5,758 matches
-
terapeutică Îmbunătățirea terapeutică Cele zece tendințe ale medicinii asigurării longevității Turismul (longevitatea) Tendințe Medicina în 2020 SUA rămâne în urmă Dispozitive lichide Ce ar putea oferi tratamentele cu celule stem până în 2030 Mașina înțelepciunii, „conștientizarea” internetului Machu Picchu Compterul Macintosh Rezonanța magnetică (MR) Bill Mahoney Nelson Mandela Industria de producție Maoiștii Mao Tse-tung Procesul de trasare a hărții viitorului Planul Marshall Mason Mills MasterCard Matrix (filmul) Convergența dintre media și „conștientizarea” internetului Medicația administrată opoziției Medicații (inteligente) Medtronic Megaversul Menace Pose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Palms. Era o regiune plată, plină de bolovani, fără nici un canion în preajmă. Astfel, Solana Canyon nu avea nici un canion și avea extrem de puțin de-a face cu orașul Solana Beach, de pe litoral. Pur și simplu, numele acela avusese o rezonanță mai bună decât alte opțiuni, printre care se număraseră: Angel Springs, Zen Mountain View, Cedar Springs și Silver Hill Ashram. Prin comparație cu acestea, numele Solana Canyon sugera o calitate estompată și implicită, unde se plăteau mii de dolari pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
le exaltează ca și cum ar fi creatorii unei arte noi, vestitorii secolelor următoare. În aserțiunea lui Nordau artiștii reprezintă un grad de periculozitate similar cu al degeneraților patologici, iar efectele artei lor se resfrâng asupra societății pe care o contaminează datorită rezonanței ce o produce cu precădere în rândul tinerei generații efervescente, ușor sugestibilă și receptivă la noile tendințe de manifestare artistică. Arta este caracterizată de o forță hipnotică de manipulare a maselor ce crează cu ușurință noi tendințe, idealuri, concepte estetice
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
tip „urmuzian”. Simbolistul ardelean (o excepție dincolo de Carpați), care scandalizase, cu un an înainte, publicul tradiționalist al Teatrului Național din București cu dramoleta erotică Maica cea tînără, acuzată de blasfemie, răspunde aici unor insinuări antisemite ale publicațiilor naționaliste, intrigate de rezonanța numelui său. Pe o linie estetică și mai radicală se înscriu prozopoemele lui Adrian Maniu, incluse ulterior în volumul Figurile de ceară: „Cîntec pentru cînd e întuneric“, dedicat „lui Maeterlinck” - în nr. 1, concentrata caricatură iconoclastă a macedonskienei „Noapte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
traducere din Walt Whitman („Song of myself“). Pe lîngă colaboratorii simboliști nelipsiți (Al.T. Stamatiad, Mihai Cruceanu, Eugeniu Speranția, Al. Vițianu), pontifii Al. Macedonski și I. Minulescu sau directorul I.M. Rașcu, e de remarcat prezența mai multor viitori scriitori de rezonanță: Hortensia Papadat-Bengescu, T. Arghezi, Perpessicius, B. Fundoianu, A. Maniu, G. Bacovia, F. Aderca, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Filip Brauner-Brunea. Cea mai radicală publicație ieșeană este efemera Fronda (3 numere, ca și la Revista celor l’alți și Insula: aprilie-iunie 1912
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu tentă marxizantă și discret antimonarhică sau campaniile la adresa „huliganismelor” xenofobe și antisemite, treptat, diversitatea ideologică - nu numai estetică - se accentuează în paginile revistei. În nr. 57-58 este reprodus textul lui Miguel de Unamuno, „Împotriva realismului“. Mesajul său intră în rezonanță cu concepția antimimetică a lui Ion Vinea și a celor de la Contimporanul: „realitatea” nu ține de imaginea exteriorității lumii, ci de interioritatea artistului, de trăirile interioare ale personajelor sale și ale cititorilor săi deopotrivă: „Realitatea în viața lui Don Quijotte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
parte din aceeași serie. La fel - rupturile intervenite după 1925 între avangardiștii de la Contimporanul și grupările mai radicale, încercările de a „evada” spre centrele de validare europene și extraeuropene sau de a aduce Europa în țară prin intermediul unor personalități cu rezonanță, încercările de repliere identitară „alternativă” în raport cu modernizarea occidentală. O abordare a „primei” avangarde autohtone din perspectiva acestui fenomen merită întreprinsă, cu atît mai mult cu cît recuperarea și promovarea ei din ultimele decenii se resimt - nu mai puțin - de pe urma amintitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
făcut verde și a traversat. Trupul lui uriaș s-a pierdut în mulțime. „Tomoe, nu ești în stare să recunoști un om adevărat.“ I-au venit brusc în minte cuvintele lui Takamori și-i reverberau în cap cu mai multă rezonanță decât clopotele bisericii Sf. Ignațiu. Gara aglomerată din Ueno. Era coadă la bilete. O voce anunța plecarea trenurilor la megafon: „Trenul personal în direcția Takasaki pleacă la ora opt douăzeci și șase de la linia patrusprezece. Trenul personal cu direcția Takasaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
aflăm cam la patru-cinci metri sub pămînt. Cu aproximație, aș spune că ne aflăm chiar dedesubtul sitului. Așadar nu e o Întîmplare dacă mi s-a părut că Îți aud vocea zilele trecute. Sala asta e ca o cutie de rezonanță. Cu siguranță trebuie să existe o ieșire. - Dacă așa ar sta lucrurile, am vedea un pic de lumină, nu crezi? În clipa cînd rosti aceste vorbe, un declic se produse În mintea ei. Din miezul stîncii sîngele va picura Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sincer. Dacă Înțelegi toată partea simbolică. Mai taci odată din gură, fițoasa naibii ! O, Doamne. Ce naiba să-i spun ? — Mi s-a părut că... chiar rezonează, spun Într-un final. Ce anume rezonează ? face Nick. — Păi... Îhm... Îmi dreg glasul. Rezonanțele. Se așterne o tăcere stupefiată. — Rezonanțele... rezonează ? spune Artemis. Da, zic sfidător. Da, rezonează. Acum te rog să mă scuzi, trebuie să-mi văd de treabă. Mă Întorc spre ecran, dîndu-mi ochii peste cap și Încep să bat frenetic la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Mai taci odată din gură, fițoasa naibii ! O, Doamne. Ce naiba să-i spun ? — Mi s-a părut că... chiar rezonează, spun Într-un final. Ce anume rezonează ? face Nick. — Păi... Îhm... Îmi dreg glasul. Rezonanțele. Se așterne o tăcere stupefiată. — Rezonanțele... rezonează ? spune Artemis. Da, zic sfidător. Da, rezonează. Acum te rog să mă scuzi, trebuie să-mi văd de treabă. Mă Întorc spre ecran, dîndu-mi ochii peste cap și Încep să bat frenetic la computer. OK. Discuția despre carte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
trăim amândoi. - Tovarăși de bătrânețe? Bancherul, Îmbrăcat În redingotă, mi‑a atras atenția pe un ton experimentat: - Până atunci, media de viață se va prelungi până la două sute de ani. - E unica șansă pentru mariajul nostru, m‑a asigurat Vela. În rezonanța marelui cuvânt „mariaj” există o notă de grație sârbească (si bemol, la, si bemol, do). - Pentru numele lui Dumnezeu, Vela! Ăsta nu‑i un mod de abordare a morții. Faptul că o amâni timp de un secol nu rezolvă nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
tragă pentru a omorî?“ Privindu-l pe Kraft cum trăgea în ținta aceea, i-am înțeles pentru prima oară popularitatea. Diletantismul ei o făcea să arate ca ceva desenat pe zidul unui closet public; amintea de mirosul puturos, lumina palidă, rezonanța umedă și refugiul în intimitatea respingătoare a unei despărțituri dintr-un closet public... Se făcea ecoul fidel al stării sufletești a omului aflat la război. Desenasem mai bine decât am bănuit. Kraft, ignorându-mă pe mine și blana mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
fiu ghiduș. Mai luam câte o gură din sticla care se termina - dar nu era singura sticlă din care băusem, în urmă cu ceva timp băusem și o oarecare cantitate de vin alb (am uitat cum îi zice, era o rezonanță litorală, ceva cu P). Nu prea îmi vine, dar nu mă pot împiedica să-mi amintesc de primele întâlniri cu băutura, când fiecare halbă era scrupulos adnotată, corelată și comparată cu paharul de vin sau cu țuica sau cu vodca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
rămase rezemat de copac, cu guta în mâna stângă, fără să-i pese dacă un pește va mușca sau nu din momeală. Își plimbă privirea pe întinsa și liniștita lagună. Pentru Hermann Hesse sau pentru eroul lui - Siddhartha - cuvântul cu rezonanțe magice, „Om“, limpezea o minte confuză de ani de zile și marca drumul drept după o viață întreagă de greșeli. Om... repetă el întruna: „Om.“ Om! Om? Încercă să-și coboare tonul vocii, să facă în așa fel încât cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
luminat Averchie, a Început să funcționeze, În București, prima școală a românilor din sudul Dunării, se impune ca dată notabilă În istoria poporului român. Cronică succintă a neamului Derdena Numele DERDENA, despre care mulți cunoscuți miau mărturisit că ar avea rezonanță italiană, că, În orice caz, sună frumos, se trage din DARDANUS, fondatorul mitic al Troiei, fiul lui JUPITER și Întemeietor al tribului DARDANII. Aceștia au populat, În multe veacuri, toată regiunea din nord estul Macedoniei, denumită DARDANIA (așa cum scriu istoricii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu e ligheanul, ci doar cuvântul lighean și faptul de a fi trecut În toate dicționarele din lume. Dacă vreodată potopul va distruge din nou pământul și doar un dicționar va scăpa, atunci totul se va putea reconstitui pornind de la rezonanța cuvintelor din dicționar. Auzind toate acestea am sărit pe loc din ureche și din pat. — lasă-mă să-ți explic eu acum cuvântul lighean ! Cuvântul lighean nu există. Nu există nici un fel de dicționar În care să fi fost scris
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
multe valuri orbitoare și, cu fiecare val, mai luminos, un nou sunet de goarnă răsuna În Înaltul cerului din ce În ce mai Înalt, reverberându-se asupra celui de dinaintea sa. Totul a fost un fel de vibrație foarte puternică, de parcă aș fi intrat deodată În rezonanță cu cerul Însuși. m-am așezat pe scaun, plutind. Și, deodată, În fața ochilor mei Închiși, din care șiroiau lacrimi, o nouă nemișcare a apei. Apoi Père Joseph deschise o sticluță, din care Îmi turnă un ulei parfumat pe frunte. Atingerea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu e ligheanul, ci doar cuvântul lighean și faptul de a fi trecut în toate dicționarele din lume. Dacă vreodată potopul va distruge din nou pământul și doar un dicționar va scăpa, atunci totul se va putea reconstitui pornind de la rezonanța cuvintelor din dicționar. Auzind toate acestea am sărit pe loc din ureche și din pat. — Lasă-mă să-ți explic eu acum cuvântul lighean ! Cuvântul lighean nu există. Nu există nici un fel de dicționar în care să fi fost scris
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
multe valuri orbitoare și, cu fiecare val, mai luminos, un nou sunet de goarnă răsuna în înaltul cerului din ce în ce mai înalt, reverberându-se asupra celui de dinaintea sa. Totul a fost un fel de vibrație foarte puternică, de parcă aș fi intrat deodată în rezonanță cu cerul însuși. M-am așezat pe scaun, plutind. Și, deodată, în fața ochilor mei închiși, din care șiroiau lacrimi, o nouă nemișcare a apei. Apoi Père Joseph deschise o sticluță, din care îmi turnă un ulei parfumat pe frunte. Atingerea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
fie și În chinuri, era Înfricoșător; sfîrșind subit era imoral, un fel de sustragere, În ultima clipă, de la pedeapsă. Aceasta avea să se Împlinească și dacă vocea Antoniei ar fi atins frecvența celestă ce putea face pămîntul să intre În rezonanță, vibrînd pînă avea să tot crape, ajungînd țărînă. Brusc, după o vreme - o zi-două, cîteodată -, Thomas se liniștea iar. „Străinul acela din tren se Înfierbîntase, vorbea, la un moment dat, ca de la o tribună“, Își Începuse Berg povestea. „Dacă l-
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
decît pe seama surmenajului, nu era prea lesne de ieșit din propria elucubrație, nici nu era a lui ; se Încărcase cu prea multe gînduri, Îi fuseseră induse de anticar, de copiii risipiți În lume, de mamele lor; ajunsese o cutie de rezonanță, cu greu găsea scăpare. Doar de vreo două ori s-a mai gîndit la urmașii arieni. Ce aberație! Nimeni nu avea cum să facă o republică sau un regat de arieni! Nici măcar un ducat! Trecuseră vremurile. Dar un copil blond
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sfîrșit, da, asta e, se tot vorbește de o muzică a sferelor, poate chiar acesta e ritmul pe care trebuie să sfîrșească lumea, nu arzînd, cum vrea Antonia, ci din pricina vibrațiilor, da, Doamne, cum limpezești tu toate, va intra În rezonanță absolută Întreg cosmosul, pulbere o să ajungă - pentru asta, presimțind, unii au vrut, chiar În America, să interzică rock-ul, venise o nouă religie, numai praf, țărînă va ajunge totul; ce rost are să mă frămînt acum, Doamne, cu gîndul la ejaculații
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ele dau concerte scurte, uneori durata acestora poate fi de cîteva secunde, sau chiar mai puțin. în plus, toate aceste concerte sunt polifonice, sunetele vin din diverse direcții, vibrațiile se intersectează, uneori cred că întreaga librărie devine o cutie de rezonanță pentru acest delir muzical al cărților... nu vă faceți griji, însă, pe măsură ce voi reuși să captez cît mai multe astfel de muzici vă voi iniția și pe dumneavoastră... Domnișoara ri fu atît de tulburată încît se lipi de mine și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dar că nu sunt de loc supărat... Din nefericire, însă, foarte repede, după încă două sau trei relecturi, sensul pasajelor obscure explodă cu o ferocitate și mai diabolică. Cheia acelor rînduri mi se revelă brusc. Creierul meu fu cutia de rezonanță a unei revelații (ca și cum o cheie enormă din metal ar fi fost aruncată de undeva de sus pe o suprafață de beton - baaang !). Deci, pasajele obscure nu erau altceva decît transcrierea unora dintre visele mele. Vise nepovestite de mine nimănui
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]