5,379 matches
-
nichelate, tăvălite prin pietre scumpe. Și care, când era accelerate, limuzinele, numai atâta se deslușea de la fierătania lor, alunecând pe bulevardele de macadam: fâș, fâș... Pe ăștia, era hotărât, nu puteai să-i înscrii cu forța la cooperativă!..." se hlizea sătenii, trăgîndu-și zăpăciți capetele dintre găurile prin care se zgâia, crăciți, la oraș, noapte de noapte. Ba câte unii, mai cotoioși, începuse de-și vâra înăuntru și labele păroase, de-și procura, ba cîte-o cameristă nemțească, c-o carne de îl
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
după evadare. Greu să străpungi cercul de oțel al sanatoriului, păzit aidoma unei unități militare. Greu să părăsești, cu șanse de succes, zona limitrofă a Mociorniței, pe trei sferturi pustie, în care urmăritorii te puteau vedea ca în palmă, iar sătenii de abia așteptau să-și încaseze recompensele pentru predarea fiecărui nebun, cu pâslari, în fundul gol, halat și cipilică pe cap. Săturîndu-se să mai stea cu bătaia și cu tranchilizantul pe ei, Mandravela îi atașase la un detașament de vioi (pacienți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de 30 de zile. Contestațiile erau soluționate de organul ierarhic superior în zece zile. În comunele rurale, serviciul de primire a petițiilor adresate comunei, județului sau Ministerului de Interne era îndeplinit de notar, care era obligat să și redacteze petițiile sătenilor. Notarul era, de asemenea, obligat să primească petițiile adresate de săteni chiar altor administrații publice și să le înainteze acestora, în timp optim. Legea din 1936 dădea dreptul comunelor și județelor de a se asocia, fie între ele, fie cu
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
în zece zile. În comunele rurale, serviciul de primire a petițiilor adresate comunei, județului sau Ministerului de Interne era îndeplinit de notar, care era obligat să și redacteze petițiile sătenilor. Notarul era, de asemenea, obligat să primească petițiile adresate de săteni chiar altor administrații publice și să le înainteze acestora, în timp optim. Legea din 1936 dădea dreptul comunelor și județelor de a se asocia, fie între ele, fie cu statul, în vederea realizării unor anumite lucrări sau întreprinderi de ordin economic
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
1920, reverendul Singh este găzduit pentru o noapte într-un sat din India, când un localnic îi vorbește îngrozit despre existența „unei creaturi monstruoase în jungla din apropiere”. Înnebuniți de spaimă, fiind chiar gata să se mute în alt loc, sătenii îl roagă pe pastor să-i scape de aceste Manush-Baghas („spirite umane”). Organizând împreună cu prietenii un loc pentru vânătoare, el vede ieșind dintr-o vizuină, un fost furnicar, trei lupi adulți, doi pui și, „imediat după cei tineri, venea creatura
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
răgace. Avea pantofi și fuste veștejite Și parcă-ar fi avut și copite. Parcă avea un beteșug, Parcă ieșise-atunci dintr-un coșgiug Și, mai abitir, Venea din cimitir, Ca o momâie. I se strâmbase ceva Și parcă puțea A tămâie. Săteanul dete bici. — „Ce cauți noaptea, cernită, pe-aici?”... (Ucigă-l toaca) Caracterul anecdotic al poemului este cât se poate de evident; stilul indirect liber alternează cu cel direct (notarea frustă a dialogurilor accentuează distanțarea de lirism), iar impresia de spontaneitate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de rurali. Aceste cifre se defalcă apoi pe operatori. Presupunând că lucrăm cu 40 de operatori, care vor realiza fiecare 25 de chestionare, împărțirea se poate face uniform, fiecăruia revenindu-i: - 13 femei și 12 bărbați; - 15 orășeni și 10 săteni. Este clar însă că o atare împărțire uniformă nu este obligatorie și nici rațională. Dacă am fi presupus că lucrăm cu 39 de operatori, atunci efectivele globale n-ar fi fostdivizibile cu acest număr. Și apoi, n-are rost să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Gaggini. Fecioara strângea la piept Pruncul. Lucrarea l-a impresionat pe Giandomenico; Mamă și Fiu păreau de carne, persoane vii. Este adevărat că îi surâseseră șoptindu-i ceva? Pe drumul de întoarcere nu s-a băgat în vorbă cu ceilalalți săteni, încerca să-și amintească cuvintele șoptite de Madonna, să-și amintească exact surâsul lui Cristos. Cum era cu putință ca statuile să vorbească? Erau tâmpenii iscodite de închipuirea lui stârnită de călătorie. Dacă l-ar fi întrebat pe taică-său
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
clopotelor: trei totul era ca înainte, patru pentru a da de știre că s-ar bănui ceva, cinci în caz de primejdie. Săptămâni în șir, la intervale regulate, au răsunat mereu câte trei bătăi, dar sub acel asediu al fricii, sătenii deveniseră mai omenoși, mai buni, mai generoși. Într-o noapte, era lună plină, am auzit-o țipând de mama focului pe Maddalena, ca și cum ar fi vrut să scape din ghearele unui coșmar. Maddalena era o biată femeie care își oferea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
plutonul ar fi ezitat să tragă. Era decisă la urma urmelor, de izbutea planul, să ia singură pe Hangerliu și să-l ducă în automobil. Voia să vadă dacă îndrăzneau canaliile să împuște o Hangerlioaică și să facă măcel printre săteni. Țăranii nu se arătară deloc entuziaști de această propunere și mai dovediră pe deasupra un bun-simț exasperant. Majoritatea făcuse serviciul militar. . - Ostașul, zicea un țăran, dacă are ordin să tragă, trage.Eu să fiu unul, îndeplinesc porunca superiorului. . - Soldatul e țăran
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ei principală era de a prezenta, ca paravan, un interlocutor unic intervenției funcționarilor, a căror acțiune se concentrează în jurul presiunilor exercitate pentru a obține plata impozitului. Ea reprezenta teatrul unei puteri fictive care contrabalansa puterea exterioară a administrației, oferindu-le sătenilor un mijloc menit să consolideze autoritatea veteranilor și coeziunea grupurilor de rudenie. Astfel, regi lipsiți de orice putere sunt desemnați alternativ în fiecare colectiv de rudenie, pentru o perioadă de un an, fiind întronați abia în ultima zi a "domniei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau europeni, face din imitarea modelului capitalismului de piață tema esențială a unei duble pantomime prin care se reproduce un raport de exterioritate mutuală care face imposibil orice dialog autentic. Obiect principal al relației pedagogice instaurate de acești actori pe lângă săteni (atât în continuitatea, cât și ca negare a opresiunii anterioare), ea este pentru cei din urmă o pură înscenare a subordonării. Aceste exemple luate din perioade istorice diferite evidențiază măsura în care cuplul dominație / rezistență devine o imagine în care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Un contrast puternic se manifestă de asemenea odată cu emergența unei categorii de notabili comercianți prezenți în centru, însă absenți din regiunile orientale. În acest caz, activitatea comercială îi separă de universul sătesc pe cei care ajung actorii ei. Astfel, un sătean care a vrut să se lanseze în această întreprindere a fost expulzat din universul sătesc: el s-a văzut aruncat în sfera dominanților concepuți ca străini. În văile din ținutul Imerina, dimpotrivă, constituirea endogenă a unei categorii de notabili comercianți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au nevoie de un volum important. Este cazul regiunilor Mossaka și Dongou. Două principii generale stau la baza formării satelor: • satul perceput ca o comunitate de rude. Coeziunea este personificată în unul sau mai mulți bătrâni în jurul cărora se situează sătenii; • un principiu nou: acolo unde satul apare ca o realitate socioeconomică în dezvoltare, atașamentul față de acesta are la bază inserția personală în cadrul plantației. Satul și teritoriul lui constituie o imagine care se apropie de comunitățile rurale din câmpiile noastre europene
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o politică de dezvoltare mai vastă. Mai mult, în 1938, ea a luat în calcul crearea unui sector de producție complet străin de CFHBC: arborele de cafea. Se inițiază difuzarea lui. Prin această acaparare administrativă a activității de producție a sătenilor, este rupt cercul strâmt al profitului unei societăți private, iar câmpul posibilităților e deschis. Nu există un "sistem" pentru asigurarea producției; fiecare administrator influențează personal activitatea subdiviziunii sale, ceea ce se va reflecta de altfel cu privire la producție. Pot fi făcute presiuni
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unui "minimum" obligatoriu nu va fi aplicat decât în perioade de criză, când prețurile de cumpărare vor fi scăzut foarte mult (ceea ce se va întâmpla destul de frecvent în cursul anilor treizeci). În general, există o presiune indirectă exercitată prin intermediul impozitului, săteanul neputând obține numerarul necesar care este cerut pentru taxarea sa decât prin vânzarea nucilor și a palmierilor către companie. Dacă impozitul nu e plătit, sistemul represiv acționează cu toată rigoarea: amenzi, zile de arest (în virtutea codului de indigenat), pedepse corporale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cap de locuitor) reprezentând 3/4 din venit. Înțelegem ușor că un asemenea sistem permite ca populația să fie ținută în incertitudine tot anul. Satul are de plătit impozit tot timpul, fiind deci obligat să muncească tot timpul. De fapt, săteanul produce aproape exclusiv pentru a-și plăti impozitul și iată o chestiune care nu poate fi ocolită (este un mod de coerciție foarte rafinat și într-un fel absurd): ce înseamnă acest circuit al numerarului care trece de la tezaurul companiei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-și plăti impozitul și iată o chestiune care nu poate fi ocolită (este un mod de coerciție foarte rafinat și într-un fel absurd): ce înseamnă acest circuit al numerarului care trece de la tezaurul companiei la cel al administrației prin intermediul săteanului, care primește de la unul pentru a da înapoi celuilalt? De ce nu a fost organizată o producție fără numerar, administrația, prin milițienii ei, exercitând o presiune coercitivă directă, iar compania oferind câteva cadouri în bunuri de import? În timpul anilor treizeci, acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în totalitate determinată, din exterior, de această suprastructură europeană străină. El nu există decât prin administrator. Rolul său? Nu îl joacă decât în raport cu acesta. Șeful nu este decât un element al sistemului de exploatare, și nimic altceva. Prin urmare, față de săteni, el nu se poate situa decât într-un raport de forță, care e o simplă concretizare locală a sistemului coercitiv de ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
materiale: mărfurile și plantațiile. Această separare trebuie depășită; cele două aspecte concrete formează un univers material specific, pe care trebuie să-l percepem ca pe o realitate nefragmentată. Centrul revoluției monetare constă în emergența acestui univers material; el se obiectivează, sătenii se situează în raport cu el. În satul de autosubzistență, contextul material nu avea nicio existență obiectivă; raporturile umane erau directe, în vreme ce, în satul monetar, ele se înscriu în contextul material care servește oarecum drept continuator. Universul uman al autosubzistenței era încremenit
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este construit Okelataka, fiecare situându-și plantația în spatele colibei personale; în 1958, valea mlăștinoasă a fost atinsă, și noii plantatori s-au îndreptat spre nord și spre sud, de-a lungul rutei Etoumbi-Ewo. În fața soiurilor aduse de serviciile agricole, reacția sătenilor constă în două momente: • arbuștii sunt plantați în apropierea colibelor, în cea mai apropiată zonă a satului, deja larg defrișată. Solurile fiind epuizate de culturile alimentare, în special de manioc, soiurile nu supraviețuiesc și, după un an sau doi, această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deja larg defrișată. Solurile fiind epuizate de culturile alimentare, în special de manioc, soiurile nu supraviețuiesc și, după un an sau doi, această primă încercare de cultivare dispare; • abia după acest eșec (la cea de-a doua primire a soiurilor), sătenii fac plantații adevărate, adică acceptă să defrișeze un spațiu delimitat de pădure în care textura solului este virgină. Acest proces oarecum paradoxal e general; acesta este cadrul temporal în care responsabilii locali ai serviciului agricol își organizează acțiunea, pierderile din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
îi dau puteri oculte foarte mari; el a știut pe parcursul întregii sale cariere să asocieze puterii care îi venea de la albi forța lui de vrăjitor. Deci Lessassi, "fanfaronul plantației", a fost ascultat. Plantația comunală din Okelataka a fost rezultatul abrutizării sătenilor, asupra cărora se exercita puterea ocultă a lui Lessassi. Un singur individ se opune plantației colective, Okendza. Este un frate mai mic (după mamă) al lui Lessassi, actualmente în vârstă de șaizeci de ani. El părăsește satul, se angajează ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pivotul ei. Acest conflict, care se desfășura înainte între doi indivizi, este mutat în cadrul unei realizări materiale. În doi ani, Okendza dezmembrează plantația colectivă; nu vor mai exista decât plantații individuale. Nevoind să se lase învins, Lessassi își deschide cu ajutorul sătenilor o plantație individuală. Calitatea de fost milițian îl ajută considerabil pe Okendza în acțiunea lui: el mai beneficiază întru câtva de puterea suprastructurii, fiind în plus direct încurajat de liderul politic din nord, Opangault, care vede în acțiunea lui Okendza
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o ușoară perioadă de vârf în februarie (perioada anchetei noastre). Cel dintâi rezultat al anchetei: cifrele medii de muncă pe care le-am notat sunt valabile pentru aproximativ tot anul, deoarece toate perioadele sunt identice. Nu există un calendar agricol; săteanul începe diferitele activități din ciclul culturii când dorește, aceasta fiind o simplă reacție individuală nemotivată în niciun fel de constrângerile exterioare (îndeosebi cele climatice). Care este situația la nivelul duratei scurte, săptămână și zi? Săptămâna e marcată de două zile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]