3,258 matches
-
unor avize și au hotărât, prin vot, continuarea procedurii de desfășurare a ședinței comune de acordare a votului de încredere Guvernului, constatând că lipsa acestor acte procedurale "nu este un impediment pentru continuarea lucrărilor, având în vedere faptul că dispozițiile regulamentare referitoare la cvorum și majoritatea necesară adoptării unor hotărâri de către Camerele reunite trebuie înțelese ca mijloace procedurale minimale de protecție, în scopul respectării drepturilor tuturor membrilor Camerelor, și nu ca instrumente de împiedicare a funcționării Camerelor Parlamentului" (stenograma dezbaterilor care
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
și Senatului din data de 9 februarie 2012). Într-o atare împrejurare, Curtea Constituțională este chemată să se pronunțe asupra modalității în care plenul Parlamentului a decis să interpreteze și să aplice dispozițiile constituționale cuprinse în art. 103 și prevederile regulamentare referitoare la învestitura Guvernului. 3. Din analiza dispozițiilor constituționale (art. 85, 103 și 104), procedura de învestire a Guvernului parcurge următoarele etape: - desemnarea de către Președintele României a unui candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
a Camerei Deputaților și Senatului a programului de guvernare și a listei Guvernului; - acordarea votului de încredere de către Parlament; - numirea Guvernului de către Președintele României, pe baza votului de încredere acordat de Parlament, urmată de depunerea jurământului de credință. Potrivit dispozițiilor regulamentare (art. 71-76 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului), procedura de acordare a votului de încredere Guvernului vizează următoarele etape: - candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru transmite birourilor permanente ale celor două Camere programul de guvernare și
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
audiați în ședința comună a comisiilor permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorilor miniștri; comisiile întocmesc avizele comune consultative, motivate, și le prezintă candidatului pentru funcția de prim-ministru. 4. Autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului, în temeiul dispozițiilor constituționale prevăzute de art. 64 alin. (1), le dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare. Regulamentele parlamentare - Regulamentul Camerei Deputaților
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
nu în virtutea calității de autoritate legiuitoare a Parlamentului, ci în calitate de corpuri autonome, învestite cu o putere de organizare și funcționare proprie. Fiecare Cameră adoptă propriul regulament, act cu caracter normativ de sine-stătător, în conformitate cu competența atribuită de Constituție. Așa fiind, autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice și poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală. Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului. Astfel, între principiul constituțional referitor la
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
proprie. Fiecare Cameră adoptă propriul regulament, act cu caracter normativ de sine-stătător, în conformitate cu competența atribuită de Constituție. Așa fiind, autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice și poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală. Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului. Astfel, între principiul constituțional referitor la autonomia Parlamentului de a-și stabili reguli interne de organizare și funcționare [art. 64 alin. (1)] și principiul constituțional referitor
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
sau autorități publice în stat (Guvern, o parte dintre judecătorii Curții Constituționale, o parte dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, membrii Curții de Conturi, Avocatul Poporului, directorii serviciilor de informații), precum și regulile de organizare și funcționare ale fiecărei Camere. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale Parlamentului, autoritate reprezentativă prin care poporul român își exercită suveranitatea națională, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Constituție. Ca orice act normativ destinat să reglementeze
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
400 din 12 iunie 2009), a statuat că nu este de competența sa "analizarea eventualelor încălcări ale Regulamentului ședințelor comune. Curtea Constituțională nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală. Analiza Curții este una în drept, fără a viza aspecte de fapt ale procedurii parlamentare". De asemenea, prin Decizia nr. 1.466 din 10 noiembrie
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
pe cele ale art. 27 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională și-ar extinde competența și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai că ar pronunța soluții fără temei constituțional, dar ar încălca astfel și principiul autonomiei regulamentare a Camerei Deputaților, reglementat de art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală. În virtutea acestui principiu fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuție a Camerei Deputaților, așa încât contestațiile deputaților privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competența
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
6 iunie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 22 iunie 1994, a re��inut că "este în afara oricărei îndoieli că normele constituționale formează un sistem unitar care permite ordinii constituționale să se realizeze. [...] Normele regulamentare trebuie să asigure procedural posibilitatea ca Parlamentul să se poată pronunța asupra problemelor pentru finalizarea cărora se cere un vot. Totodată, și aceasta ține de raționalizarea și eficiența vieții parlamentare, normele regulamentare nu trebuie să permită o tergiversare, o amânare
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
care permite ordinii constituționale să se realizeze. [...] Normele regulamentare trebuie să asigure procedural posibilitatea ca Parlamentul să se poată pronunța asupra problemelor pentru finalizarea cărora se cere un vot. Totodată, și aceasta ține de raționalizarea și eficiența vieții parlamentare, normele regulamentare nu trebuie să permită o tergiversare, o amânare sine die a deciziei parlamentare. Normele regulamentare sunt constituționale dacă asigură desfășurarea normală, responsabilă și rezonabilă a vieții parlamentare". Concluzia este că "dreptul de a amâna votul nu este delimitat și condiționat
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
Parlamentul să se poată pronunța asupra problemelor pentru finalizarea cărora se cere un vot. Totodată, și aceasta ține de raționalizarea și eficiența vieții parlamentare, normele regulamentare nu trebuie să permită o tergiversare, o amânare sine die a deciziei parlamentare. Normele regulamentare sunt constituționale dacă asigură desfășurarea normală, responsabilă și rezonabilă a vieții parlamentare". Concluzia este că "dreptul de a amâna votul nu este delimitat și condiționat, printr-o procedură sau eventual un termen, exercitarea sa continuă, în același caz, poate duce
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
Orice altă concluzie ar echivala, pe de o parte, cu o supradimensionare a rolului comisiilor de lucru ale Parlamentului, prin atribuirea unor efecte mult sporite actelor pe care aceste organe de lucru le adoptă, împrejurare care excedează cadrului constituțional și regulamentar în care acestea activează, și, pe de altă parte, ar echivala cu o deturnare a rolului Parlamentului, în ansamblul său, ca organ reprezentativ suprem al poporului român, care beneficiază de o legitimitate originară, fiind exponentul intereselor întregii națiuni. Or, aceste
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
ales în comisii. Însă acestea sunt de fapt limitate la a pregăti dezbaterile și deciziile plenului, în consecință ele lucrează în vederea adoptării unei decizii finale de către plen. [...]" ... 7. Dincolo de aceste considerente de ordin principial, Curtea observă că, în temeiul autonomiei regulamentare, nimic nu oprește ca, în cadrul ședinței în plen (așa cum s-a întâmplat și în speța de față), să se invoce lipsa îndeplinirii oricăror acte procedurale (inclusiv a avizelor comisiilor permanente), iar Camera sau Camerele reunite astfel sesizate, în temeiul plenitudinii
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
reflectă sau corespunde opiniei majoritare a societății. Opoziția se exprimă ca o consecință a aceluiași mandat reprezentativ care fundamentează dreptul inalienabil al minorității politice de a-și face cunoscute opțiunile politice și de a se opune, în mod constituțional și regulamentar, majorității aflate la putere. Aplicarea principiului "majoritatea decide, opoziția se exprimă" asigură, pe de o parte, legitimitatea guvernării și, pe de altă parte, condițiile pentru realizarea alternanței la guvernare. Acest principiu presupune ca prin organizarea și funcționarea Camerelor Parlamentului să
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun. Capitolul III Dispoziții finale Articolul 87 La stabilirea cvorumului legal al ședințelor comune ale Camerelor Parlamentului, nu este socotit în numărul regulamentar cerut deputatul sau senatorul care nu participă la lucrări pentru că a primit de la Parlament o însărcinare temporară care împiedică prezența la ședință. Prevederile alin. 1 se aplică, de asemenea, deputaților și senatorilor care sînt membri ai Guvernului, în cazul în
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240145_a_241474]
-
de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere sau unitate și invers; ... k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri; ... l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegați pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu
LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 (*actualizată*) a securităţii şi sănătăţii în munca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240129_a_241458]
-
limitele a 5-10%, în funcție de categoria și tipul de parașută; c) pentru zborurile de încercare a unei aeronave după reparația capitală sau medie, pentru recepția unei aeronave noi sau reparate, precum și pentru verificarea după executarea unor lucrări de importanță majoră (lucrări regulamentare, schimbări de agregate de motoare) se acordă prime speciale, calculate în limitele a 4-18% din solda de funcție prevăzută în statul de organizare pentru comandantul escadrilei de aviație/similar, la categoria respectivă de aeronave; ... d) pentru parașutările executate în scopul
LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239798_a_241127]
-
fiecare aterizare, urmată de refacerea capacității de zbor, diferențiat pe categorii de aeronave și activități; ... f) prima pentru asigurarea tehnică a zborului se acordă lunar personalului tehnic-ingineresc de aviație, definit la art. 13 și 17 din statut, care execută lucrări regulamentare, periodice și de întreținere, reparații curente și modernizări ale tehnicii de aviație, precum și activități de conducere a proceselor de exploatare, reparare-fabricare, asimilare și experimentare a tehnicii de aviație și de asigurare cu tehnică de aviație. Face excepție personalul tehnic-ingineresc de
LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239798_a_241127]
-
limitele a 5-10%, în funcție de categoria și tipul de parașută; c) pentru zborurile de încercare a unei aeronave după reparația capitală sau medie, pentru recepția unei aeronave noi sau reparate, precum și pentru verificarea după executarea unor lucrări de importanță majoră (lucrări regulamentare, schimbări de agregate de motoare) se acordă prime speciale, calculate în limitele a 4-18% din solda de funcție prevăzută în statul de organizare pentru comandantul escadrilei de aviație/similar, la categoria respectivă de aeronave; ... d) pentru para��utările executate în
LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239797_a_241126]
-
fiecare aterizare, urmată de refacerea capacității de zbor, diferențiat pe categorii de aeronave și activități; ... f) prima pentru asigurarea tehnică a zborului se acordă lunar personalului tehnic-ingineresc de aviație, definit la art. 13 și 17 din statut, care execută lucrări regulamentare, periodice și de întreținere, reparații curente și modernizări ale tehnicii de aviație, precum și activități de conducere a proceselor de exploatare, reparare-fabricare, asimilare și experimentare a tehnicii de aviație și de asigurare cu tehnică de aviație. Face excepție personalul tehnic-ingineresc de
LEGE nr. 284 din 28 decembrie 2010 (*actualizată*) privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239797_a_241126]
-
noile acorduri internaționale, traficul ilicit al materialelor fisionabile, cooperarea științifică și tehnologică, acolo unde este cazul, cu AIEA de la Viena; - protecția la radiație: protecția la radiație specifică instalațiilor nucleare pentru protecția muncitorilor și a publicului, în sprijinul aspectelor operaționale și regulamentare; managementul situațiilor de urgență nucleară și restaurarea mediilor contaminate. (iii) Cooperarea cu țările din Europa Centrală și de Est și cu noile state independente în domeniul fisiunii nucleare va fi focalizata pe cercetarea în scopul de a ajuta aceste țări
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239396_a_240725]
-
noile acorduri internaționale, traficul ilicit al materialelor fisionabile, cooperarea științifică și tehnologică, acolo unde este cazul, cu AIEA de la Viena; - protecția la radiație: protecția la radiație specifică instalațiilor nucleare pentru protecția muncitorilor și a publicului, în sprijinul aspectelor operaționale și regulamentare; managementul situațiilor de urgență nucleară și restaurarea mediilor contaminate. (iii) Cooperarea cu țările din Europa Centrală și de Est și cu noile state independente în domeniul fisiunii nucleare va fi focalizata pe cercetarea în scopul de a ajuta aceste țări
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239395_a_240724]
-
cuprinde cuvântul «mediere», «mediator» sau «mediatori»; ... d) scopul asociației este conform cu prevederile art. 24 din Lege, respectiv reprezentarea intereselor profesionale ale membrilor, protejarea statutului lor și apărarea drepturilor și intereselor acestora; ... e) obiectivele și activitățile asociației respectă prevederile legale și regulamentare în materia medierii, iar statutele lor nu conțin clauze de exclusivitate; ... f) activitățile statutare nu cuprind furnizarea de servicii de mediere către terți și nici furnizarea de servicii de formare inițială a mediatorilor, dar pot include organizarea de activități de
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239705_a_241034]
-
Art. 18. - Pentru oprirea unui vehicul aflat în mers, inspectorul aflat în vehiculul cu inscripția I.S.C.T.R. se va deplasa în fața vehiculului ce urmează a fi oprit și va pune în funcțiune dispozitivele luminoase cu mesaje variabile și/sau va semnaliza regulamentar cu bastonul reflectorizant/iluminat." 5. La articolul 36, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 36. - (1) Ca urmare a stabilirii, prin cântărire, a maselor pe axe și a masei totale ale vehiculului rutier, se eliberează prin intermediul
ORDIN nr. 1.145 din 6 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea normelor privind efectuarea inspecţiei şi controlului în tranSporturile rutiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243571_a_244900]