2,277 matches
-
încă de problema neliniștitoare a contracepției. Cât despre relația sexuală, fără a fi obligatoriu legată de noțiunea de păcat, aceasta rămâne încă asociată ideii de impuritate. În acest climat atât de complex, între îndrăgostiți survine câteodată un moment în care sărutările și mângâierile flirtului nu mai sunt de-ajuns, acestea dând naștere prea multor frustrări și insatisfacții. Un moment în care cuplurile de îndrăgostiți, precum cel pe care îl formau pe atunci Maïté V. și Jacques, sau Pierre Maillot și Hélène
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
clipă, să întrerupă flirtul sau să-l împingă mai departe, să se dăruiască sau să se refuze. Partenerul ei nu se mai pliază, așa cum făcea personajul lui Julien în O viață, unui ritual pur formal de curtoazie o genuflexiune, o sărutare de mână, o cerere înainte de a purcede la o deflorare brutală. El nu mai poate decât dacă își violează partenera să exercite o dominație falocratică. Dimpotrivă, trebuie să știe să se controleze, chiar dacă poate fi uneori dureros. La fel ca
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să exercite o dominație falocratică. Dimpotrivă, trebuie să știe să se controleze, chiar dacă poate fi uneori dureros. La fel ca în mitologia iubirii curtenești, tânărul trebuie realmente să se plieze dorințelor partenerei sale, să o respecte. Chiar dacă primește și el sărutări și mângâieri, tânăra este regina încoronată, iar plăcerea ei suverană. Plăcerea... În timp ce Jeanne nu simte, în noaptea nunții, decât frică, urmată de o "durere ascuțită", tinerii care flirtează, precum Maïté V. sau Pierre Maillot, nu sunt călăuziți decât de această
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
decât adolescentele să-și piardă virginitatea, însă acestea din urmă știu în general să-și impună propriul ritm și propriile dorințe. Înainte de primul raport sexual, acestea traversează o serie întreagă de etape intermediare, mai mult sau mai puțin rapide. Cunosc sărutările, mângâierile, ieșirile, în grup sau nu, la cinema sau la dans, tot acest ritual amoros care s-a instituit între cele două războaie mondiale. Nu trec dincolo de etapa flirtului decât atunci când se simt pregătite, sau suficient de îndrăgostite ca să facă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Chronique des années 60, Seuil, Paris, 1987, "Le temps des copains". 181 Philippe Labro, op. cit. Jules și Jim film din 1962, în regia lui François Truffaut (n. trad.). Pielea catifelată film din 1964, în regia lui François Truffaut (n. trad.). Sărutări furate film din 1968, după un scenariu de François Truffaut (n. trad.). Frumosul Serge film din 1958, realizat de Claude Chabrol (n. trad.). 182 Françoise Sagan, Aimez-vous Brahms?, Julliard, Paris, 1959. 183 Jean Baudrillard, De la séduction, Folio, Paris, 1979. 184
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca loviți de o rază de soare. Sub alba haină de noapte de la gât în jos se trădau boureii sânilor și mânuțele și brațele ei albe și goale pân’ în umeri se 'ntinseră spre dânsul și el le inundă cu sărutări” Nuanța de tristețe fermecătoare, de dulce chin pe care o presupune ipostaza terestră a feminității se pierde însă odată cu sublimarea iubirii care are loc pe parcursul textului. Sentimentul erotic este practic dematerializat complet în Sărmanul Dionis. El este, în această fază
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a feminității).” În literatura europeană există o întreagă simbolistică „marială”, pornind, desigur, de la conotațiile religioase ale termenului. Cea care poartă acest nume devine indirect „regină a cerurilor”, protectoare, în cazul de față, a principiului masculin căruia îi stimulează spiritul creator: „Sărutarea ei îl împlu de geniu și de-o nouă putere.” Încadrându-se în aceeași sferă de semnificații, sărutul din Umbra mea simbolizează refacerea cuplului primordial la un nivel al diafanului. El înseamnă creație, prezidând ascensiunea spre lună. În călătoria sa
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ochi de-un albastru întuneric cari sclipesc în umbra genelor lungi și devin prin asta mai dulci, mai întunecoși, mai demonici . Părul ei blond pare-o brumă aurită, gura dulce, cu buza de desupt puțin mai plină, părea că cere sărutări, nasul fin și bărbia rătundă și dulce ca la femeile lui Giacomo Palma. Atât de nobilă, atât de frumoasă, capul ei se ridica c un fel de copilăroasă mândrie, astfel cum și-l ridică caii de rasă arabă, ș-atunci
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Molière (Mizantropul), Byron (Visul lui Lord Byron, în „Foiletonul Zimbrului”, 1855), Alfred de Musset (Namuna, în „Revista Carpaților”), Racine (Athalia și Phedra), Corneille (Horațiu), Victor Hugo (fragmente din Ruy Blas, în „Literatorul”, 1881), Théodore de Banville (Socrate și femeia sa, Sărutarea). Realizează și alte versiuni, din scrierile lui G. A. Bürger (Istoria și întâmplările baronului de Miunhausen) și ale lui M. G. Saphir (Cartea vieței și cenzorul ei, 1855, Piatră prețioasă, 1857). În „Revista Carpaților”, unde schițează o istorie a poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
1857; La norocu, București, 1859; Influinția morale, București, 1869; 101 fabule, București, 1869; ed. 2, București, 1886; „Reporta din vis”, București, 1870; Himnuri pentru Crucea Roșie, București, 1877; La Plevna!, București, 1878; Dramatice, București, 1879; Notițe despre Bucovina, București, 1882; Sărutarea, București, 1888; Suvenire contimpurane, București, 1888; ed. îngr. și pref. Petre V. Haneș, București, 1915; Poezii, îngr. și pref. Petre V. Haneș, București, 1915; Moldova romantică, Iași, 1921; Proză. Suvenire contimpurane, îngr. și introd. Radu Albala, București, 1956; Versuri. Suvenire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
cea mai veche a sa întemeiere până la anul 1774, pref. trad., București, 1863; Racine, Athalia, pref. trad., București, 1875, Phedra, pref. V. Alecsandri, București, 1875; Corneille, Horațiu, pref. trad., București, 1875; Théodore de Banville, Socrate și femeia sa, București, 1886, Sărutarea, București, 1888; Nicolae Milescu, De la Tobolsk până în China, pref. trad., București, 1888. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 121-124; Maiorescu, Critice, I, 237-242; Pop, Conspect, I, 215-220; G. I. Ionnescu-Gion, George Sion, „Revista nouă”, 1893, 1; Nicolae Petrașcu, Figuri literare contimporane, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
poeziei de după 1944: "Înapoiază-te chiar numai pentru o zi/ de sărbători, când toată lumea se duce acasă,/ când masa e un iaz foșnind de lumini,/ când paharele sunt păsări cântătoare./ Suflând în palma ta încremenită,/ să ți-o încălzesc cu sărutări,/ lumini de lebede să-și ia zborul/ din singuraticele lumânări" (Sărbătoare") Poetul ține făclia unei creații de substanță de-a lungul a patruzeci de ani de existență poetică, dimensionând lumea, adâncind motive și teme specifice poeziei contemporane. Poetul se identifică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte la păstrare. Trahanache: ' Aide, mergi la dejun? Tipătescu: Nu, neică Zahario, mulțumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii Joițichii. Trahanache: Bine, dar la prânz desigur. Deseară eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem preferanță... Tipătescu: (amețit) Da, neică Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de cărți, ea îl chema în codru, să se urce amîndoi pe Stînca stearpă, să coboare apoi, în dezmierdări, pe Pîrîul Murelor, iar la răsăritul lunii, să coboare pe cărare, spre sat; în pragul casei să se despartă, cu o sărutare. Dar toate acestea se întîmplaseră cu nouă ani înainte, cînd ea trăia și cînd, la despărțire spune poetul "ca un stîlp eu stam în lună! Ultima strofă arată situația din 1872. Vocativele din ea amintesc, cu tristețe, acele mo mente
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prin vînt, prin neguri și fulgere, ea se îndreaptă către Arald. Cînd Arald își simte gîtul cuprins de brațele ei, " Pe pieptul gol el simte un lung sărut de gheață/ Părea un junghi că-i curmă suflare și viață". La sărutarea Mariei, care acum devenise strigoi, Arald moare. Prin somnul de care se simte cuprins, aude vorbele magului: "Harald!, eu în puterea misterului ce port Vă dau amîndurora viața trecătoare A nopților... căci luna, al nopții blîndul soare Învie-al vostru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
preface în fum și poetul plînge, sufere sincer. Poetul înțelege că femeia pe care o iubește este o plăzmuire a imaginației sale, pe care niciodată nu o va afla." "Sentimentele ideale, înalte, sentimente morale omenești, ce introduce poetul în iubire: Sărutări, îmbrățișări, în împrejurările cele mai poetice și artistice, iată tot idealul lui Eminescu... În asemenea concepție de iubire, rolul femeii este să rămîie o păpușă ca un înger, cu părul lung, balai, care nu știe decît să sărute și să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ilustrează două trăsături ale nuvelei fantastice, pe baza fragmentului. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 33 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Sărutarea ei îl umplu de geniu și de-o nouă putere. Astfel îmbrățișați, aruncă neagra și strălucita lui mantie peste umerii ei albi, îi încunjură talia strângând-o tare la piept, iar cu ceilaltă mână fluturând o parte a mantiei se
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
iar cu ceilaltă mână fluturând o parte a mantiei se ridicară încet, încet prin aerul luciu și pătruns de razele lunii, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, până ce ajunseră în lună. Călătoria lor nu fuse decât o sărutare lungă [...] și ce frumos făcuse el în lună! Înzestrat cu o închipuire urieșească, el a pus doi sori și trei luni în albastra adâncime a cerului și dintr-un șir de munți au zidit domenicul său palat. Colonade — stânci sure
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de sus în jos și de jos în sus a capului; în Bulgaria se apro-bă mișcînd de la stînga la dreapta și de la dreapta la stînga; în Tahiti se ridică sprînceana pentru a marca acordul; * salutul se concretizează în Franța prin sărutarea interlocutorului, în Spania prin îmbrățișare, eschimoșii cunosc sărutul nazal; * îndepărtarea duhului rău se materializează în Franța prin semnul crucii, în Turcia prin îmbrăcarea unei haine pe dos, în Grecia prin atingerea pleoapei închise cu arătătorul. Mimica diferențiază prin frecvență și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
iar în Brazilia o obscenitate (evident există un rudiment de motivare legat de forma rotundă a banilor sau rostogolire în accepțiunea americană sau rusă, ceea ce confirmă dubla natură a semnului gestual: motivat și convențional. Implicînd un contact corporal (strîngerea sau sărutarea mîinii, îmbrățișarea, atingerile de tot felul) gesturile depind în egală măsură de proxemică (infra 9) și postură. Determinate de ansamblul normelor, conduitelor, valorilor comunității, gesturile au permis discriminarea între: * societăți caracterizate de un contact puternic high contact: Europa mediteraneană, America latină
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin stă sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Traseul existențial al protagonistului este reliefat prin episoade narative cu semnificații majore, construite după principiul simetriilor inverse (capitolele Zvârcolirea - Sărutarea, Nunta - Ștreangul etc.). Prins în rețeaua unor conflicte exterioare, eroul se confruntă mai întâi cu Vasile Baciu, ieșind în vingător din acest conflict de interese, fiindcă, după moartea Anei și a lui Petrișor, tot pământul... [...] era al lui, numai al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ semnificative pentru construcția personajului ales Traseul existențial al protagonistului este reliefat și prin alte secvențe narative cu semnificații majore, construite după principiul simetriilor inverse (capitolele Zvârcolirea - Sărutarea, Nunta - Ștreangul etc.). Compoziția romanului urmează legile arhitectonicii clasice, bazate pe principiul simetriei, al circularității și pe cronologia derulării seriei de evenimente. În chip simptomatic, primul capitol se numește Începutul (titlul inițial: Veselie), iar ultimul, Sfârșitul, sugerând ideea de incipit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mult uitate ... Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate. Cintunericul prieten stăpânind până departe, Și de oameni și de patimi fericirea neo desparte. Singur eu veghez în noapte, Ploaia cântă tot mai tare ... Și mapropii, ochii negri săi deschid cuo sărutare. (George Topîrceanu, Singuri) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: licărește și singur. 2. Explică rolul cratimei în secvența: Ci ntunericul prieten
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzândo indiferentă? În orice caz, sarbezi eram amândoi (poate că din cauza lumii care ne împiedica) și despărțirea navea nimic din tragediile de odinioară, din fiecare seară. Pe obrazul rece pusei o sărutare scurtă, iar gura ei nici nu mă atinse. Apoi trenul porni. Am uitat repede motivele de griji pe care le lăsasem. Trăiesc din surprize, și seara adorm istovit de atâta goană prin muzee și pe străzi. De la Irina îmi vin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]