5,876 matches
-
se autodistruge, așa că, pentru a fi acceptat, trebuie să demolezi și tu absolut orice îți iese în cale. Să fii dur, distrugător. Altfel cum? Asta e singura formă posibilă de „comportament poetic“. „M-am făcut muci! Am făcut scandal! Am regulat de-am rupt!“. Și uite, dacă romanticul se opunea lumii, se izola, iar beatnik-ul se revolta, acest nou comportament poetic pe care-l văd în jurul meu este extrem de conformist și previzibil. Pe linie. Nu deranjează pe nimeni. Nu e subversiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
noi tre să-i depistăm și să-i stârpim, toarășe prim. -Și pă cine ai în vizor, tovarășe Fanache, la cine te gândești, ăă? Această întrebare i-a provocat lui Fanache un soi de satifacție fizică, parcă s-ar fi regulat cu o femeie frumoasă, era întrebarea care-l înnebunea de plăcere, fiindcă mereu avea pe cineva în vizor. Mai mult decât oricare avantaje, și existau destule, probabil ăsta era cel mai grozav privilegiu: faptul că, dacă i se punea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
le intona în felul său mormăit. La sfârșit, urca într-un dormitor anume amenajat, însoțit de cântărețe. Avea o bărbăție de taur comunal. Uneori nu-i ajungeau nici două-trei femei pe seară. Era cât zece, trăia cât zece, mânca, bea, regula cât zece - asta spunea chiar el, lăudându-se, adăugând expres: Și, mai ales, lupta pentru victoria orânduirii populare tot cât zece sau cât o sută. Curând, experiențele lui amoroase (deși, zicea tov Cameniță, nu de amor era vorba în cazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
desfășurat cam la fel. Tovarășul Cameniță se simțea extraordinar, pe de o parte: niciodată în viața lui nu mai snopise în bătaie pe cineva, nu mai chinuise fizic pe cineva atât de bine. Atinsese acea satisfacție maximă, ca și când ar fi regulat o femeie grozavă. Dar, pe de altă parte, primul-secretar era cumva depășit de situație, învins: la oricâte cazne o supusese pe femeie, nu obținuse nici o recunoaștere a vinovăției, ba chiar ea nu scosese nici o vorbuliță, nici un suspin, parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
catolice în România conform normelor canonice. Astfel ia ființă Arhiepiscopia de București în 1883 și dieceza de Iași în 1886. De acum încolo frații franciscani conventuali lucrează sub conducerea ierarhiei locale. Cu sprijinul acesteia se organizează și ei în Provincie regulară (1895), devenind independenți față de „Propaganda Fide”, și având în frunte un ministru provincial din mijlocul lor. În această situație se întemeiază un seminar propriu la Hălăucești (1897), pe atunci în județul Roman, unde încep să se formeze preoți și frați
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
identificării acestora, spre a le deosebi de ale altora, atunci când trebuie să le scoată din turmă. Dintre cele mai obișnuite semne în urechi cunoaștem preduceaua, cârligul, furcuța, sighietura, chișcătura, obeada, ciontătura, crucea și preduceaua de cuțit. Despre organizarea unei forme regulate de învățământ pentru copii, ba chiar și pentru adulți, în proporții care să asigure o oarecare alfabetizare, avem cunoștințe destul de târzii pe scara existenței istorice a satului nostru, ca de altfel pentru întreaga Țară a Făgărașului și chiar a întregului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
școală și de la școală acasă, n-a dispărut încă din lume. După ce n-a mai fost de trebuință acolo unde o știam, ea a fost transportată aiurea, înspre alte ținuturi ale Moldovei. E mult timp, astfel, de când ea face curse regulate între Crasna și Huși. Am revăzut-o șerpuind pe dealurile Dobrinei, acum vreo douăzeci de ani. Am recunoscut-o îndată și m-am bucurat. Dar înfățișarea pe care i-am găsit-o era de data aceasta tristă și indiferentă. Mișcările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aceste titluri, pagini întregi pline de texte puse pe câte două coloane: supliciul paralelelor... În epoca aceea, romantică și glorioasă, când încă socialist și ateu, făcea versuri (versuri bune și spirituale, atât lirice cât și satirice), d. A.C. Cuza, colaborator regulat la "Contimporanul", avea accente de revoltă contra acestor rele deprinderi, despre care spunea, de pildă: ...La lucru deci prieteni, gheșefte excelente Fac azi plagiatorii, adepți ai trândăviei. Netrebnicilor astăzi se dă Bene Merenti Și capetelor sparte Coroana României... ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lucrez mai bine ca în București, așa cum Eusebiu spunea că lucrează mai bine în Udești decît în capitală. Chestiunea Faust-ului Doinaș e depășită . Vom avea alte ocazii potrivite. Voiam să mă refer la D-ta, adică să ții o cronică regulată cu debutanții, dar alături, pe intervale, și una cu reeditările sau traducerile din clasicii universali. După un timp oarecare ai putea strînge aceste contribuții în două volume cu titluri deosebite. Ce să facem? Progresul e dificil, înaintăm încet, însă, vorba
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dar... și l-au pierdut pînă la urmă. în sfîrșit, despre Volum nu cred că poate fi vorba deoarece devin tot mai pretențios și nu mi-e indiferent cu ce mă prezint. Ș-apoi nu-i nici o grabă. Prezența ta regulată în presa literară mă bucură mult și mă gîndesc cu ani în urmă cînd patru dezorientați, dar bine și precis intenționați, ședeau și discutau răsturnați pe saltelele goale ale unei goale camere de cămin studențesc. Erai tu, era Ion , era
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
În raiul unei grădini de legume din comuna Târzii. Comisarul Despărțirii a II-a Huși, Holban, confirmase polițaiului orașului prezentarea la Escadronul de Călărași local a celor patru recruți găsiți acasă, cu adresa nr.788/4 august 1877, pentru „...a regula cele cuvenite” adică de a le Înscrie În vreun registru special schimbarea domiciliului. Dar, cei patru chemați la oaste nu vor fi și ultimii deoarece, conform amenințătoarei adrese nr.6688/4 august 1877, trimisă de Prefectură Poliției, am aflat și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din această Despărțire, care bine voiescu a faci ofrandele Domniilor Lor pentru Ambulanța Română, dânșii au refuzat de a da asemine vinuri (subl.ns.) sub pretextul că nu posedă vinuri vechi de care se pretinde, pentru care vă refer rugânduvă a regula cele cuvenite”. Pe reversul documentului, șeful poliției a scris câteva cuvinte ce aveau să ajungă prin curier pe masa prefectului spre dreaptă luare a unei decizii: „În acestu orașu nu sa găsitu nici o persoană care să facă ofrande de vinuri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
său numit Vasile și la tatăl său Chiru Gheorghe din Hușși”. Curios este faptul că, pe atunci, prefectul unui județ trebuia să se ocupe și de aceste chestiuni strict polițienești de vreme ce formula finală fusese următoarea: „Vă rogu Domnule Prefect să regulați a se face cuvenitele cercetări pentru aflarea adevărului”. Urmând un complicat și inutil parcurs birocratic, cu plimbări contraproductive de hârtii, În mod absolut firesc prefectul a pasat cauza penală polițaiului care pe 23 iulie 1877 a luat la cunoștință de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
referitor la această problemă, cu adresa nr.921/8 august 1877: „La Ordinul Dvs. (...) cu respect vă supun că din cercetările făcute până În prezent, nam putut afla culturi ilicite de tutun, pentru care de regulă vă referați rugânduvă a regula cele cuvenite”. j. Rechiziții cu bani pentru armată Obiceiul rechizițiilor diferitelor furnituri necesare forțelor militare pe timp de război a fost valabil până la cea de-a doua conflagrație mondială pe care am resimțit-o și noi din plin. Totuși, rechiziția
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
kg., n.n.)” și invitându-l pe polițai să conserve produsul „...În beciul În care se află localul Poliției până se va trimite la destinație”. Polițaiul, ce se numea Gheorghe Alexandrescu, a plasat mai departe sarcina secretarului său care trebuia „...a regula conservarea brânzei până se va ceri”. Deoarece numeroase trupe rusești urmau a trece Prutul În județul Fălciu pentru a merge În pas susținut spre frontul din Balcani, În mod inevitabil acestea ar fi intrat În contact cu băștinașii de la care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se pot espedia lucrările care se reclamă de urgență și În vedere că Compania Escadronului de Călărași locală astăzi este lipsită de soldați, subscrisul În interesul serviciului, vă invită D-le Polițaiu ca cu Începere de astăzi 9 curent să regulați de a se da câte un serjentu la Prefectură care va sta permanent de dimineață și până seara”. Docil, șeful poliției a scris În rezoluție că pentru prefectură să se dea un sergent ce va face serviciu permanent, așa cum voise
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bine sub chipiu, polițaiul continuase astfel: „Văzând că acest individu trimes sub numele Costachi Criste poartă numele de Grigori Topală și că este locuitor al Rusiei și că fimeia Nastasie Criste nul recunoaște de soțu, Îl Înapoiem Prefecturei pentru a regula de cele legale”. Deoarece așa se obișnuia pe atunci, când hârtia era scumpă, deci cu ciubote roșii, prefectul dispusese pe verso cu nr.9574 „...trimiterea lui Grigori Topală În Rusia de unde zice că este de locu”. O altă sesizare pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
septembrie 1877, primarul orașului Huși semnase adresa nr.3149 pe care a trimis-o spre competentă rezolvare polițaiului Alexandrescu: „Conform adresei ce am primit dela Domnul Prefect al Giudețului sub No.(...), am onoare a vă ruga ca de urgență să regulați a se concentra și trimite la primărie de unde să se ducă la Escadronul de Călărași pe toți reserviștii din clasa 1869, urmând a fi trimiși la corpurile lor respective, bine voim a duce la Îndeplinire această mijlocire de cea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dar foarte corect din punct de vedere ortografic pentru acea vreme: „Caporalii milițieni notați pe contra pagină Îi veți trimete Batalionului de urgență fără deosebire de infirmi și funcționari (subl.ns.), căci acei cu caz de scutire li se va regula poziția conform legei. Funcționarii se vor prezenta cu acte În regulă dela șefii Autorităților În care servescu”. Cei chemați datorită lipsei din oraș a celorlalți, fuseseră: „Mihai Ștefaniade (sergent), Petru Pavlov, Toma Chisacov, Costachi Vasiliu, Petre Marin Gheorghiu, Alecu Idriceanu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ale relațiilor dintre soldații ruși și populația civilă care intra În contact cu ei. Probabil sâcâit de numărul mare al reclamațiilor de mai mică importanță se hotărâse să apeleze la o variantă mai facilă de rezolvare a acestora: „Pentru a regula mersulu grabnic al lucrărilor și a nu Îndesi corespondența, vă punu Înainte că: pentru casurile secundare cum plângerile și Întâmplările de mică importanță ce vi se voru aduce la cunoștință Împotriva soldaților sau atașaților militari rosieni, vă veți adresa direct
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comune boii și carăle loru pentru diferite transporturi”. Perfect normală fusese sugestia prefectului adresată primarului orașului Huși care la rândul său o transmisese polițaiului: „Am onoarea a vă pune În videre acestea și a vă ruga ca pe viitor să regulați scutirea familiilor militarilor aflați sub drapel”. Adresa fusese semnată de adjunctul prefectului, A. Teodoru. Iată numele celor 38 de hușeni ( printre mulți alții) participanți siguri la bătăliile prilejuite de Războiul de Independență a României: „LA MILIȚIENI. Noea Anton, Timofti Alecu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din Ordinul No.(...) nu sau prezentat concurenți În localul Prefecturei pentru a se vinde pelea oii care au fostu rechisiționată pentru armată și au murit cu ocazia expedierei la București, subscrisul vă trimite Dv. acea pele și vă invitu ca să regulați a se vinde În Pieața Orașului prin facere de licitație”. Recomandările continuau astfel: „Prețul care se va obține pe ea Împreună cu foaia de licitație, să mil presentați spre a se vărsa la tesauru conform Ordinului Dlui Ministru de Resbel no
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spre amuzamentul tuturor, am găsit la dosarul cercetat și rezultatul licitației sub forma unui laborios proces verbal pe care Îl vom cita aproape În Întregime: „România. Poliția Orașului Hușșy. Foaie de licitație no.3659. 1877, decembrie, 15 zille. Astăzi fiindu regulat termenul pentru vânzarea unei pei de oaie ce au fost rechisiționată pentru armată și care au murit cu ocasia espedierilor la București, trimesa la Prefectură foaia cu officia nr.11.837, deschizândui licitație În Pieața Orașului Hușșy, rezultatul ce sa
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Publicațiunea no.524 și vă invit ca pe de o parte să dispuneți a se publica Încontinuu până la 15 curent, În tot cuprinsul orașului, spre ajunge la cunoștința tuturor tinerilor Înscriși pe listă ear pe de altă parte să regulați a ni se trimite toți tinerii Înscriși În mencionata Publicațiune, spre a li se lua signalmentele ce sunt necesare la formarea Tabloului general”. Concluzia? Armata era o loterie. Publicațiunea cuprindea numele a 104 recruți față de lista inițială de 118 din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pasiunii grădinarului. Mergem într-un colț de grădină unde câteva liane șerpuiesc de-a lungul arborilor și recunosc forma inconfundabilă a Banisterios Caapi, ingredientul principal din ayahuasca. Jorge a format Soncco Wasi în 1981 și de atunci a ținut ceremonii regulate în fiecare marți și joi din săptămână, în ultimii ani cu ayahuasca din cultură proprie. Casa de ceremonii este o sală largă, octogonală, cu o rogojină în centru având desenul unei inimi pe ea. Lângă unul dintre pereți, o altă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]