7,552 matches
-
într-un fel de automatism, de birocratism al existenței din care nu mai poate ieși, ea închisă în perimetrul casnic, cu care se obișnuiește), într-o clipă de criză. O clipă de criză, în care amîndoi, fiecare în felul lui, resimt nevoia de a ieși din starea în care se află, de a reveni la viață, de a trăi. Își propun o schimbare. Se mută dintr-un tărîm osificat, dintr-o zonă închisă, în care nici un pic de aer curat nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pus sub interdicție iar familia devenea o celulă de partid, individului nu-i rămîne decît să intre în coloană, în masa informă, fără nici un raport cu ceilalți și cu sine, singura realitate a vieții și a persoanei fiind frica. Frica resimțită peste tot și în toți, "frică al serviciu, frică acasă, frică în pat cu nevasta, frică la W.C.! Mai dă-o dracului de frică!", strigă Ilie într-un moment de tîrzie, mică și trecătoare revoltă. Mimînd sentimentele, gîndurile, comportamentele, viața
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
posturi având ca sarcină principală pe aceea de stabilire a relațiilor bune cu ceilalți. Nevoia mare de putere va conduce întotdeauna la o motivare ridicată pentru posturile care oferă posibilitatea unui impact mare asupra celorlalți (jurnalism, management etc.). Persoanele care resimt o nevoie intensă pentru putere văd în organizație o ocazie de a obține o poziție de nivel superior de conducere și de autoritate. McClelland arată că nu există o corespondență de unu la unu între structura de nevoi a unei
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
și a-l ține la distanță de acele incitări neoportune sau nesănătoase, a i te opune unor dorințe ale sale, a-l dezvăța de proastele obișnuințe și chiar a-l certa. Și, reține un lucru: această iubire pe care o resimți să nu o afișezi, să nu o expui, să te prefaci chiar că nu o ai. Îți mai spun că mirarea pe care o vei afla În privirea sa este măsura setei sale de adevăr, de frumos, de bine. Să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce țin de eros. Iubirea și contrariul ei se contrabalansează Într-un vals indistinct, Înfiorător, amenințător. Nu știu cât credit putem acorda acestei ipoteze; este cert Însă că forțele antrenate În educație sunt similare cu cele din actul erotic, iar subiectul (subiecții) resimte cu acuitate că, și În educație, Își dau Întâlnire iraționalul și luciditatea, moartea și viața, finitul și infinitul, diavolul și bunul Dumnezeu. În exercițiul educativ Întrezărim reflexe ale unor acte oarecum perverse de „demolare” a fondatorilor, de Îndepărtare a vechiului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a celor cărora le-ai predat etc.) face parte integrantă din mănunchiul de predispoziții pe care trebuie să le aibă dascălul. Peregrinajul, instabilitatea și trădarea discipolului sunt evidențe demne de asumat, pentru cei ce au de zis ceva altora și resimt nevoia de a Împărtăși din experiența lor, pentru cei ce Își asumă cu seninătate „riscurile” meseriei. În final, să-mi fie Îngăduit un mic gând pentru dascălul care nu suportă trădările: adu-ți aminte că și tu ai fost cândva
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fețele punctele noastre de vedere. Și asta pentru a nu rămâne cu răspunsurile noastre, ci pentru a ne ridica, dimpreună cu ei, din Întrebare În Întrebare, tot mai sus, spre zările cunoașterii. 2.4. Servituțile evaluării Fiecare dintre noi a resimțit pe propria piele „povara” evaluării, respectiv tensiunea de dinaintea unui examen, stresul inerent al derulării acestuia, reverberațiile lui În timp asupra persoanei În cauză. În loc ca acest proces să fie transformat Într-o „sărbătoare” a câștigului, a „binecuvântării” roadelor acumulate, a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
inerentele alunecări prilejuri de fortificare și de mers Înainte. Pentru nași, o astfel de Îndrumare - survenită la o anumită vârstă - ar putea fi luată și ca o formă de Împlinire prin alții, o prelungire sau o „predare” a unei bucurii resimțite pe cont propriu și care poate spori (reînvia?) Împărtășind-o celorlalți. Vine o vreme când acumulările de pricepere și simțire ies la lumină și trebuie puse În practică. Expansiunea afectivă constituie o nevoie esențială, iar atunci când Își găsește un „teren
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
putea să se ivească. Într-un fel, ea „definitivează” existența, „ratifică” onticul, Îl aureolează. Iubirea e un semn al Întâlnirii cu prezentul, poate singura posibilitate de a-l simți. Nu e iubire cea care se agață de trecut și care resimte frisoanele viitorului. E o formă de asumare a prezentului, de așezare liniștită aici și acum, o atingere calmă a momentului unic, ce nu mai este legat nici de ceea ce a fost, nici de ceea ce va fi. Multe transformări survin din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
apare când, de la cine și În ce măsură vrem. Ne fixăm ținte cețoase și trasee supradimensionate, ne lăsăm tăvăliți În meandrele intempestive ale vieții, ajungem la bilanțuri tragice, realizăm prea târziu că ceea ce era important de făcut n-am realizat. Pe scurt, resimțim acea sfârșeală existențială numită licențios nefericire. În primul rând, nefericirea este rezultatul unui decalaj, al imensei distanțe dintre punctul de pornire (maiestuos!) și cel de sosire (decepționant!), o descurajantă prăpastie Între proiecție și realizare. Dar ceea ce este totuși bine (!) e
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
puternic devine omul după o temporară risipire! 8. Învățarea „locuirii” și a petrecerii timpului 8.1. Laudă căminului - cu tot ce este-n el! Cu toții avem nevoie de o locuință, de un sălaș. Oricât de expansivi sau risipiți am fi, resimțim la un moment dat nevoia unei retrageri, a unei Însingurări În interiorul unui spațiu care este doar al nostru. Înainte de a explora lumea dinafară, trebuie să ți-o cunoști pe cea dinăuntru. Înainte de a te aventura În exterior, trebuie să guști
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În viitor. Fiecare consideră că viața sa e mai importantă decât a celorlalți. Autocentrismul valoric ține de orice conștiință trează, care se manifestă nu fără doruri, nostalgii, tânguieli, dureri și pătimiri. Viața mea se concentrează În dorul pe care-l resimt la un moment dat, când apare acel amestec curios de durere, plăcere, tristețe, bucurie, o covârșitoare sfâșiere și o indefinită voioșie. Paradoxul poate sta În faptul că viața aduce nu numai bucurii, ci și concentrări ale tristeții, nostalgii, momente de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
societăți. Omul Îndură monotonia vieții cu speranța unui timp auroral și demiurgic, fiind convins că, mai presus de un aici și un acum, există un dincolo și un aievea. Mai presus de interesul de a ne amenaja existența cu lucruri, resimțim nevoia unui sens, a unui rost pentru toate câte sunt. După ce ne-am obișnuit cu cantitatea, țintim către calitatea existențială. Nu mai suntem mulțumiți cu ceea ce avem, ci dorim să știm ce facem cu ceea ce avem și cu ceea ce suntem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
toate câte sunt. După ce ne-am obișnuit cu cantitatea, țintim către calitatea existențială. Nu mai suntem mulțumiți cu ceea ce avem, ci dorim să știm ce facem cu ceea ce avem și cu ceea ce suntem. Odată potolită setea de a avea, omul resimte nevoia de a fi. Nu timpul ca atare este important, ci ceea ce se Întâmplă cu noi, cu tot În el! Sărbătoarea nu Înseamnă Înțepenirea timpului, „Îngrămădirea” ființei În trecut, retragerea Îngustă În paseism, ci rememorare și proiectare În viitor, În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
convertite În sărbători pentru cei ce se află la Început de drum. E o bucurie pentru elev, pentru părintele său, pentru comunitatea din care face parte. Iar la această bucurie va contribui cuvântarea adresată de director sau de primar, emoția resimțită de elev și de profesor, precum și credința antrenată de preot sau de sacerdot. Și mai aduce ceva momentul liturgic plasat În acest context: faptul că se poate conștientiza, cu prilejul menționat, că instituirile sau actele umane primesc valoare atunci când sunt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
despre ei și diversele momente (uneori de confruntare de opinii), precum și recunoștința pe care le-o datorez, ca oameni și ca reprezentanți ai României. 1. Imperativul stabilirii relațiilor diplomatice cu Republica Federală a Germaniei Constituind o necesitate pe care o resimțeau statele în cauză România și R.F. a Germaniei, dar în interesul general al statelor europene, stabilirea relațiilor diplomatice între România (Republica Socialistă România) și Republica Federală Germană (la vremea respectivă, Republica Federală a Germaniei) apare și în zilele noastre, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
insolit, dacă nu chiar o aventură în politica externă. Cele două state aveau în comun doar faptul că erau situate pe același continent, că fuseseră aliate în război, iar apoi învinse și că, deși erau rupte una de alta, se resimțeau unele reverberații ale legăturilor tradiționale (inclusiv prin prezența în România a unei etnii germane deloc neglijabile). În Tratatul de pace cu România, fuseseră reglementate o serie de probleme cu privire la Germania (toate menajând interesele acesteia, dar pe seama României), ea beneficiind fără
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
li s-au păstrat pozițiile ocupate în administrarea unităților date, fiind retribuiți în mod corespunzător), a fost înfăptuită cu succes în anul 1956. Ritmul de dezvoltare al Chinei s-a accelerat în mod simțitor, iar contribuția foștilor capitaliști a fost resimțită mai în toate planurile. Și mai semnificativă în această ordine de idei este convorbirea dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej și Mao Zedong din septembrie 1956, prilejuită de prezența primului la lucrările Congresului al VIII-lea al Partidului Comunist Chinez. Liderului român i
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
evenimentelor petrecute pe plan intern și pe planul relațiilor externe ale Iranului și modificării atitudinii SUA față de rolul strategic al Iranului, mai ales în materie de ajutoare, a avut loc o mai mare deschidere față de țările socialiste. Aceasta s-a resimțit prin schimbările survenite în atitudinea manifestată în relațiile cu țara noastră, din partea autorităților iraniene. Astfel, la una din recepțiile oferite de misiunea noastră la Teheran, a participat ministrul de externe și un număr mare de înalți funcționari, fostul prim-ministru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
parte, faptul că, prin natura lor, politica externă și diplomația sunt condiționate nu numai de factorii interni, ci în egală măsură și de cei externi. Ele implică totdeauna, prin destinație și utilitate, cel puțin doi actori, cu tendința tot mai resimțită de cuprindere, odată cu globalizarea, a totalității actorilor internaționali. De aceea, conceptual, trebuie acceptat că politica externă și, împreună cu ea, diplomația, apar într-o lume integrată ca un produs comun. Aceasta le și imprimă vigoare și vitalitate. Dacă una din părți
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
bloc, înscriindu-și numele în istoria relațiilor internaționale postbelice (pentru că tot suntem în căutarea unui "brand" pentru România, altul decât celebrul "fabulous" propus de o imaginație îndoielnică). Iar terenul de acțiune a fost cadrul în care se prezentau și se resimțeau cel mai nociv efectele politicii de bloc organizațiile și reuniunile internaționale. Dintre acestea, blocurile militare se distingeau prin obstrucționarea chiar și a celor mai firave resurse de slăbire a încordării și de încurajare a destinderii. "Consfătuirile" țărilor socialiste. Tratatul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
competiția”, „succesul”, „patriotismul”, iar familia influențează elevii cu precădere în ceea ce privește valorile etico-morale cum sunt „adevărul” și „respectul”. Violența din filme și emisiunile de știri este percepută de către majoritatea elev ca fiind excedentară. O bună parte dintre elevi (peste o treime) resimt violența ca ceva negativ, respectiv ca ceva care le creează un sentiment de nesiguranță (unii dintre ei acuzând chiar tulburarea somnului). Pe ansamblu, concluzia este că, pe lângă sursele de divertisment și de informare pe care le oferă televiziunea, elevii, mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dă un sentiment de nesiguranță”, aceștia fiind urmați de 26% pe care violența TV îi „amuză și îi lasă indiferenți”. Se observă de asemenea că la cel mai mic segment de vârstă, există cel mai mare procent a celor care resimt la nivel fiziologic această violență televizuală (cei care răspund că vizionarea violenței TV „le perturbă somnul”). Figura 16. Analiza comparativă a modului în care este resimțită influența consumului de violență televizuală la diferite grupe de vârstă Sursa: Cercetările CURS-SA
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cel mai mic segment de vârstă, există cel mai mare procent a celor care resimt la nivel fiziologic această violență televizuală (cei care răspund că vizionarea violenței TV „le perturbă somnul”). Figura 16. Analiza comparativă a modului în care este resimțită influența consumului de violență televizuală la diferite grupe de vârstă Sursa: Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. Analiza comparativă a modurilor în care este resimțită violența televizuală pe diferite grupe de vârstă ne indică faptul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]