3,182 matches
-
Bakan, D., The Duality of Human Existence: An Essay on Psychology and Religion, Rand Mc Nallly, Chicago, 1966. Ballmer-Cao, T. H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Băluță, O., Feminism modern reflexiv, Editura Tritonic, București, 2013. Banaji, M. R., Greenwald, A. G., "Implicit gender stereotyping in judgments of fame", în Journal of Personality and Social Psychology, 68, 1995. Banaji, M., & Hardin, C., "Automatic stereotyping", în Psychological Science, 7, 1996. Baumgartner Doris, Travail familial
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
traducere de L. Stoica, Editura Cartier, București, 2006. Vitelaru, Daniela, "Mofturile bogătașilor la salonul luxului din Milano nu țin cont de criză", în Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/mofturile bogatasilor la salonul luxului din milano nu tin cont de criza-65565.html, 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă, Editura Polirom, Iași, 2007. Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Editura Institutul European, Iași, 2007. Voicu, Bogdan, Valorile și sociologia valorilor. http://www.iccv.ro/valori/texte/valori-cvb,%20v4.pdf., 2009. Wagner, Janet, "Aesthetic value: beauty
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în această direcție dobândirea unei eficiențe sporite, optimizarea procesului de învățământ, în alți termeni și, mai important chiar „redimensionarea raportului dintre latura verbală și cea acțional productivă a practicii didactice” (C. Cucoș, 1995, p. 192). Mai reținem pe aceeași linie reflexivă și observația că mijloacele didactice facilitează cunoașterea didactică având calități informative și formative superioare. Literatura de specialitate tratează pe larg aceste aspecte, dar interesul nostru în expunerea de față îl constituie doar asigurarea cadrului general al problemei privind integrarea tehnologiilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
in viziunea revistei pedagogice „Școala și familia", RPed, 34, nr. 12, 1985, 61-63. [127] PETRE, DAN; GRĂDINARU, TATIANA, Criterii de trecere de la dictare la prelegere, PLRS, 1985, 134 139. [128] PETRE, DAN; LUCIAN, IOAN, Dificultăți în receptarea pronumelor personal și reflexiv în cazul dativ de către studenții din anul pregătitor cunoscători ai limbii engleze, PLRS, 1985, 88-92 [cu bibl. și l au. [129] PISCOI, VIORICA; JURCĂU, EMILIA; JURCĂU, NICOLAE, Limbaj și învățare, Familia, 21, nr. 3, 1985, 10 [tulburări de limbaj]. [130
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Nova, 1994, 260 p. [89] GÎTAN, IOANA; CRĂCIUN, VASILICA; ETAGAN, BENONI, Exerciții și teste de gramatică. Culegere pentru clasele II-IV. Ed. a 2-a revăzută, Craiova, Editura Sibila, 1994, 224 p. [90] GOGA, MIRCEA, Propuneri pentru o predare a pronumelui reflexiv la studenții străini, StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, 97-101 [res. fr.]. [91] GOIA, V., Tipuri de învățare: de la concepte teoretice la aplicații practice, StUBBPP, 38, nr. 1 2, 1993, 31-37 [Engl. Ab.]. [92] GOLDU, CORNELIU., Plugarii de Octavian Goga - variantă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
elevilor Liceului de Științe ale Naturii, Brașov, Pitești, Paralela 45, 2000, 199 p. [122] ZALIS, HENRI; BADIA, SILVIU, Scriitori români peregrini: traiectorii literare în timp și spațiu. București, Universal Dalsi, 2000, 332 p. [123] ZUGUN, PETRU, Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv, Convorbiri didactice, XI, 2000, nr. 34, p. 35-38. 2001 [1] ABECEDAR / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, - București, Petrion [2] AGRIGOROAE, DAN, Limba română. Clasa a III-a. Teme de evaluare. Piatra Neamț, Adan, 2001, 64 p. Conține bibliografie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cuza, Sect. Științele Educației, vol. XIII/2009, pag. 21-32. [163] SÎRGHIE, ANCA, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul preșcolar și primar, Sibiu, Alma Mater, 2009, 379 p. [164] SÎRGHIE, ANCA; STUPARU, ADA, Limba și literatura română: scrierea argumentativă, scrierea reflexivă, scrierea imaginativă: clasele V-VIII, modele, aplicații, exerciții, București, Editura Gabriel, 2009, 143 p. [165] SLĂMNOIU, SORINA, Sintaxa propoziției și a frazei: lucrare științifică, Craiova, Sitech, 2009, 118 p. [166] SOARE, HADRIAN; SOARE, GHEORGHE, Limba și literatura română: noul bacalaureat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
muncesc" i-a luat locul "se muncește". * Scriu cu teama de a nu uita! Atâtea gânduri s-au pierdut în negura amintirilor, lăsând doar umbrele discrete ale sensurilor pe care le-au vehiculat, încât mă tem de pierderea conținuturilor mele reflexive ce echivalează în fond cu o știrbire a identității. Scrisul reușește să-mi salveze acele părți din mine despre care nu știu unde pleacă; e forma mea de luptă cu propria temporalitate. * Din dorința de a apăra femeia (sunt tentat să cred
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
îl constituie dispunerea critică în fața oricărei propuneri. La fel ca în cazul oricărei maladii contagioase, izolarea poate avea bune rezultate. Societatea o practică sub forma izolării în închisori a celor ce se fac purtătorii acestor structuri mematice. Recomand însă izolarea reflexivă (meditația în singurătate) pentru cei ce riscă să fie contaminați. Analizând spre exemplu marxismul, putem găsi în apetitul pentru proprietate o altă formă de protecție împotriva unei boli mortale a secolului XX. * Insuccesul ideologiei comuniste în România l-am văzut
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
susțină decizii; să aibă curajul să ia poziție sau să treacă la acțiune și să își asume responsabilitatea; - să intre în relație: să facă dovadă de sinceritate, toleranță, empatie și respect în contactele sale cu ceilalți; - să dezvolte o gândire reflexivă și să facă dovadă de spirit critic: să analizeze propria comportare, să fie dispus să pună în discuție propria persoană și propriul mediu, să verifice autenticitatea unei afirmații sau a unui fapt, oportunitatea și fezabilitatea unui obiectiv fixat, înainte de a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
să-și precizeze punctele forte și limitele, ca și obiectivele personale și mijloacele pentru a ajunge la ele; să identifice nevoile de formare prezente sau viitoare și să răspundă la ele în cadrul formării permanente; să conducă un demers de analiză reflexivă într-o manieră riguroasă a aspectelor precise ale predării sale; să repereze, să înțeleagă și să utilizeze resursele (literatura de cercetare și literatura profesională, rețelele pedagogice, asociațiile profesionale, băncile de date) disponibile asupra învățământului; să utilizeze observația în clasă, informațiile
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
referă la școală (programe, orare, instrucțiuni oficiale, personal, regulamente etc.), dar și istoria, funcționarea sistemului etc. Concluzii Oricare ar fi condițiile în care își exercită profesia, trebuie ca institutorul: - să aibă o atitudine pozitivă față de copil - să dezvolte o atitudine reflexivă asupra experienței sale - să dea o dimensiune socială profesiei de cadru didactic Referentiel des competences professionnelles du professeur des ecoles stagiaire en fin de formation inițiale. (Annexe III, BO n° 43 du 24 novembre 1994) [http://www2.toulouse.iufm.fr
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
mediului, activități umanitare, culturale, sportive, etc.) Cadrul didactic desfășoară activități de integrare în comunitate a minorităților (etnice, sociale, religioase, etc.) Cadrul didactic se implică în rezolvarea problemelor comunității promovând valori morale și civice. Principiul IV Cadrul didactic are o atitudine reflexivă Cadrul didactic este conștient că activitatea didactică înseamnă și perfecționare continuă. El se preocupă permanent de identificarea acelor aspecte ale activității sale care necesită ameliorări. În consecință, el este interesat să se perfecționeze continuu, să învețe din experiența sa și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de identificarea acelor aspecte ale activității sale care necesită ameliorări. În consecință, el este interesat să se perfecționeze continuu, să învețe din experiența sa și a altora; găsește căi și mijloace de reproiectare și optimizare a propriei activități. Cadrul didactic reflexiv își îmbunătățește continuu competențele personale. Principiul V Cadrul didactic este promotor al unui sistem de valori în concordanță cu idealul educațional Cadrul didactic recunoaște, utilizează și promovează valori social-umane, moral-civice, cognitive, culturale și spirituale. Cadrul didactic oferă șanse egale pentru
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
fi fost așa? Oare nu scuturasem eu de pe suflet și de pe inimă grijile cicălitoare și ridicole ale vieții de toate zilele?! Mă rog la toți zeii ca vremea să se schimbe. În acest Îndepărtat spațiu al Oceaniei am devenit mai reflexivă la problemele vieții și morții, la problemele ce par incompatibile dintre religie și știință... Oare cât adevăr se păstrează În ele?! Despre această problemă a sacrului și profanului au scris clasici ai științei religiilor, cum ar fi N. Söderblom și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Mahatma Gandhi, Jawaharlal Nehru și Indira Gandhi. Astfel observăm cum documentarea minuțioasă, aproape exhaustivă, dublată de observațiile și impresiile luate de la fața locului dau naștere unui memorial de călătorie, certificat Însă științific. Autoarea noastră Îmbină În carte documentarul cu emfaza reflexivă. În felul acesta mirajul depărtării dispare, țărmurile inaccesibile cândva sunt date percepției noastre de către naratoare, iar mitul devine realitate și păstrează eternității ceva din sufletul generațiilor care au trecut pe acolo. De altfel, subcontinentul indian nici nu are cum să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
noastră are o perspectivă vădit romanică: încercăm să găsim corespondente romanice pentru fenomenele din româna veche pe care le examinăm și să derivăm existența acestora din structuri latinești. Contactul lingvistic influențează în mod semnificativ frecvența unor fenomene (e.g. encliza pronumelui reflexiv) și poate duce la atestarea de structuri aberante din perspectiva regulilor sintactice ale românei vechi (e.g. encliză pronominală la dreapta negației propoziționale), însă este obligatoriu ca fenomenul de contact să se grefeze (fie și parțial) pe o structură disponibilă în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și Niculescu (2016) se face constatarea că linearizarea [clitic pronominal - negator propozițional nu] nu este atestată; în secolul al 16-lea, linearizarea cea mai frecventă este [nu - clitic pronominal - verb] (17), cu câteva excepții care implică encliza cliticului (mai ales reflexiv) la dreapta negației [nu - verb - clitic pronominal (reflexiv)] (18); encliza reflexivului la dreapta negației se întâlnește și în cronicile muntenești (Todi 2001: 49) (19); în secolele următoare, linearizarea [nu - clitic - verb] (17) se generalizează. Structurile cu encliză a reflexivului la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
clitic pronominal - negator propozițional nu] nu este atestată; în secolul al 16-lea, linearizarea cea mai frecventă este [nu - clitic pronominal - verb] (17), cu câteva excepții care implică encliza cliticului (mai ales reflexiv) la dreapta negației [nu - verb - clitic pronominal (reflexiv)] (18); encliza reflexivului la dreapta negației se întâlnește și în cronicile muntenești (Todi 2001: 49) (19); în secolele următoare, linearizarea [nu - clitic - verb] (17) se generalizează. Structurile cu encliză a reflexivului la dreapta negației au, în general, model slavon (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propozițional nu] nu este atestată; în secolul al 16-lea, linearizarea cea mai frecventă este [nu - clitic pronominal - verb] (17), cu câteva excepții care implică encliza cliticului (mai ales reflexiv) la dreapta negației [nu - verb - clitic pronominal (reflexiv)] (18); encliza reflexivului la dreapta negației se întâlnește și în cronicile muntenești (Todi 2001: 49) (19); în secolele următoare, linearizarea [nu - clitic - verb] (17) se generalizează. Structurile cu encliză a reflexivului la dreapta negației au, în general, model slavon (cf. Willis 2000: 336
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ales reflexiv) la dreapta negației [nu - verb - clitic pronominal (reflexiv)] (18); encliza reflexivului la dreapta negației se întâlnește și în cronicile muntenești (Todi 2001: 49) (19); în secolele următoare, linearizarea [nu - clitic - verb] (17) se generalizează. Structurile cu encliză a reflexivului la dreapta negației au, în general, model slavon (cf. Willis 2000: 336). (17) a. nimini de rudele meale nu m-a grijit (DÎ.1591-600: VIII) b. să nuse strice întru viața domnetale (DÎ.1600: XXXII) c. că încă nu se-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de regulile de deplasare (negația propozițională realizată prin nu blochează deplasarea verbului la C, atât în româna modernă, v. §III.3.3, cât și în româna veche, v. §2.1.3 supra), însă atestată în structurile slavone (cu pronume clitic reflexiv) (v. Willis 2000: 336). (52) a. Pre tine nedejduiiu: să nu rușinedzi-mă în veac și să nu mă râdză aleanișii miei (CM.1567: 238v) b. Nu pomeni fă<ră>delegile noastre întăile, currundu se afle-ne cruțarile tale (PH.1500
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vor fi gramaticalizat ca structuri perifrastice în română (și în limbile romanice) (v. §3.2.1.1), este puțin probabil ca fenomenul de postpunere a auxiliarelor să fie influențat masiv de texte slavonești (spre deosebire de fenomenul postpunerii pronumelor clitice (mai ales reflexive); în §2.1.2 supra, am arătat că encliza pronumelor clitice apare și în condiții nespecific tipologice românei vechi, fiind deci un calc parțial de structură) (v. și Zafiu 2016 pentru o discuție nuanțată). Reamintim că adoptăm analiza propusă explicit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
NL.~1750−66: 4) Negația propozițională blochează în general inversiunea din motive care țin de specificul deplasării verbului în româna veche și modernă (v. §2.1.3 supra). Structurile cu inversiune verb-clitic la dreapta negației (nu - verb - clitic (mai ales reflexiv)) sunt atestate în traduceri (v. §§2.1.2; 2.1.3 supra); inversiunea verb-auxiliar (nu - verb - auxiliar) are doar patru înregistrări, doar în CB.1559-60 (Zafiu 2014, 2016), deci nu poate fi considerată o structură cu circulație reală în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
evidență ideea că encliza pronominală la dreapta negației nu se conformează specificului sintactic al românei vechi, ci copiază mai degrabă un model străin, slav(on). În al treilea rând, pronumele encliticizat la dreapta lui să în exemplele (102b-d) este pronumele reflexiv; encliza pronumelui reflexiv a fost considerată un element de influență slavonă asupra românei vechi 38. Procliza pronominală cu subjonctivul în absența complementizatorului să este cu totul accidentală: (103) Aceea dau știre domnivoastră și Dumnezeu vă veselească, amin. (DÎ.1599−600
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]