4,146 matches
-
să nu se stropească. Abia după ce s-a răcit s a tăiat direct în forme, în cuburi mari. Ce frumos mirosea! Era alb și bine reușit. Vecina Verona s-a arătat foarte mulțumită de noi, cum i-am urmat rețeta. Săpunul ne-a prins tare bine. Spălam cu el rufele și covoarele. De atunci, în fiecare an, făceam săpun de casă, ba mai mult, mama le-a sfătuit și pe alte gospodine, prietene din sat, să procedeze la fel. Ne-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ce frumos mirosea! Era alb și bine reușit. Vecina Verona s-a arătat foarte mulțumită de noi, cum i-am urmat rețeta. Săpunul ne-a prins tare bine. Spălam cu el rufele și covoarele. De atunci, în fiecare an, făceam săpun de casă, ba mai mult, mama le-a sfătuit și pe alte gospodine, prietene din sat, să procedeze la fel. Ne-am amintit de vorbele tatii: Fără prietenie nu există viață". În satul meu era multă armonie, ceea ce mă făcea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în șir indian o biată mamă cu șase copii. Treceam pe ulițele satului sub privirile mirate și dezaprobatoare ale femeilor și bărbaților care se întrebau: Oare unde-i duc? Și de ce? Zice că-i duc la ruși să-i facă săpun. Doamne, apără și păzește! Ba am auzit că-i duc undeva în Siberia, în lagăr, la muncă forțată. Dumnezeule, unde ești, Doamne??! Apără-i, Doamne, că-s micuți și nevinovați! Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rostit de toate privirile acestor oameni era: "Teama". Era o teamă paralizantă, cu efecte inhibitorii asupra sistemelor locomotor și comunicațional. Oameni stătea pe loc fără să-și vorbească, frânți, cu privirea pierdută în gol. Ne duc în Siberia! Ne fac săpun! Acestea erau propozițiile rostite ca un laitmotiv, mecanic, în creierul unor oameni care începeau să se transforme în legume. Am ajuns în dreptul vagonului. Ne-am oprit și am lăsat jos bagajele. În momentul în care caporalul ne-a făcut semn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
trădare și a vându Cloșca cu puii de aur... Nu s-a întâmplat nimic. Continuam să ne întrebăm și nu găseam niciun răspuns. Siberia. Siberia? Adică făceam o excursie până acolo? Vom trăi, vom învăța și vom munci în Siberia?? Săpun. Cum adică, să ne facă săpun? Eu am văzut că mama, când spăla, folosea săpun, adică un fel de piatră pe care o trecea deasupra rufelor de pe zolitor și aceasta, cu timpul, devenea din ce în ce mai mică. Dar nu știam care sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
puii de aur... Nu s-a întâmplat nimic. Continuam să ne întrebăm și nu găseam niciun răspuns. Siberia. Siberia? Adică făceam o excursie până acolo? Vom trăi, vom învăța și vom munci în Siberia?? Săpun. Cum adică, să ne facă săpun? Eu am văzut că mama, când spăla, folosea săpun, adică un fel de piatră pe care o trecea deasupra rufelor de pe zolitor și aceasta, cu timpul, devenea din ce în ce mai mică. Dar nu știam care sunt elementele componente ale săpunului, cum și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să ne întrebăm și nu găseam niciun răspuns. Siberia. Siberia? Adică făceam o excursie până acolo? Vom trăi, vom învăța și vom munci în Siberia?? Săpun. Cum adică, să ne facă săpun? Eu am văzut că mama, când spăla, folosea săpun, adică un fel de piatră pe care o trecea deasupra rufelor de pe zolitor și aceasta, cu timpul, devenea din ce în ce mai mică. Dar nu știam care sunt elementele componente ale săpunului, cum și din ce este el făcut. Așa că nu-i înțelegeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne facă săpun? Eu am văzut că mama, când spăla, folosea săpun, adică un fel de piatră pe care o trecea deasupra rufelor de pe zolitor și aceasta, cu timpul, devenea din ce în ce mai mică. Dar nu știam care sunt elementele componente ale săpunului, cum și din ce este el făcut. Așa că nu-i înțelegeam pe oamenii aceia îngroziți de teamă. Vasăzică ei credeau că omul se poate metamorfoza în... săpun? Chiar îmi era ciudă pe ei că nu au atâta minte și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu timpul, devenea din ce în ce mai mică. Dar nu știam care sunt elementele componente ale săpunului, cum și din ce este el făcut. Așa că nu-i înțelegeam pe oamenii aceia îngroziți de teamă. Vasăzică ei credeau că omul se poate metamorfoza în... săpun? Chiar îmi era ciudă pe ei că nu au atâta minte și nu judecă logic și normal. Nu?? Păi omul e făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și nu se poate transforma în... prostii! Fulgerător, s-a auzit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Dar omul se obișnuiește și cu răul. Până la urmă, bunica a primit o bucățică de pensie, suficient cât să le permită supraviețuirea. Doar atât. În această situație, mama a preluat ștafeta. S-a angajat mai întâi la o "Fabrică de săpun". Ulterior, cu ajutorul unei foste colege de școală, a intrat muncitoare la o "Fabrică de nasturi". Aici munca era ceva mai ușoară, iar remunerația net superioară față de precedentul loc de muncă. Așa s-au scurs câțiva ani buni de zile, până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mama și apăruse în ușa vagonului, cu Bebi de mână. Sabina! Doamne, Dumnezeule, de unde ai apărut? De unde ai aflat? Cum? Rozinka! Rozinka! Liniștește-te! Nu pot, nu pot, Sabina! Mă îngrozesc! Ai auzit? Ne duc în Siberia! Ne vor face săpun! Auzi? Auzi?! Copiii mei! Copiii mei dragi...! Nu mai pot, nu... Calmează-te, Rozalia, vino-ți în fire, că sperii pruncii și te îmbolnăvești și tu. Ce faci?! Oprește-te! Spune-mi, Sabina, spune-mi ce știi, să-mi revin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
absurd: sunt declarați "bandiți" și "tâlhari" și duși la gară, îmbarcați în vagoane de vite și porniți într-o direcție necunoscută. Și în tot timpul acesta în mintea copiilor revine, obsesivă, ideea că vor fi duși în Rusia și făcuți săpun. Episodul călătoriei (cu soldatul din cușca frânarului care păzea "somnul "dușmanilor poporului" și "pacea universală") este un prilej de regresii în memorie. Frica, paralizantă, amplifică memoria. Ca la o "judecată de apoi a copiilor", în amintire revin cu o claritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cartofii, sparanghelul, patatele, andivele, tomatele, În cantități incalculabile. Vin apoi fructele parfumate, proaspete, merele, perele, anansul, lămâile, portocalele, grape-fruits. În fiecare an amatorii de suveniruri și servitorii dosesc din veselă și argintărie obiecte În valo`are de 50.000 franci. Săpunul se aduce de la Londra. Fiecare client nou găsește În camera sa două săpunuri noi, unul pe lavabou, altul În sala de baie. Se taie zilnic 25 boi, ținuți la Îngrășat șase săptămâni la abatorul din Chicago, ținuți În subsolul hotelului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
merele, perele, anansul, lămâile, portocalele, grape-fruits. În fiecare an amatorii de suveniruri și servitorii dosesc din veselă și argintărie obiecte În valo`are de 50.000 franci. Săpunul se aduce de la Londra. Fiecare client nou găsește În camera sa două săpunuri noi, unul pe lavabou, altul În sala de baie. Se taie zilnic 25 boi, ținuți la Îngrășat șase săptămâni la abatorul din Chicago, ținuți În subsolul hotelului câteva zile, Înainte de a fi dați la consum. Se fabrică zilnic 5.000
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
000 hectare. Suprafața arabilă e de 8 milioane hectare. În est predomină porumbul, În centru grâul, iar În vest pășunile; grâul se cultivă În ogor negru. Industria prelucrării resturilor de animale e dezvoltată, de asemeni conservele, industria laptelui, zahărului, a săpunului și lumânărilor. Prima noapte ne oprim În Central City. Cu greu se potolesc zgomotele și manifestațiile tineretului. La un ștrand extrem de animat, un negru s-a strecurat prin colțurile serii obscure, printre tinerii de acolo, În bazin. Scandal, urlete, totul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-se pe compromiterea lor în ochii foștilor colegi. Se pare că în această cameră au avut loc mizanscene cu caracter blasfemic în perioada Paștelui din anul 1951, Mihai Buracu relatând că cei din celulă trebuiau să sărute un falus din săpun atârnat de gâtul unui 'sacerdot'. Existau spini, bâte în loc de ramuri înverzite de salcie și un 'Pilat' care l-a osândit pe 'Iisus' la răstignirea pe hârdăul cu excremente. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi, după care majoritatea celor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai tare așa, dar nu l-au mai bătut. A participat la mizanscenele cu caracter blasfemic din timpul Paștelui din anul 1951, când a fost pus să joace rolul asinului. Deținuții au fost obligați să sărute un falus confecționat din săpun, atârnat de gâtul unui 'sacerdot', iar scena condamnării la moarte a lui Iisus a fost și ea batjocorită, un 'Pilat' osândindu-l pe 'Iisus' la răstignirea pe hârdăul cu excremente. În urma torturilor la care a fost supus, lui Mihai Buracu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
hârdăul cu excremente. În urma torturilor la care a fost supus, lui Mihai Buracu i-a albit părul. Înainte de presupusa eliberare, a făcut de planton, ducând hârdaiele cu mâncare și făcând curățenie pe hol, ocazie cu care a văzut tăblițele din săpun cu declarațiile victimelor acțiunii. De asemenea, susține că l-a văzut pe Țurcanu venind din oraș în închisoare, îmbrăcat civil, pe o bicicletă, în timp ce gardianul care i-a deschis îl saluta ca pe un superior în grad. În loc să fie eliberat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cameră se mai aflau Oprișan, Iosub, Dumitru Bordeianu, iar dintre agresori, Virgil Bordeianu și Laitin Dănilă. După bătaia generală, a urmat procedura standard: bătăi pe rând și autodenunțuri, însă în momentul în care li s-a cerut să scrie pe săpun ce n-au declarat la Securitate, Muntean a observat că și unii dintre agresori făceau același lucru: Mătărângă, Soare, Laitin, Ionică Struțeanu, Mreneș, Petru Cojocaru, Ștefănescu; prin urmare, aceștia erau doar unelte. În jurul Paștelui din 1950, a fost dus la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
agreseze pe alții. În momentul declanșării bătăilor, în cameră au sosit și Țurcanu, și Leonida. A devenit planton, iar de Paștele anului 1951 a asistat la batjocorirea liturghiei, când deținuții au fost obligați să se închine unui falus sculptat în săpun. La Gherla, unde a ajuns prin august 1951, Țurcanu i-a repartizat un rol de 'agent descoperit', obligându-l să acționeze deschis împotriva celor care nu acceptau 'reeducarea'. Muntean a lucrat o perioadă la cabinetul medical, iar în vara lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Maxim, Stoica, Lupoaie, dar și cu Stoian și Cobzaru. Susține că, în afară de bătăi, au fost puși să se scuipe unul pe altul în gură, iar unii să ingereze fecale ori să sărute un falus și un sex femeiesc făcute din săpun, care ar fi avut implicații simbolice religioase. A fost martor în procesul deținuților din 1954. Constantin Oprișan Fiu de răzeș din Tecuci, Oprișan urmase cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Cluj. Trecut prin lagărul de exterminare de la Buchenwald după
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cel mai mult aveau de suferit studenții de la Teologie, costumați în 'Hristoși' îmbrăcați în sutane și patrafire mânjite cu fecale. Ei erau puși să facă 'împărtășanii' cu urină și fecale, iar în loc de cruce li s-a confecționat un falus din săpun, pe care toți ceilalți erau obligați să îl sărute. De pe margine erau interpretate cântece bisericești cu texte scabroase, în care locurile comune erau insultarea lui Iisus și a Fecioarei Maria, deseori deținuții fiind dezbrăcați la pielea goală. Unii supraviețuitori povestesc
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dușul te spală, prietene! Apoi folosești deodorantul... - Și care-i treaba cu ligheanul? - Foarte simplă! Pui apă călduță în lighean, o mână de sare grunjoasă și apoi stai cu picioarele în baia aceasta cam vreo zece minute. - Și nu folosesc săpunul? Nu mă frec? - Aia ai făcut-o când te-ai spălat! Acum te purifici! Baia cu apă sărată de la mare... Îți amintește de ceva?... - Aha! Acum înțeleg unde bați... De ce n-ai spus așa de la început?! - Dacă tu te umfli
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
se cere jandarmului să apere ordinea, el care de multe ori n are cu ce să-și cumpere o bucată de pâine, i se cere învățătorului să facă operă culturală, când se hrănește cu murături de căpătat și n-are săpun săși spele fața și necăjitul lui trup; în timp ce colegii lor de la Ministerul de Finanțe primesc mai mult decât lefurile la zi, primesc chiar prima de recompense de felul măiestrit cum au izbutit să înșele și să-i lipsească de lefuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până și de cei din clasa I. Utile pentru gospodine sunt diferitele preparate realizate din carne de porc, mâncăruri de post, o listă de bucate pentru cele trei zile ale Crăciunului și noaptea Anului Nou, aperitive, sfaturi practice pentru făcutul săpunului în casă, curățarea ștergarelor de borangic, curățirea cojoacelor etc. Revista din aprilie 1943 prezintă interes pentru că vorbește despre ouăle de Paști, alimentația săteanului, încondeierea ouălor, înrebuințarea plantelor medicinale, preparate în casă, rețete pentru prepararea cozonacilor, a plăcintelor, borșurilor, a preparatelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]