12,281 matches
-
fruntea bucatelor. Acolo, nepricepuți, secături, prisosesc încă mai mult, imitând toate relele unei lumi pe care au dărâmat-o. Fiindcă nerăbdarea lor n-are nimic revoluționar, dimpotrivă. Degeaba aria din Bellini, Suoni la trompa e intrepido, cu al său, foarte romantic, patria, vittoria e onor! Pură retorică, exersată prin camere de serviciu, încercând să câștige grațiile vreunei bucătărese. Și nu vorbele contează, cât meșteșugul lor, dovadă portretul pe care i-l face Rîmătorian iubitei Rezi, unde nici un epitet nu stă lângă
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
e urmărit de derizoriu pe veci - se așază undeva mai la mijlocul societății, prin dregătorii de provincie, și devin ceva mai puțin stridenți. Așa îi găsește Caragiale. Și greu de zis cine, între el și înaintașul lui, are mai multă dreptate. Romanticul, pentru care rămân niște nenorociți, indiferent unde i-ar duce pronia, sau realistul, care-i vede norocoși? E, pesemne, la mijloc, o diferență de umoare. De slujnicari se tem și unul, și altul. Doar că primul ca un provincial călcat
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
și în rama unei sumare descrieri. Iată câteva exemple: „1507. Numele «America» apare pentru prima dată pe o hartă"; „1740. Predicatorul itinerant George Whitefeld convertește un membru al congregației lui Johnathan Edwards"; „30 iunie 1821. Junius Brutus Baath aduce interpretarea romantică în America"; „1850. Nathaniel Hawthorne își mărturisește dorința «de a ucide publicul»"; „1912. Crescut de maimuțe, un lord britanic cucerește lumea"; „1944: Dreptul la odihnă, recreere și aventură"; „1956. Chuck Berry înregistrează o declarație de independență culturală"; „11 septembrie 1965
America literară (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6106_a_7431]
-
pierde un partener de viață este mereu greu. Indiferent dacă e vorba de o despărțire amicală sau urâtă, dacă e vorba de un divorț sau un deces, unor persoane le vine greu să încerce să își reconstruiască viața în sensul romantic. The Telegraph prezintă cinci pași pe care o persoană care vrea totuși să iubească din nou poate și trebuie să îi urmeze. Autor: Larisa Cobuz În primul rând, trebuie să stabilești ce vrei. O relație serioasă, o familie? Sau o
Cum să cazi în picioare după o despărţire grea by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64118_a_65443]
-
începând de vineri, 7 iunie. Concertul de la Sala Palatului face parte din turneul ''Fire It Up Summer Tour'', turneu ce promovează cel mai recent album al lui Joe Cocker - ''Fire It Up''. Albumul conține atât melodii clasice de suflet, balade romantice, cât și piese pline de energie și vigoare. Joe Cocker este cel care a făcut celebra piesă "You can leave your hat on", iar fanii vor mai putea asculta live și alte piese celebre ale artistului, cum ar fi "Unchain
S-a schimbat locația pentru concertul Joe Cocker din 4 august by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64133_a_65458]
-
Vianu despre Eminescu. Propunere binevenită, în condițiile osificării, la nivelul publicului comun, a unei imagini clișeizate a lui Eminescu, ce se revendică fraudulos de la Călinescu. Relevarea fondului clasicizant al operei eminesciene, a țesăturii subtile de relații cu gândirea și arta romantică germană și, nu în ultimul rând, a „firelor" hegeliene din textura operei celui care îl refuza pe Hegel, sunt binevenite și astăzi, când Eminescu este mortificat în sintagma (falsă) „ultimul mare romantic european". Din păcate, neajunsurile editoriale propriu-zise sunt mari
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
țesăturii subtile de relații cu gândirea și arta romantică germană și, nu în ultimul rând, a „firelor" hegeliene din textura operei celui care îl refuza pe Hegel, sunt binevenite și astăzi, când Eminescu este mortificat în sintagma (falsă) „ultimul mare romantic european". Din păcate, neajunsurile editoriale propriu-zise sunt mari, din acest punct de vedere singurul câștig adus de volumul de față fiind cantitatea. Nu totalitatea și cu atât mai puțin acuratețea.
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
de dirijorul Horia Andreescu. S-a cântat cu un entuziasm contaminant, cu o acuratețe pe care nu deseori o întâlnești în cazul evoluției formațiilor profesioniste, la noi. In afara acompaniamentelor destinate unor celebre lucrări concertante, de la Mozart la marele repertoriu romantic al secolului al XlX-lea și de aici la cele câteva creații concertante ale secolului trecut, Orchestra Națională de Tineret a României a demonstrat că deține un potențial artistic absolut fabulos pe care dirijorul, iată, știe a-l pune în
O selecție promițătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6425_a_7750]
-
Bratu Iulian Nunta de argint. Soțul își duce soția într-un minunat voiaj în insule uitate de lume. - Vai, dragule, ce romantic ești! Acum, că avem 25 de ani de căsătorie și m-ai adus aici, ce-ai să faci când vom avea 50? Soțul: - Am să vin să te iau!
Bancul Zilei: Cadoul soțului pentru nunta de argint by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64283_a_65608]
-
este și mai complexă, ca orchestrație: „Mai știi în noapte plopul cu luna, galben cuib?". O replică, dintr-un, poate, colocviu sentimental, ascunzând cine știe ce istorie comună căreia decorul, la rândul lui comun, dar purtând trena folosințelor lui, de la bucolice la romantici și mai departe, îi ține hangul, este această întrebare din senin. Rezumând, parcă, o strofă din Arghezi: „Te-ai împăcat, sau suferi de vremea ce-a crescut?/ La ce visezi, când ziua pe lampa ta se curmă/ Și cade-n
Stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6435_a_7760]
-
acesta din urmă este hotărât să se apuce de actorie", a declarat o sursă. Culkin i-a spus lui Pete că nu va mai reveni la meseria de actor și că își dorește să fie artist full-time în cel mai romantic oraș din lume, Paris.
Macaulay Culkin a spus adio! Ce decizie neașteptată a luat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64379_a_65704]
-
tema aleasă; după întoarcerea de la Paris, în 1901, subtilitatea lui prozodică a progresat continuu, atingînd în ultimul volum de versuri, Cîntece (1912), formele cele mai reușite. Chiar în poezii intens-autobiografice (multe dintre Cîntece plîng despărțirea de Natalia Negru), sentimentale și romantice, talentul lui Iosif-muzician pune hotărît în umbră suferința individuală: „Nu mai sunt pe luncă flori,/ Văile-s deșarte,/ Țipă cîrduri de cocori/ Pribegind departe!// Plîng tilinci, tălăngi răspund,/ Soarele apune,/ Glas de bucium sună-n fund/ Ca o rugăciune..." (Cîntece
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
temele acțiunii. Ca într-o mise-enabî me, ni se sugerează din primele pagini împrejurările în care protagonistul își va împlini destinul tragic. Totul e acolo, de la început, cărțile inspiratoare, modelele și chiar coincidențele funeste. Deosebirea față de realistul Cehov constă la romanticul Stendhal în aceea că nu e vorba de un procedeu care să facă plauzibil fiecare obiect în desfășurarea acțiunii, ci de o subliniere a predestinării actelor umane, care, ca și la Balzac, după cum a dovedit Curtius, nu sunt niciodată întâmplătoare
Recitindu-l pe Stendhal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4724_a_6049]
-
iluzia se spulberă, i se potrivesc mănușă unei povești moderne, în care portretul femeii se urâțește doar în ochii privitorului: „Eu făcut-am zeitate dintr-o palidă femeie,/ Cu inimă stearpă, rece și cu suflet de venin!”. Firește, în cheie romantică, paloarea este un atribut care nu surprinde. Într-un context mai larg, însă, nu i se opune palidă femeie tocmai femeii adevărate? Există, așadar, întâlniri esențiale și fake-uri, idealuri și substitute. Între ele, și mai puțin între femei, distinge Camil
Venere și Madonă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4752_a_6077]
-
atât de paradoxală în gesturi, adică pe atât de autentică. Teama de a risca, greșind, o face, însă, pe Ioana să nu-și ducă experimentul (și experiența) până la capăt. Mai voluntară decât ea este întotdeauna cealaltă, Elena. Așadar, precum frumusețea romanticilor, onoarea femeii este in the eye of the beholder. Ea rămâne aceeași, tabloul este cel care se schimbă. De asta, în avantaj pare că iese femeia căreia nu i se închină nici un portret ideal, actrița de duzină, mondena, frivola. Ea
Venere și Madonă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4752_a_6077]
-
zicem așa, ridicată (nu pentru multă vreme) în slăvi, își trădează, până la urmă, jindul după fericirea măruntă. Ca și la Eminescu, doar un ochi mult prea pretențios, de artist, a așezat-o unde n-a voit niciodată să fie. Ca romanticii au înțelegerea propriei erori de percepție, iar modernii ba, face nefericirea celor dintâi și drama celor din urmă. Între războaie, nu mai e de vină oglinda, ci lumea. Și poate că această neasumare a limitelor, firești și inevitabile, ale unui
Venere și Madonă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4752_a_6077]
-
mele, cu-atât mai rău pentru realitate e filosofia, frisonantă, la urma urmei, care străbate romanele și piesele lui Camil Petrescu. E în aerul epocii. Și iată că, îmbătat de idei pure, modernismul desparte albul de negru mai ceva decât romanticii. Neavând nici măcar tandrețea, chiar și întârziată, să recunoască, vreodată, că a fost crudă-nvinuirea...
Venere și Madonă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4752_a_6077]
-
sunt contemporani. Renascentismul italian avea deja puseuri baroce, deși se inspiră din clasicitatea greacă. Se cade reapreciat rolul romantismului. Ca să fie scos din scenă, cum pretindea, între alții, Victor Hugo, clasicismul avea nevoie de ceva mai mult decat aducea reforma romantică, adică un conținut istoric al artei și o subiectivitate capabilă să declanșeze fantasme. Abia modernismul baudelairian, întărit de aporturile orientale și africane, determină declinul ireversibil al ideii de clasicitate. Condiția esențială a artei clasice, de la sculptură Antichității grecești și de la
Oh, les Beaux-Art! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4794_a_6119]
-
siguranță a creatorului care nu s-ar îndura a sacrifica proteismul existențialului, prin forța lucrurilor imprevizibil, uimirile pe care le poate rezerva unui spirit deschis prin simpla-i rulare: „Sunt artist, și creația presupune mișcare”. „Conservatorul” C.D. Zeletin veghează asupra romanticului din ființa d-sale. Nu doar prin ipostaza omului de largă cultură, ci și prin spiritul critic carei îngăduie să se plaseze într-o actualitate atît de neliniștitor turbulentă, încît reclamă un diagnostic medical. Iată-l: „Manie fără simptome psihotice
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
se acordă, în economia romanului, o existență de sine stătătoare. Ea nu există, sub lupa lui Bologa, decât în compania unui alt pretendent, de preferință ofițer ungur, într-o relație triangulară de tipul celei descrise de René Girard în Minciună romantică și adevăr romanesc: „Curând după logodnă, sosi în Parva un locotenent de vânători imperiali, foarte țanțoș și încrezut, feciorul judecătorului ungur. Apostol îl privi cu dispreț, zicând că e gol și sec, pe când Marta îl găsi interesant și drăguț...” La
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
o amenințare obscura pădure a spânzuraților, care-i permite lui Rebreanu să transforme odiseea în călătorie inițiatică. Odată depășit pragul psihologic simbolizat de sârma ghimpată a tranșeelor inamice, alchimia devine posibilă. La capătul drumului, dincolo de bine și de rău, minciuna romantică se preschimbă în adevăr romanesc: „Pe cer, chiar în vârful măgurii ale cărei poale se scăldau aici în apele râului, se ivi luceafărul alb, rece ca un ochi din altă lume. Bologa, parc-ar fi regăsit o comoară uitată, sorbi
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
Luminița Marcu Un clasic (și un romantic) al secolului XX (1910- 1999) este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori spanioli ai secolului XX, deși recunoașterea importanței sale ca prozator a fost destul de tîrzie. Pînă în anii ’80, Torrente Ballester era mai cunoscut în Spania în postura
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
niște lucruri de care să mă pot elibera prin voință, ci, insist, au fost două descoperiri succesive și contradictorii ale unor forme de a fi reale și personale. Aș fi putut să-mi inventez două porecle, una clasică și una romantică și să le pun să se lupte între ele. N-am făcut-o pentru că nu mi-a venit în minte, din fericire. Cu literatura am cîștigat foarte puțini bani. Azi pare că se vînd mai bine cărțile mele și asta
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
XIX, Sainte- Beuve, n-a înțeles nimic din opera celui mai mare poet francez contemporan cu el și, în disperare de cauză, a vorbit despre nebunia care-i poartă numele și i-a situat poezia la capul extrem al Kamciatcăi romantice. Proust se va amuza copios pe seama obtuzității criticului. Roberto Calasso, un eseist italian, a reluat formula într-o carte despre poetul Florilor răului și i-a dat un sens opus. „Există, scrie Calasso, un val Baudelaire care traversează tot secolul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4977_a_6302]
-
la un stadiu al visării poetice; el este convertit într-un fel de ontologie a vieții trăite direct prin poezie. Sintetic formulat, himerismul structurează dedublarea în variațiuni ale expresionismului, privilegiind un eu liric ce aparține unui globe trotter cu antene romantice, un Himerus Alter - cum își numește Vasile Baghiu eul artistic; el investighează și execută plonjări în timp și istorie, revizitând mituri și sentințe pentru a le dilua în semnele expresionismului regenerat. Lipsesc din roman o bună parte din termenii care
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]