3,455 matches
-
-mă în oglindă. Semănam cu un cadavru ieșit din mormânt, cu fața coșcovindu-se în înfricoșătoare pete colorate. Niciodată nu mă machiasem suficient de mult încât să fiu nevoită să mă demachiez la culcare și eram recunoscătoare că mi se revelase necesitatea acestui lucru chiar înainte de a avea prima aventură cu un bărbat. În timp ce-mi curățam fața de resturi de machiaj, încercam să-mi imaginez că mă eliberam de ultimele vestigii lăsate de Mark. De ce să-mi pese unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
adevărul e că nimeni nu mă place. Nimeni! Eram cu toții îngroziți de disperarea ei, dar ce a urmat a fost și mai rău. Ea a început să ne privească pe fiecare și am văzut în ochii ei cum i se revela adevărul, ca o reacție chimică ce nu mai poate fi oprită. Voi știați, murmură ea. Știați că mă urăsc. Toți știați. Într-un final, se întoarse spre mine. —Tu de ce nu mi-ai spus, Jenny? Nu ai găsit un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
peste el, plecând de la premisa că cititorii Îl cunoșteau și concentrându-se asupra subiectului care Îl interesa cu adevărat: faptul paradoxal că succesul uluitor al lui Trilby parcă Îi adusese lui Du Maurier mai multă supărare decât bucurie și ceea ce revela Întregul fenomen cu privire la cultura și societatea contemporană. În micul salon al apartamentului din hanul de la Dunwich, Îi dictă lui MacAlpine un lung articol În care prezentă viața lui Du Maurier și Îi evocă personalitatea, inserând amintiri personale acolo unde Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
lui T.S. Eliot Îngăduie versuri de Goldsmith, Baudelaire și Verlaine. În 1909, Paladión mersese și mai departe. A anexat, ca să spunem așa, un opus complet, Parcurile lăsate de izbeliște, de Herrera y Reissig. O confidență divulgată de Maurice Abramowicz ne revelă delicatele scrupule și inexorabila rigoare cu care Paladión și-a dus la Îndeplinire anevoioasa trudă a creației poetice: prefera Apusurile de soare În grădină de Lugones Parcurilor lăsate de izbeliște, dar nu se considera demn să le asimileze; invers, recunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îmbrăcat cu atâta grabă, Încât a pus piciorul drept În pantoful stâng și, desigur, piciorul stâng În pantoful drept. Această dureroasă distribuție, care l-a Împiedicat să savureze din plin subjuganta magie a muzicii și a vocii, i-ar fi revelat În propria ambulanță, care În sfârșit Îl purta departe de castronelul lui Columb, vestita sa doctrină despre breslism. Simțind pasul greșit, Baralt se va fi gândit că În diferite puncte de pe hartă alții sufereau un inconvenient analog. Gloata afirmă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
După cum s-a dus vestea, el ar fi spus: — Doamnă, e multă vreme de când nu vă aud lătrând! Aluzia era evidentă. Poetul se referea la pechinezul care o punea pe doamnă În evidență. Pe lângă faptul că e politicoasă, frăzuța ne revelează dintr-un foc doctrina lui Herrera; nu spune nimic de drumul de mijloc; trecem - o, miracol de concizie! - de la baroneasă la lătrat. Aceeași metodologie s-a folosit și În versul de mai sus. Un carnet de Însemnări care se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și dilapidări, cetățeanu onorabel vrea să triumfe dreptatea. Bine spuneți, da mă Îndrăznesc să vă dau coraju că ie mulți cei care sondăm În adânc producțea matale și-l iubim cu corecție, dacă mă Înțelegeți, pă bărbatu care ni-l revelă babilonia asta. — Pă meritate. Da io Îți sunt dator să-ți fredonez că ț-ai băgat deștu pân la subțiori În ventilator. Uite, de nu, ce-am pătimit cu buchernița aia. Pentru c-am Împărțit premiu cu altu, am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Cei ce se duc, 1918) și povestirile din volumul Flor de arrabal (Floare de mahala, 1927). J.L. Borges l-a admirat În mod deosebit și, În 1930, i-a dedicat un volum care Îi poartă numele și care ni-l revelează ca pe un scriitor profund ancorat În argentinitate. Ceceo. Pronunțarea sunetului s ca [θ], asemenea grupului th din engleză. Cejador y Frauca, Julio. Erudit spaniol (1864-1927) născut la Zaragoza, capitala regiunii Aragon, autor al edițiilor definitive ale unor cărți celebre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de o jumătate de secol, scriind povestiri și articole, cronici și prefețe, conducând colecții, elaborând traduceri și concepând antologii. „Spre 1884 - comentează Borges - doctorul Henry Jekyll s-a transformat, printr-un modus operandi pe care s-a abținut să-l reveleze, În domnul Hyde. Era unul și au ajuns să fie doi. (Peste ani, ceva foarte asemănător avea să se petreacă și cu Dorian Gray.) Arta colaborării literare produce miracolul invers: izbutești ca doi să fie unul.“ Rezultatul acestui fericit proces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lucrare semnată cu pseudonimul B. Suárez Lynch; două scenarii cinematografice: Mahalagiii și Paradisul credincioșilor; și două culegeri de povestiri: Cronicile lui Bustos Domecq și Alte povestiri de Bustos Domecq, publicate sub numele celor doi autori. În paginile acestora ni se revelează, alături de „bucuria prieteniei și reușitele pe care le-am Împărtășit unul cu celălalt“, Întregul univers al gusturilor lui Borges, așa cum el Însuși le descrie: „Cultul Nordului, care m-a stimulat să Întreprind, ca William Morris, un pelerinaj În Islanda. Doctrina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nombre no quiero acordarme, „de al cărui nume nu vreau să-mi amintesc“, reluare a celebrei expresii a lui Cervantes, care se preface că nu știe numele sătucului din La Mancha unde locuia Don Quijote. * Într-un impromptu care ni-l revelează de sus până jos, Paladión a ales, după câte se pare, traducerea lui Scio de San Miguel (n.a.). În spaniola argentiniană, oriental are și sensul de „uruguayan“, ceea ce adaugă frazei pretențioase conotația ironică a derizoriului. Două din lecturile favorite ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
e aproape de adevăr“. Doctorul tînăr mă privește zîmbitor, parcă indecis dacă trebuie să-mi spună replica următoare: „-Icar prăbușit“-îmi șoptește el pe tonul cu care mi-ar fi spus „Măi, Bulă“-„...fără sens. Poți cunoaște adevărul cînd ți se revelează dar, nu-l poți împărtăși. Ca să-l cunoască, semenul tău trebuie să-ți refacă drumul prin iad. Lasă-te de scris!“. Și V. tînăr, ca să o fac, mă plimb pe mal. Iată, silueta mea oglindită de fluviul limpede a cărui
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
liber. Poate că știu că, prin urîțenie, creația își apără taina de dezintegrarea pe care oamenii o emană. Vînător de vrajă și tu, amestec de sublim și infernal, dispari odată cu ea. Nu înțelegi. Doar orbilor așteptînd în beznă li se revela legea lumii din zgomote îndepărtate. L-ai înghițit pe Don Juan dar, nu uita : ca să adori iubita nu trebuie să încerci s-o cîntărești. Distrugi zîna din ea. Pentru că, de măsurat, se poate măsura numai murdăria. Frumosul scapă. Aștept să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
V. Acolo era doar un artificiu căci unor cititori le place mult sîngele. Personajul V., epuizat de groaza buletinelor de știri, se supune unei ședințe de exorcism. Dar acolo se petrece ceva straniu care transformă materia însăși. Preoților li se revelează că Justițiarul este viața gemă, că singurul mod de a scăpa de vicisitudinile lui e de a ucide pe V. Personajul care imploră milă în timp ce piatra se topește în jurul lui și preoții fug speriați. O mica mișcare a lui V.
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
celebru despre care vorbesc ziarele, apoi, după cîteva clipe de stinghereală, iese din cadru. Destul de repede și În pofida predicțiilor proprietăresei, Arielle face rost de bani prin singurul mijloc pe care-l cunoaște, se Împrietenește cu Pascal, discuțiile dintre ei nu revelează nimic, cuvinte obișnuite ciocnindu-se unele de altele ca-n Manualul Inchizitorilor lui Antunes. Într-o seară portocalie iau masa Împreună la un restaurant, prostituata se plînge, nu foarte deprimată, că singurii bărbați care i-au plăcut vreodată erau homosexuali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
este încă mai rușinat, este plin de groază deoarece își dă seama că pentru cei din cer tot ceea ce se întâmplă se desfășoară în concomitență, că tocmai de aceea voința lui Jupiter și aceea a destinului au putut deveni una, revelându-se pământescului într-o concomitență înfricoșătoare ca o indestructibilă unitate dintre vină și pedeapsă.“ ÎHermann Broch). Și tot Hermann Broch: „...fiindcă el rămâne pe loc în rătăcirea-i imobilă, încătușat de deznădejde și încătușat de hazard, țintuit de toată grozăvia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
principala cauză a deficitului său democratic, ca și insuficiența, în această privință, a tratatelor care-i servesc drept constituție"27. Pe această linie, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele avansau ipoteza că "examinarea funcțiilor partidelor politice la un nivel supranațional revelează enormele dificultăți pe care le au și le vor mai avea formațiunile politice de a acționa într-o manieră conformă cu acest nivel"28. Cu alte cuvinte, partidele europene nu sînt într-o fază în care ar putea să îndeplinească
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
purtătorul unor instanțe reformatoare, importante, dar și timide în același timp34, ceea ce este adevărat dacă privim din punct de vedere politico-constituțional. Probabil, însă, că nu aici trebuie căutată cea mai mare incidență și ereditate a gîndirii rosminiene care ni se revelă nouă astăzi în plenitudinea sa; ci, așa cum însuși De Sanctis a intuit, în planul elaborării unei doctrine a "societății ecleziastice", punct din care se poate observa maniera în care stimulii culturali și spirituali din vremea sa s-au răsfrînt asupra
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
clericilor și care a provocat dezbinarea corpului episcopal. Cît privește deficiențele culturii ecleziastice contemporane lui, Rosmini își folosește extraordinara sa vocație critică, în lumina unei regîndiri generale a procesului istoric care le-a produs. Analiza rosminiană, nu lipsită de schematizări, revelează totuși cunoașterea relației profunde care leagă, în viața ecleziastică, produsele doctrinare și culturale de contextul diferitelor situații "sociale", instituționale și organizatorice pe care le angrenează. Separarea între clerul superior și cel inferior a produs o criză în rîndul condițiilor însele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o stradă pietruită, sau o cărare călcată de alții, dacă erau un pămînt rodnic, sau păduri, sau un sol bogat și bine întreținut care va da rod." Ei îl luau pe Cristos drept modelul lor, după cum spune Clement: "El a revelat ce era potrivit pentru puțini din cei puțini și a ferit acest lucru de mulțime. Cei dintîi nu numai că înțelegeau, dar se și formau în funcție de aceasta," deci îndeplineau prin viețile lor adevărul pe care ajunseseră să îl cunoască la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a fost întocmită această constituție, ea nu a fost limitată doar la articolul menționat de ilustrul om pe care l-am citat mai sus, ci a avut mai multe și toate acelea sînt înfăptuite încet, încet prin spiritul evanghelic și revelate națiunilor. 95. Trei etape, așadar, s-au distins în relațiile creștine cu puterea politică, pe cînd împărații nu intraseră încă în Biserică, cînd au intrat au suferit însă sănătoasa influență a Evangheliei și această influență le-a adus cele mai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la taxiul care aștepta. Am scrutat titlurile ziarelor expuse lîngă biroul recepției. — Ce anume s-a Întîmplat? Nimeni nu pare să știe. — Nu e sigur, domnule Prentice. (Îndreptă publicațiile, Încercînd să ascundă de mine orice ediție care ar fi putut revela Întreaga poveste În care era implicat Frank.) Cel mai bine ar fi să luați taxiul și să vă duceți. O să vi se clarifice totul la Marbella... Señor Danvila mă aștepta În holul de la intrarea În judecătorie. Înalt, ușor Încovoiat, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Tebaidei, nesațiu pe care se zice că îl mai au, în zilele acestea, doar cățelele flămânde, abandonate de stăpâni. Cu toate că era cuprins de focul unei pasiuni misterioase, care distrage orice dram de atenție față de realitatea înconjurătoare, lui Vladimir i se revelă că frumoasele picioare ale Melaniei erau acum de o netezime de netăgăduit în zona coapselor, la fel ca și pe pulpele ei atrăgătoare de priviri. Fu tot așa de surprins de această descoperire, așa cum fusese, cu al șaselea simț, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care o animă pufăind insistent și îndelung, reaprinzându-i jeraticul, sub arabul cu turban de argint, apoi glăsui: Pentru o reprezentare a vitezei Luminii, vă reamintesc că, într-o secundă, o undă luminoasă poate ajunge de la Pământ la Lună! Sau, cum revelează Balada magică a fratelui meu O'Piatră, invers: de la Lună la Pământ! Tăcerea care urmă, dilatată de absența oricărei intervenții de vreun fel, lăsă să se remarce doar pufăiturile de așteptare răbufnind din luleaua cu vatra presată succesiv și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Șoimaru) combăteau misticismul, erau cu toții intelectualiști. Se tipărea la Pitești. Cel mai activ s-a dovedit Vladimir Streinu, care a scris și Cuvântul înainte, semnat " K.", precum și notele bătăioase (unele vizându-l pe G. Călinescu) de la rubrica "Note și polemici", revelându-se ca un talentat pamfletar. Șerban Cioculescu nu s-a supărat pe bunul său prieten, când acesta a recenzat cu destule rezerve critice Viața lui I. L. Caragiale și nici când îl probozea că "scrie prost". "Prin excelență poet", Streinu era
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]