, diversitatea și amplitudinea activităților școlare ce se desfășoară În unitatea noastră; căci PDI este rolul analizei și reflexiei critice asupra situației, de fapt explorând și utilizând resursele existente pentru atingerea obiectivelor propuse și pentru satisfacerea nevoilor organizației. Am centrat PDI-ul pe problemele cheie ale grădiniței, ceea ce Îl face să aibă o identitate aparte, să aibă specificitate sa
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
impune interpreților lui niște restricții. Limitele interpretării coincid cu drepturile textului (ceea ce nu înseamnă că ar coincide cu drepturile autorului lui)” Rezistențe avem și în critica anglo-saxonă la René Wellek. A existat o încercare și pe linia asimilării și definirii reflexiei teoretico-literare ca „literatură”. Teoria literaturii este știința literaturii ce are ca obiect literaritatea. Noțiune de literaritate a avut o geneză lentă și îndeajuns de sinuoasă. Propus inițial de Roman Jakobson, conceptul este vehiculat de reprezentanții formalismului rus preluat de formalism
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
acestui secol, ceea ce are urmări grave și nefaste asupra literaturii. Impactul ideologic este evident la nivel de conținut, literatura este ideologică, prin intermediul literaturii se propagă direct sau indirect o ideologie, iar ideologia condiționează la rândul ei, și chiar domină întreaga reflexie și teorie a literaturii. După primul război mondial literatura devine printre altele suport pentru orice ideologie, face posibilă manipularea ideologică. Paternitatea marxistă a definiției literaturii ca ideologie este evidentă. K. Marx, încă din secolul trecut, vorbise de „formele ideologice” ale
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
formele urbane cu geometrie pură puteau influența în mod favorabil viața socială reprezenta un motiv decisiv pentru autorizarea acțiunilor în acest sens: ei au putut betona Franța cu conștiința împăcată. Decât să caute un raport de la cauză la efect, de reflexie, chiar de alibi între explicația materialistă (necesitatea de a produce locuințe urgent și în masă) și justificarea ideologică (admirabila influență a unghiului drept asupra spiritului uman), apărea mai prudent să-l parodieze pe Max Weber și să vorbească despre "afinitățile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
școlare. Capitolul I prezintă un set de experimente de optică care pot fi realizate atât la nivel începător, dar și la nivel avansat al elevilor de gimnaziu și liceu. Experimentele prezentate caută să reliefeze fenomene optice studiate în învățământul preuniversitar: reflexia, refracția, reflexia totală, interferența, difracția și polarizarea luminii. Capitolul II, pentru evaluarea cunoștințelor, conține un set de teste de evaluare sumativă care sunt utile elevilor de liceu care se pregătesc pentru bacalaureat, dar și celor care participă la concursuri școlare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
I prezintă un set de experimente de optică care pot fi realizate atât la nivel începător, dar și la nivel avansat al elevilor de gimnaziu și liceu. Experimentele prezentate caută să reliefeze fenomene optice studiate în învățământul preuniversitar: reflexia, refracția, reflexia totală, interferența, difracția și polarizarea luminii. Capitolul II, pentru evaluarea cunoștințelor, conține un set de teste de evaluare sumativă care sunt utile elevilor de liceu care se pregătesc pentru bacalaureat, dar și celor care participă la concursuri școlare. Capitolul III
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
experimentală. Unele experimente necesită aparate elaborate și expertiză, dar există multe experimente științifice fundamentale care pot fi efectuate la domiciliu, fără costuri mari sau de competență tehnică. A experimenta înseamnă a studia și a concluziona, deci haideți în lumea opticii! Reflexia luminiii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. Reflexia are loc de asemenea când lumina atinge suprafața de separare dintre doua
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
experimenta înseamnă a studia și a concluziona, deci haideți în lumea opticii! Reflexia luminiii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. Reflexia are loc de asemenea când lumina atinge suprafața de separare dintre doua medii transparente... O parte din lumina care atinge suprafața de separare va fi reflectată în primul mediu. Dacă lumina atinge suprafața de separare sub un unghi, atunci lumina
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă-mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. Reflexia totală înumită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare decît de partea cealaltă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă-mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. Reflexia totală înumită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare decît de partea cealaltă, iar unghiul de incidență este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]