3,106 matches
-
vezi Punct Fix, 2003). Ce e fascinant cu adevărat la piesele lui Manuel Pelmuș e descoperirea că el lucrează, exagerând puțin, la aceeași piesă încă de la Outcome și până la preview (2006). Ce-l interesează exclusiv? O manieră minimalistă, dar puternic reflexivă de a reprezenta corpul său așa cum apare el în momentul respectiv, în urma coincidențelor cu contextele socio-politice, cu bombardamentul de informație/influențe care i-ar impune forme și rigori, ori mutilări, ori măcar metamorfoze. Transformând arta dansului contemporan într-un performance
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
în preview (sau piesa cu întunericul) se încearcă fixarea atenției spectatorului într-un aici și acum continuu (prin discursul lui Manuel care își explică mișcările), iar în tot acest timp, dincolo de întuneric, „spectatorul e invitat pe scenă la un dans reflexiv“, e invitat să facă efortul să construiască/ântrevadă/susțină corpul dansatorului în mișcare, cum spune chiar el în interviul din „Suplimentul de cultură“. Oare ce mai urmează după așa ceva? Răi, Doamne, și toți geniali! Bogdan-Alexandru Stănescu Domnul Paul Johnson a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
ruptura (pe care ultimul val o si bifează), nu acceptă, neapărat, rețetele "optzeciste"; poet matur, el s-a impus ca un nume important al liricii noastre. [...] Și experiența tragică a dezrădăcinării si utopia "tării pierdute" si nostalgia ingenuității hrănesc fondul reflexiv. Dar această poezie e, mai cu seamă, îndatorată unui existențialism vibratil, interogativ-filosofard, captînd strigătul ființei; de unde si sentimentul acut dramatic al vieții.[...] Rămîne însă un mister de ce poetul de la Chișinău întîrzie a fi recuperat pentru literatura română, acolo unde, indiscutabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
acest context, nu surprinde. Poetul botoșănean, stabilit în Bîrlad, este un nume bine așezat în tabelul valoric al poeziei românești contemporane. Discret, retras, cult, Cristian Simionescu este, prin excelență, inconfundabilul "maratonist", fără de care "sportul" național, POEZIA, ar fi mai puțin reflexiv, grav, substanțial." Nu cred că și-a pus vreodată întrebări despre limita posibilului. Dar unde suntem, unde am ajuns cred că s-a întrebat, ca ilustrare a ideii de responsabilitate. Vibrează înnoitor când dă viață proiectelor. Lansează producții culturale care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ieșea din ființa lui Bernard cu o anumită lene, ca și cum o femeie s-ar fi dezbrăcat cu lentoare în fața unor priviri exci tate. niciodată însă Bernard nu reușea să treacă dincolo de acea primă frază. Imediat ce punea punct, întregul său sistem reflexiv și motor se bloca. Creierul său înceta să mai gîndească, dar și mușchii mîinii și ai degetelor i se crispau. De mii de ori i se întîmplase acest lucru și de mii de ori Bernard trebuise să accepte acea postură
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fluiere și buciume; un Psalm (cu ecouri din Cotrușă „țăran român cu bundă, cămeșă și șerpar; trecutul se materializează În „icoane vechi de doine și basme românești””. O relativă schimbare de optică se manifestă În Vestala neagră Însumare de momente reflexive vehiculând o simbolistică decorativă, dar neexcluzând radical clișeele. ...Pretutindeni poetul duce cu sine mâhniri și esențe amare, aceleași la Calatis, și Drinova, la Gâvojdia și Tapia; el vegheză lângă Cetatea Neamțului și exultă la Codrii Cozminului, niciodată ajuns la pacea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și ea la urma urmelor, i-a restituit vederea. Nu voi amâna revelația, mult iubite prietene Parodi: Ricardo și-a scuturat lenea somnului În brațele baronesei de Servus. Viața domniei voastre și viața mea, mai lenevoase, mai sedentare, poate mai reflexive, sunt, În consecință, lipsite de atari peripeții; dar ele forfotesc În viața lui Ricardo. Peste măsură de Întristat de moartea Pumitei, el o caută pe baroneasă. Gregorio Martínez Sierra al nostru a fost sever, dar cât se poate de drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un fotoliu, iar el a început să se plimbe când încolo, când încoace, de la un perete la celălalt al încăperii. Era un om puțin înalt, subțire de talie, cu sprâncene accentuate, slab fără să fie tras, puțin bătrânicios pentru mine, reflexiv cum arăta și se plimba domol cu mâinile la spate. Focul ardea în sobă, era liniște mare și el continua plimbarea sa monotonă, gânditor. - Te-am invitat, zice, că ne cunoaștem... Scuză-mă că mă plimb... E un obicei din
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dat fiind că prin intermediul acestor interpretări se construiesc reprezentările și, implicit, comportamentele politice ale cetățenilor. Multe dintre informațiile politice actuale sunt veritabile surse de informare, lucru care ne face să respingem credința stereotipă că televiziunea ne-a făcut mai puțin reflexivi sau suferinzi de deficit de atenți. În același timp, trebuie să constatăm însă că ea nu ne provoacă nici intelectual, nici moral. Jurnaliștii s-ar putea să ne ia în serios în calitate de consumatori de știri, însă ignoră rolul nostru mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
limbajul grației. De neuitat rămâne imaginea aceea a lui „Danilov“ impusă în volumele anilor ’80, de la Fântânile carteziene până la Deasupra lucrurilor, neantul, perambulând printr-un Copou metafizic, citindu-l pe Borges, sau așezat cu capul în mâini, schițând acțiunea poetului reflexiv peste marginile iertate, care nu rezistă impulsului de a-și deșuruba capul pentru a se uita mai bine la ce-i în el. Un bufon al existenței sublunare, mimând, prin gesturile sale de un nonsens superior, incoerența vieții înțelese în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
curgere cronologică. La acestea se adaugă așa zisele unități narative cu planuri schimbate și cu actanți diferiți. S-ar putea trage concluzia că există un sistem propriu, probabil cu o cheie a segmentarismului ori fragmentarismului, știută numai de autor, latura reflexivă stând alături de cea obiectivă, încât cititorul trebuie să fie foarte atent la originala construcție. Evadarea în vis și reconstituirea lumii din perspectivă pur subiectivă, așezată pe straturi, este prezentă peste tot. Oricum, literatura este o realitate posibilă, ori autorul nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
copii din sat îi semănau. Revenind la lumea școlii, este memorabilă Natalia Udrea, celebra NU, care întruchipează pe conducătorul infatuat, rupt de realitate, stăpânit de idei preconcepute, sectar și inflexibil. Starea de insomnie se prelungește, între tic-tacuri se întâlnesc pasaje reflexive, de autoanaliză, dar și crâmpeie de anecdote, povestioare, fapte și întâmplări atipice, cu ecou emoțional. Într-o pagină antologică este povestită o întâmplare cu un cuplu tânăr care se desparte din pricina lipsei de comunicare. Femeia are o aventură în casa
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
sau imagini video-live ale mitingurilor electorale din țară, ținând cont de faptul că utilizatorii, rareori, citesc manifestele politice sau programele ideologice. Contrastând cu spiritul neîngrădit al site-ului, transformat în forum de discuții, stilul puternic orientat este evidențiat prin forme reflexive și personale ale discursului, precum programul "Viziunea mea". Sloganul de campanie, "Băsescu pentru România", nu mai este la fel de percutant că sloganul din 2004, "Să trăiți bine!", caracteristic pentru stilul băsescian, putând fi considerat o parafrazare a primei părți din sloganul
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
a sprijinit, precum și promovarea implicării participative. Analiza discursului lui Traian Băsescu a arătat că și-a prezentat platformă politică fără a furniza informații personale despre el însuși, desi limbajul lui a fost constant personalizat (de exemplu: "Viziunea mea") la modul reflexiv, persoana I, singular, alternând cu persoana I plural pentru ideea asocierii cu poporul (exemplu: "să facem", "să vedem", "avem"), subliniind intenția asumată de a spori angajamentul utilizatorului prin personalizarea discursului și substituirea identității personale cu persoana publică a candidatului Băsescu
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
cu mare entuziasm. A avut, ce-i drept, obiecțiile sale: „Poate ieși ceva bun din Nazaret?”, dar care, auzind primele cuvinte ale lui Isus, a spus: „Tu ești cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, Cel pe care Îl așteptăm”. Este caracterul reflexiv, rațional, constant, echilibrat, profund. Diversitatea temperamentelor indică faptul că există o chemare eclezială pentru toți. Nimeni nu poate spune că are un temperament care nu se potrivește... Există o chemare pentru cei mai înfocați; este o chemare pentru colerici; există
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
sport. În plan cultural cred că ratează cei care nu cultivă lectura, instrucția, creația. Dacă n-ai fi scriitor ce altceva ți-ar fi plăcut să fii? Cum justifici această alegere? Moartea tatălui meu a ales să fiu un om reflexiv. Abia în 1990 am devenit "scriitor", adică membru al unei asociații sindicale, Uniunea Scriitorilor, unde încercăm să ne resolidarizăm, în favoarea limbii române, a caracterului, a dialogului. Dacă n-aș fi fost scriitor, mi-ar fi plăcut să fiu scriitor (cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întâmplă, întrucât cele două funcții se intersectează și, acolo unde interferează, pot apărea obstacole. Am numit interferența lor reflexivitate, ceea ce nu înseamnă că am descoperit ceva nou; fenomenul acesta a fost studiat încă din Antichitate sub diverse denumiri. Caracteristică situațiilor reflexive este absența corespondenței dintre perspectiva participanților și starea concretă de fapt. Să luăm, de exemplu, bursa de valori. Oamenii vând și cumpără acțiuni, anticipându-le prețul ulterior, însă aceste valori depind de așteptările investitorilor, care nu pot să implice cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ceea ce ar putea fi dacă participanții ar lua doar decizii bazate doar pe ceea ce cunosc. Condiții departe de echilibru Teoriile economice predominante se bazează pe ipoteza comportamentului rațional, care le permite economiștilor să determine prețul de echilibru. Cred că situațiile reflexive nu tind neapărat spre echilibru, ci pot ajunge departe de echilibrul teoretic∗. Pentru a descrie astfel de cazuri, voi introduce conceptul de condiții departe de echilibru, care domină deseori piața financiară, nefiind în nici un caz permanente. De asemenea, voi aplica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
nerealistă, dar ideea că ierarhia preferințelor și gama de posibilități sunt independente încă nu a fost abandonată. Economiștii continuă să caute punctul de echilibru; când nu-l găsesc, vorbesc de echilibre multiple. Am încercat să arăt că există o interconexiune reflexivă a valorilor și oportunităților, a aspectelor subiective și obiective ale realității; ca atare, nici valorile dominante, nici oportunitățile existente nu pot fi deplin cunoscute, iar punctul de echilibru nu poate fi determinat. însă această teorie a reflexivității nu a progresat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
cazul absenței schimbării, justificând-o prin argumentul că lipsa schimbării, în loc să fie o expresie a echilibrului, este și o condiție a dezechilibrului caracterizat de o discrepanță uriașă între percepțiile dominante și condițiile reale și că ele sunt într-o interacțiune reflexivă. Eram de părere că lipsa schimbării se poate autoconsolida și ea la început, apoi se autodistruge. Să luăm următorul fragment: într-o societate închisă, dogma dominantă este foarte departe de realitate, dar sistemul e viabil atât timp cât există o modalitate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
schimb, în raport cu oamenii care le utilizează, abstracțiunile fac parte din realitate: influențându-le atitudinile și acțiunile, au un impact semnificativ asupra evenimentelor. De exemplu, descoperirea legii gravitației a schimbat comportamentul oamenilor. în măsura în care indivizii se gândesc la situația lor, ea devine reflexivă. în loc de o separare clară între gânduri și realitate, diversitatea infinită a lumii în schimbare este dată de diversitatea infinită a interpretărilor pe care gândirea abstractă le poate produce. Gândirea abstractă tinde să creeze categorii cu ajutorul cărora evidențiază contrastul dintre aspecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
doctrina unității științei: aceleași metode și criterii se aplică atât în studiul fenomenelor naturale, cât și sociale, lucru cu care nu sunt de acord. Există o diferență fundamentală între cele două direcții: obiectul de studiu al științelor sociale are caracter reflexiv și reflexivitatea elimină separarea dintre enunț și fapt, care a făcut procesul critic atât de eficient în științele naturale. Reflexivitatea impune anumite dificultăți procesului critic, care sunt absente în științele naturale. Trebuie să facem distincție între două probleme diferite. Una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
democrația duce, într-adevăr, la rezultate pozitive. Avem aici o relație circulară: democrația poate servi drept ideal doar dacă este eficientă și poate fi eficientă doar dacă e general acceptată ca ideal. Această relație trebuie să evolueze printr-un proces reflexiv în care realizările democrației consolidează democrația și viceversa. Democrația nu poate fi impusă printr-un decret. Asemănarea cu știința este izbitoare. Convenția obiectivității și eficiența metodei științifice sunt, de asemenea, dependente una de alta. Știința se bazează pe descoperirile sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
nu ar realiza ce șanse ratează. Prin urmare, suntem extrem de departe de concurența perfectă! Instabilitatea Diferențele față de conceptul clasic de concurență perfectă merită investigate. Economia clasică afirmă că și valorile, și oportunitățile ca fiind date independent, pe când eu le consider reflexive. Ca atare, instabilitatea trebuie să fie o problemă endemică. Această concluzie contrazice în mod direct teoria clasică a concurenței perfecte, unde se presupune că urmărirea rațională a propriului interes duce la echilibru. în loc de echilibru, jocul liber al forțelor pieței generează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
î, acceptarea î de către societatea deschisă, î radicală, î în realitate, principiile interdependente ale reflexivității și î, condiții departe de echilibru experimentarea î, î pe piața financiară, condiții aproape de echilibru vs î, funcționarea î, î în situații politice/sociale, situații reflexive și î, frica î de moarte, exploatarea î, politica î, sprijinul pentru lupta împotriva terorii câștigat prin intermediul î, erori fertile baza culturii în î, î ca separare între gândire și realitate, ajutor extern, deficiențe ale î, libertate conceptul de î
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]