284,218 matches
-
de autoritățile administrației publice locale. (Pentru unitate de reglementare, se propune mutarea acestui text la art. 101, în cadrul secțiunii destinate finanțării. (12 Toți elevii cuprinși în grupele de performanță sunt înscriși într-un Registru național al performanțelor sportive, în baza reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Se impune mutarea acestui text la secțiunea destinată învățământului pentru copiii și tinerii capabili de performanțe înalte, ca ultim alineat. Art. 43 (1 Pentru sprijinirea activității sportive și artistice de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și materiale necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului de artă și învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice și sportive de nivel regional și național. (Se impune eliminarea textului, având în vedere că nu poate face obiectul reglementării unei legi. SECȚIUNEA 11: Învățământul postliceal (Se impune modificarea titlului secțiunii în: „Nivelul postliceal”; în egală măsură, pentru logica acestui capitol, se impune mutarea acestei secțiuni imediat după secțiunea destinată învățământului - „nivelului” - liceal. Art. 44 (1 Învățământul postliceal se organizează
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
secțiuni imediat după secțiunea destinată învățământului - „nivelului” - liceal. Art. 44 (1 Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului. (Pentru corectitudinea reglementării, față de propunerile anterioare, se impune reformularea textului, astfel: „(1 În cadrul nivelului postliceal, activitatea specifică se organizează în unități de învățământ cu personalitate juridică sau ca structuri în cadrul unor unități de învățământ cu personalitate juridică, care au cel puțin nivelul liceal
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
care au cel puțin nivelul liceal, filiera tehnologică.” (2 Învățământul postliceal face parte din învățământul profesional și tehnic și este parțial subvenționat de stat. (Textul este necesar a fi modificat corespunzător și mutat în cadrul secțiunii destinate finanțării, pentru evitarea dublei reglementări. Notă: Se introduce un nou alineat, cu următorul conținut: „(2 Nivelul postliceal se organizează numai la forma de învățământ cu frecvență.” (3 Învățământul postliceal special face parte din învățământul profesional și tehnic și este integral subvenționat de stat. (Se impune
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
nou alineat, cu următorul conținut: „(2 Nivelul postliceal se organizează numai la forma de învățământ cu frecvență.” (3 Învățământul postliceal special face parte din învățământul profesional și tehnic și este integral subvenționat de stat. (Se impune eliminarea, pentru evitarea dublei reglementări; în acest sens, a se vedea nota referitoare la gratuitatea învățământului special din cadrul Secțiunii 13. (4 Școlile de maiștri sunt școli postliceale. (Opinăm că acest text ar trebui să se constituie ca articol ultim în cadrul acestei secțiuni. NOT: Pentru corectitudinea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în acest sens, a se vedea nota referitoare la gratuitatea învățământului special din cadrul Secțiunii 13. (4 Școlile de maiștri sunt școli postliceale. (Opinăm că acest text ar trebui să se constituie ca articol ultim în cadrul acestei secțiuni. NOT: Pentru corectitudinea reglementării, față de propunerile anterioare, se impune inserarea următoarelor alineate: „(3 Nivelul postliceal se organizează cu filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului. (4 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este abilitat să stabilească, prin planurile-cadru de învățământ
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
aprobă, prin decizie, de inspectoratul școlar și se comunică Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Pentru logica textului, propunem mutarea acestuia ca alin. (6 al primului articol din secțiune, așa cum a fost reformulat conform propunerii noastre. În plus, pentru corectitudinea reglementării, se impune și modificarea textului, după cum urmează: „Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre 34 a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Prin excepție, cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională. Se impune înlocuirea termenului „școlare” cu sintagma „de învățământ”. În plus, pentru corectitudinea reglementării, sintagma „va fi” se înlocuiește cu termenul „este” - trebuie evitată folosirea timpului viitor al verbelor, toate reglementările trebuind făcute la timpul prezent. (10 În unitățile conexe învățământului preuniversitar din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
din rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională. Se impune înlocuirea termenului „școlare” cu sintagma „de învățământ”. În plus, pentru corectitudinea reglementării, sintagma „va fi” se înlocuiește cu termenul „este” - trebuie evitată folosirea timpului viitor al verbelor, toate reglementările trebuind făcute la timpul prezent. (10 În unitățile conexe învățământului preuniversitar din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și din rândul minorităților naționale, cu respectarea criteriilor de competență profesională. (11
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cazul unităților școlare cu predare în limba română, în condiții similare. NOTa: În vederea unei exprimări concise, în tot cuprinsul legii, se impune ÎNLOCUIREA SINTAGMEI „COSTUL STANDARD PER ELEV ȘI PER PREȘCOLAR” CU „COSTUL STANDARD PER BENEFICIAR DIRECT”; PENTRU unitate de reglementare, se impune ÎNLOCUIREA SINTAGMEI „UNITȚI ȘCOLARE” CU SINTAGMA „UNITȚI DE ÎNVȚMÂNT”. Art. 46 (1 În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română. (2 Disciplina Limba și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
se impune introducerea unei virgule după termenul „română”. (2 Unitățile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraș sau în comună au personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi. Se impune mutarea acestei reglementări în cadrul art. 10; în acest sens, a se vedea nota de la art. 10. În plus, pentru corectitudinea punctuației, se impune introducerea unei virgule după termenul „comună”. SECȚIUNEA 13: Învățământul special și special integrat (Se impune eliminarea din titlu a sintagmei
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
tipul și gradul de deficiență. (2 Învățământul special și special integrat este gratuit și este organizat, de regulă, ca învățământ cu frecvență. În funcție de necesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte forme, în conformitate cu legislația în vigoare. (3 Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaționale și de asistență, oferite copiilor cu cerințe educaționale speciale. Art. 49 (1 Învățământul special se organizează, după caz, în unități de învățământ special și în unități de învățământ de masă. (2 Învățământul special integrat se poate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării în viața activă, potrivit calificării obținute și în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. (Având în vedere faptul că, în opinia noastră, întreaga secțiune trebuie reformulată, pe considerentul menținerii unității de reglementare și al unei exprimări coerente, precum și pentru a pune în acord normele juridice cu definiția „învățământului special”, propunem următoarea formulare: „Art. 48 (1 Învățământul special, se organizează, pentru toate nivelurile de învățământ, în mod diferențiat, pentru beneficiarii direcți cu cerințe
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
2 Stabilirea cerinței educaționale speciale pentru fiecare beneficiar direct se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE și CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecția copilului din cadrul direcțiilor generale județene și a municipiului București de asistență socială și protecția copilului și în conformitate cu reglementările specifice, aprobate prin hotărâre de Guvern, pentru serviciile educaționale și de asistență aplicabile în materie. (3 Încadrarea abuzivă a beneficiarilor direcți în categoria persoanelor cu cerințe educaționale speciale, pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, apartenență la o categorie
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării beneficiarilor direcți cu cerințe educaționale speciale în viața activă, potrivit calificării obținute și în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.” SECȚIUNEA 14: Învățământul pentru copiii și tinerii capabili de performanțe înalte (Pentru unitate de reglementare, se impune modificarea titlului secțiunii în „Învățământul pentru beneficiarii direcți capabili de performanțe înalte”. Art. 57 (1 Statul sprijină copiii și tinerii capabili de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centre de excelență. Centrele de excelență
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Art. 57 (1 Statul sprijină copiii și tinerii capabili de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centre de excelență. Centrele de excelență sunt înființate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (Pentru unitate de reglementare, potrivit comentariilor anterioare, se impune reformularea primei teze, astfel: „Statul sprijină beneficiarii direcți capabili de performanțe înalte, atât în cadrul unităților de învățământ, cât și în centrele de excelență”. (2 Coordonarea acțiunilor prevăzute la alin. (1 este asigurată de Centrul Național
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
umane, curriculare, informaționale, materiale și financiare pentru susținerea copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte se asigură de unitățile de învățământ și de inspectoratele școlare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Pentru unitate de reglementare și simplificarea textului, se impune, în textul întregului articol, cu excepția alin. (1, înlocuirea sintagmei „copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte” cu ”beneficiarii prevăzuți la alin. (1”. În egală măsură, pentru argumentele deja prezentate anterior în numeroase rânduri, propunem
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Programele "Școala după școală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (4 Statul poate finanța programul "Școala după școală" pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii. (Pentru unitate de reglementare, se înlocuiește sintagma „pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate” cu sintagma „pentru elevii prevăzuți la art. 12 alin. (2”; în egală măsură, considerăm că se impune înlocuirea expresiei „poate finanța” cu termenul „finanțează”. SECȚIUNEA 16: Alternativele educaționale Art. 59
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a pregătirii și a perfecționărilor realizate de organizațiile, asociațiile, federațiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel național. (Având în vedere faptul că, în opinia noastră, întreaga secțiune trebuie reformulată, pe considerentele menținerii unității de reglementare și exprimării coerente, precum și pentru a pune în acord normele juridice cu definiția „alternativele educaționale”, propunem următoarea reformulare a art. 59: „Art. 59 (1 Alternativele educaționale se organizează în cadrul unităților de învățământ cu personalitate juridică sau ca structuri în cadrul unităților
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
impune înlocuirea sintagmei „ridicarea acreditării/autorizării” cu sintagma „retragerea acreditării sau autorizării”; în egală măsură, pentru aceleași considerente, se elimină expresia „a acesteia”, se impune înlocuirea sintagmei „retrage acreditarea/autorizația de funcționare” cu sintagma „retrage acreditarea sau autorizarea”. Pentru corecta reglementare, se impune completarea tezei a II-a, după cum urmează: „...denumită în continuare, în cuprinsul prezentei legi, ARACIP”. De asemenea, teza finală ar trebui să se reformuleze astfel: „Autoritățile administrației publice locale realizează repartizarea beneficiarilor direcți altor unități de învățământ sau
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6. (Considerăm că se impun o serie de modificări în textul literelor, atât din punct de vedere al corectitudinii exprimării, cât și pentru o corectă reglementare, respectiv: la lit. a-f, pentru unitate de reglementare, se înlocuiesc termenii „educația” și „învățământul” cu termenul „nivelul”; eliminarea din textul lit. g și h a termenului „deficiență” și, pe cale de consecință, comasarea acestora; eliminarea, din textul fiecărei litere în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
4 și nu mai mult de 6. (Considerăm că se impun o serie de modificări în textul literelor, atât din punct de vedere al corectitudinii exprimării, cât și pentru o corectă reglementare, respectiv: la lit. a-f, pentru unitate de reglementare, se înlocuiesc termenii „educația” și „învățământul” cu termenul „nivelul”; eliminarea din textul lit. g și h a termenului „deficiență” și, pe cale de consecință, comasarea acestora; eliminarea, din textul fiecărei litere în care există, a termenului „care”; introducerea la începutul textului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Decizia privind înființarea și funcționarea acestor formațiuni de studiu aparține Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu consultarea consiliului de administrație al unității de învățământ respective. (Considerăm că se impune eliminarea acestui text, deoarece ne aflăm în prezența unei duble reglementări; în acest sens a se vedea art. 45 alin. (2 coroborat cu alin. (6. În 51 plus, teza I instituie o discriminare a copiilor români față de cei aparținând unei minorități naționale, ceea ce echivalează cu o încălcare a principiului egalității și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora. (Pentru unitate de reglementare, trebuie folosită SINTAGMA „PLANULCADRU DE ÎNVȚMÂNT”, ÎN TOT CUPRINSUL ARTICOLULUI. Aceeași observație privind înlocuirea semnului „/”. (4 Planurile cadru și programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituțiile și organismele
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
învățământ și programele școlare pentru învățământul teologic și confesional se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu fiecare cult în parte, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (Pentru unitate de reglementare și în conformitate cu definiția curriculumului, se impune eliminarea din text a expresiei „planurile-cadru de învățământ și programele școlare” și înlocuirea acesteia cu termenul „curriculumul”. (10 Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul militar se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]