2,390 matches
-
de Logică de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București, parcurgând succesiv funcțiile de conferențiar și profesor titular al catedrei de Logică. Timp de cinci ani (1942-1947) este directorul publicației universitare „Caiete de Filosofie” iar între 1944-1946 este directorul săptămânalului „Democrația”. A publicat atât în reviste românești (Revista de Filosofie, Revista Fundațiilor Regale, etc.) cât și străine (The Journal of History of Philosophy, Scientia, Notre Dame Journal of Formal Logic, Il Contributo, etc.). Între 1946-1948 este deputat în Parlament dar
Anton Dumitriu () [Corola-website/Science/304305_a_305634]
-
și cele de Comunități Sociale. Este autorul cărții Fascinația diferenței, apărută în 1999, prin care încearcă sa explice în mod corect domeniul antropologiei din prisma experienței personale și a diferitelor accepțiuni. Din 1998 scrie și publicistică, având cronică permanentă la săptămânalul cultural Dilema Veche. Din februarie 2005 până în mai 2010 a fost director al "Muzeului Țăranului Român". În anul 2006 a fost decorat de Președintele României pentru serviciile aduse culturii române. " Interviuri " Interviuri despre mineriade
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
ulterior - Revistă de lingvistică și știință literară) și Glasul (ulterior - Glasul Națiunii (1989-1995), participând, în 1989, la tipărirea primelor numere, în condiții de clandestinitate, la Riga (Letonia) și la Vilnius (Lituania). Este redactor (din 1995), apoi redactor-șef (1998-2001) al săptămânalului Mesagerul; redactor la rev. Viața Basarabiei (2001-2002) și redactor-șef adjunct la rev. Limba Română (2002-2003); din 2003 până în prezent este redactor-șef al revistei de biblioteconomie și științe ale comunicării BiblioPolis, editată de BM „B.P. Hasdeu”. Din 1997 este
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
este: Prezent în topurile Cei mai buni ziariști din R. Moldova (2000, 2003); are un fișier biobibliografic în Repertoriul (catalogul) Internațional Who’s who în traducere și terminologie editat de Uniunea Latină (2002, versiunea electronică: ww.unilat.org). Laureat al săptămânalului Literatura și arta - pentru publicistică (2003) și pentru știință (2007). Pohilă, Vlad. Grafia latină pentru toți: [îndrumar ortografic] / Vlad Pohilă. - Chișinău: Știința, 1990. - 159 p. Pohilă, Vlad. Mic dicționar de nume proprii străine / Vlad Pohilă. - Chișinău: Ed. ARC, [2004]. - 263
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
a desfășurat o intensă activitate literară, publicând pamflete propagandistice în limbile idiș și ebraică. După ce Palestina a trecut sub mandat britanic în 1919, Maimon a revenit acolo. El a devenit lider al mișcării Mizrachi din Țara Sfântă și a editat săptămânalul acestei organizații politice, intitulat “Ha’Tor” (1921-1936). Împreună cu rabinul Avraham Itzhak Kook (1865-1935), teoretician al sionismului religios și viitor șef-rabin așkenazit al Palestinei (1921-1935), el a contribuit la înființarea instituției Șef-Rabinatului din Palestina (1921), elaborând regulamentul de organizare și participând
Yehuda Leib Maimon () [Corola-website/Science/312170_a_313499]
-
București, a studiat la liceul „Gheorghe Lazăr”. A urmat apoi Facultatea de Drept din București, obținând licența în 1934. În 1930 a debutat la cotidianul, devenit apoi săptămânal „Facla” apoi, în 1933 a devenit redactor al ziarelor „Dimineața”, „Adevărul” și săptămânalul „Cuvântul Liber”. La doar 24 de ani, în 1932, a publicat eseul "Eminescu. Încercare critică", ce i-a atras atenția lui George Călinescu care i-a scris un comentariu elogios. A înființat revista literară "Ulise" din care, începând din octombrie
Lucian Boz () [Corola-website/Science/311543_a_312872]
-
comandant al Comandamentului Trupelor de Securitate (actuala Jandarmerie). La 1 septembrie 1946 a fost numit pentru câteva luni în funcția de comandant al Regimentului 10 Grăniceri Oradea (1 sept. 1946 - iul. 1947). În preajma alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, în săptămânalul Cuvântul grănicerilor (8 noiembrie 1946), colonelul Ieremia Popescu și-a arătat sprijinul său față de guvernul Dr. Petru Groza și Blocul Partidelor Democratice. Primirea în partidul comunist a colonelului Ieremia Popescu în 1948 a constituit un atu important în numirea sa
Ieremia Popescu () [Corola-website/Science/311815_a_313144]
-
Nouă" (Galați, 1972) și "Ceahlăul" (Piatra-Neamț, 1973-1974). Din 1976 este muzeograf în cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț (la Oficiului Jud. pentru Patrimoniul Cultural Național și la Muzeul Memorial "Calistrat Hogaș"). După revoluție a fost co-fondator, co-editor și secretar de redacție al săptămânalului independent, de informație și atitudine "Acțiunea" din Piatra-Neamț (1990-2001), iar din 2000 până în 2005 a fost secretar general de redacție al revistei de literatură & arte "Antiteze". Din 2010 este redactor-șef al revistei de literatură & arte & atitudini "Conta"(Piatra-Neamt). De
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
închisoare în baza unui decret tot al lui Ceaușescu, rămas neabrogat în anii ’90. În timpul uneia din ședințele publice ale procesului de la tribunal și-a justificat deciziile și acțiunile spunând: Am fost un dobitoc!", frază rămasă celebră și folosită de săptămânalul "Academia Cațavencu" drept subtitlu al unei rubrici, sub care în fiecare săptămână apăreau unul sau mai multe citate prin care diverse personalități politice își justificau în mod similar unele greșeli. În 1991 a început cercetarea lui Tudor Postelnicu și a
Tudor Postelnicu () [Corola-website/Science/311307_a_312636]
-
la "Congresele Internaționale de Estetică și de Filosofie" la Paris, alături de delegația română (Tudor Vianu, Eugeniu Speranția, Petru Comarnescu etc.) Totodată studiază pianul cu George Ciolac și teoria muzicală cu Marțian Negrea. Din toamna anului 1938 preia cronica muzicală la săptămânalul "Țară Nouă", la "Pagini literare" unde îi apar 17 poeme în proză. Susține mici recitaluri de pian, comentate, la Conservator și în sala Colegiului Academic Universitar. În 1939 publică două lucrări în "Analele Academiei de Știință" și ține prima conferință
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
este un săptămânal de limba germană, apărut la 1 martie 1968 la Brașov, prin schimbarea denumirii bisăptămânalului "Volkszeitung" (Ziarul poporului), care apărea din 30 mai 1957. De la apariție, în 1968, "" (Orizont Carpatin) era o publicație săptămânală pentru societate, politică și cultură ("Wochenschrift für
Karpatenrundschau () [Corola-website/Science/310908_a_312237]
-
de Radiodifuziune Galbeni (Bacău), iar după 1990 își abandonează profesia de bază, dedicându-se aproape în exclusivitate gazetăriei, împreună cu cenacliștii de la "Clepsidra" pune bazele publicației " Pur și simplu", al cărei redactor-șef e în perioada 1990-1991, apoi devine director al săptămânalului "Argus" (1992), redactor-șef adjunct al cotidianului "Ziua" (1993), redactor-șef al "Radio Star B" (1993) și la cotidianele "Ultima oră" (1995), "Monitorul de Bacău" (1995-1996) și săptămânalului "Așa" (1998), director al publicației "Top Class", la alte publicații cu caracter
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
al cărei redactor-șef e în perioada 1990-1991, apoi devine director al săptămânalului "Argus" (1992), redactor-șef adjunct al cotidianului "Ziua" (1993), redactor-șef al "Radio Star B" (1993) și la cotidianele "Ultima oră" (1995), "Monitorul de Bacău" (1995-1996) și săptămânalului "Așa" (1998), director al publicației "Top Class", la alte publicații cu caracter economic. Nu neglijează afacerile, având preocupări editoriale, care au condus la apariția celui de-al doilea volum, "Artele marțiale moderne" (Editura "Celelalte Cuvinte", Bacău, 1990), precum și a altora
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
anului 1999 am început să strâng echipa, cu care să gândim sumare, format și toate celelalte. În timp ce Data Media făcea studiile de impact și cercetare a pieței. „Ziarul de duminică” era conceput ca un fel de „Sunday Times” românesc, un săptămânal enorm de 64 de pagini, format mare, alcătuit din opt fascicule pe domenii de interes. Un asemenea săptămânal trebuia să fie o sinteză a tuturor celorlalte săptămânale și publicații, să cuprindă: viață politică internă, viața politică externă, viață culturală, afaceri
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
Media făcea studiile de impact și cercetare a pieței. „Ziarul de duminică” era conceput ca un fel de „Sunday Times” românesc, un săptămânal enorm de 64 de pagini, format mare, alcătuit din opt fascicule pe domenii de interes. Un asemenea săptămânal trebuia să fie o sinteză a tuturor celorlalte săptămânale și publicații, să cuprindă: viață politică internă, viața politică externă, viață culturală, afaceri sau economie, istorie, fragmente incitante din cărțile interesante pe cale de apariție, documente revelatoare, ceva sport, distracții, modă și
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
Ziarul de duminică” era conceput ca un fel de „Sunday Times” românesc, un săptămânal enorm de 64 de pagini, format mare, alcătuit din opt fascicule pe domenii de interes. Un asemenea săptămânal trebuia să fie o sinteză a tuturor celorlalte săptămânale și publicații, să cuprindă: viață politică internă, viața politică externă, viață culturală, afaceri sau economie, istorie, fragmente incitante din cărțile interesante pe cale de apariție, documente revelatoare, ceva sport, distracții, modă și hobbyuri; pus în vânzare vineri după-amiază sau cel mai
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
-l determine să-l cumpere, poate chiar să păstreze, să arhiveze fascicole; în condițiile economice dificile din acel an, cei care n-aveau bani să-și cumpere zilnic mai multe ziare sau să-și cumpere ziare zilnic, puteau avea acest săptămânal - în care să găsesască întrega informație politico-socială internă și externă dintr-o săptămână. Publicația trebuia să copleșească cititorul și concurența prin abundența de material din toate domeniile, informații exacte și multe, bine scrise. Limbajul trebuia să fie simplu, sobru, concis
Ziarul de Duminică () [Corola-website/Science/309571_a_310900]
-
din lumea noastră universitară despre poezia și proza lui Cesare Pavese. A lucrat ca profesor de țară (1967-1971), bibliotecar la serviciul de schimburi internaționale al Bibliotecii Naționale (1971-1990), după 1990 redactor de pagina culturală la cotidianul "Dimineață" și apoi la săptămânalul "Baricada" (1991-1996); în prezent colaborează la câteva reviste literare, între care "Luceafărul de dimineață", "România literară", "Hyperyon" etc. Debutul editorial: un volum de versuri de Mimmo Morina, "Insula regăsita", traducere din limba italiană, cuvânt înainte de Marin Sorescu (1987). La începutul
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
ca preot celib în Catedrala din Blaj, de către mitropolitul Ioan Vancea. În ziua următoare, 28 august, a fost numit profesor de Teologie Dogmatică la Seminarul Teologic din Blaj. La procesul Memorandumului, 1894, profesorul de Teologie dr. Vasile Hossu, participant din partea săptămânalului „Unirea”, a fost numit președintele Comitetului internațional de presă, fiind cunoscător al mai multor limbi străine de mare circulație, pentru a putea conversa cu reprezentanții ziarelor europene. În 1890, alături avându-i pe dr. Alexandru Grama, dr. Augustin Bunea, dr.
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
anilor 1990, editoriale în presa românească, contribuțiile fiindu-i găzduite de-a lungul vremii de cotidienele "BURSĂ" și "Cronică Română". Actualmente, editorialele sale apar exclusiv în ziarul "BURSĂ". Opiniile i-au fost publicate de-a lungul timpului și în paginile săptămânalelor "Dilemă" și "Dilemă Veche". Este un colaborator constant al Societății de Radio Române, opinia fiindu-i solicitată de-a lungul vremii și de o serie de posturi private, între care BBC, RFI și EuropaFM cu oarecare frecvență. Între aparițiile televizate
Cornel Codiță () [Corola-website/Science/309255_a_310584]
-
criticul a inaugurat în revista Adevărul literar și artistic rubrica Cronica mizantropului, cea care va da titlul cărții de eseuri publicată ceva mai tîrziu. Începînd cu anul 1956 reintră în viața literară printr-o rubrică permanentă (Cronica optimistului) ținută în săptămînalul cultural Contemporanul. Schimbarea titlului, de la mizantropie la optimism se datora faptului că noul regim comunist nu tolera mizantropia și prefera atitudinile optimiste.
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
autorul, în final, o propunea fiecărui cititor. Printr-o scrisoare adresată centrului Oastei din Sibiu, îl ruga pe Părintele Iosif Trifa să-l înscrie și pe el în rândurile ostașilor și să-i trimită foaia „Oastea Domnului”, suplimentul duhovnicesc al săptămânalului "Lumina Satelor". Ambele erau redactate de către preotul sibian. Frecventarea cărților din biblioteca școlii și pe cele ale profesorului de religie care l-a premiat a avut două consecințe importante asupra adolescentului. Prima era aceea că poate să aspire la ceva
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
trifazat, pentru mercur, a fost foarte apreciată. Acest succes i-a deschis calea spre un doctorat în științe inginerești și spre cariera de profesor universitar. Din 1971, pe lângă activitatea sa principală de redactor-șef pentru economie, tehnică și știință la săptămânalul brașovean "Karpatenrundschau", a mai exercitat două activități: cea de profesor universitar, cu 12 ore de predare pe săptămână, și cercetător al vieții și operei lui Hermann Oberth, despre care a scris și o serie de cărți. Din 1978 a devenit
Hans Barth () [Corola-website/Science/309824_a_311153]
-
definitiv episodul precedentului plan de disponibilizări. Asociația disponibilizaților ("Asamblea de despedidos/as de SEAT") a relatat în septembrie 2007 că pe lista de așteptare pentru recontractare se aflau 138 de disponibilizați de la SEAT și a anunțat acțiuni de protest. Potrivit săptămânalului german „Focus”, marca spaniolă SEAT a fost implicată în 2006 în scandalul presupuselor acte de corupție comise între fabricantul francez de componente Faurecia și managementul marilor întreprinderi automotoare germane. Suspiciunile s-au îndreptat asupra unei poziții importante din departamentul de
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
articole referitoare la situația internațională. Pe lângă aceasta, în perioada 1924 - 1926 publică, în calitate de director, seria a doua a revistei Cuvântul Liber. Dintre colaboratorii la această revistă se pot menționa scriitorul Victor Eftimiu, poetul Tudor Arghezi și alții. Revista este un săptămânal politic și cultural militând pentru inserarea României in "concertul" european, în contrast cu mișcarea poporanistă a revistei Viața Românească. Chiar în cuvântul de introducere, Eugen Filotti folosește (introduce) termenul de "europeanism". Revista sprijină curentele artistice de avangardă văzând în ele o dovadă
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]