2,895 matches
-
la tine, la Liviu (Antonesei n. red.) e mai mult "zgomot"; mă refer la faptul că el nu e singur, deși e un băiat minunat! Nu mai primesc nici o revistă literară, astfel că nu știu ce se mai întîmplă prin literatură! Sînt sătul de școală și iarnă! Ultimele două zile au fost calde! Parcă nu-mi venea să cred! Și cîte nu mai cred de un timp! Deci, pe duminică! Al tău, mereu, Aurel Borca, 13 mai 1982 Bunul meu Lucian! Îți scriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sentimentul că aceasta dovedește oarecare mediocritate intelectuală. Pe acest fond, vorbesc din ce în ce mai puțin. Aștept mereu să plec. Și poate că o să crăp. Oricum găsesc ciudată nevoia aceasta de a pleca de aici cît mai curînd și cu orice preț. Sînt sătul. Credeam că la P. Neamț va rămîne Chioaru (Dumittru n. red.). Pleacă la Sibiu, librar. Mi-a spus Radu (Florescu n. red.), la telefon. Unde-mi voi găsi locul?! Zic asta de parcă aș vrea să-mi găsesc un loc. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
patru dintre ele nu am citit absolut nimic. Chiar așa nu mi s-a mai întîmplat. Încerc să recuperez în aceste ultime zece zile. Am mai fost pe la P. Neamț, o săptămînă, în vederea mutării mele de aici. Să vedem! Sînt sătul peste orice măsură. Regret că nu mi-am adunat manuscrisul ca să-l duc la București. Nu m-am simțit deloc bine în ultima vreme. Nu mai suport să stau aici și, pe acest fond, nu mă adun în nici o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
știuleți de fript) și nimeni n-a pomenit de vite. Eu fiind de serviciu, m-am dus să le caut. Mare noroc că paznicul, domnul Olinici Andrei, le-a fugărit din trifoi și le-a mânat pe un pârlog. Erau sătule și rumegau. I-am mulțumit și-apoi m-a ajutat să le duc la fântână, pentru a le adăpa. Era o troacă mare și un jgheab plin cu apă încât vacile și-au putut potoli setea. Nu le-am spus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
știuletelui și-i pârlea la flacără, ca la rotisor. Când se lăsă seara, am luat vitele la cireadă și toți am pornit-o cântând spre sat. Mama m-aștepta cu o cină pompoasă, cu toci la tavă, dar eu eram sătulă cobză. Numai beam apă. Într-un târziu m-a întrebat: Dar bine, fato, ce-ai mâncat așa bun la Șvarac, că nici nu te uiți la tochitură? Ehei, dac-ai ști matale? La întors fânul S-a întâmplat o vară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acasă" se servea totul în colectiv, până la ultima firimitură. Așa, că fiind numai vreo treisprezece fete în dormitor, nu ne ajungea decât pentru vreo oră de servire. E drept că, seara nu mai coboram în sala de mese. Eram oarecum sătule. Asta se repeta cu fiecare dintre noi (în toți cei opt ani de internat). În târg, mama vindea ce-a avea în coșarcă, se mai ducea în piața cealaltă să vadă măcar prețurile și uneori ne cumpăra niște stambă pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și rușinat. Stătea în fund complet amețit, neștiind ce s-a întâmplat cu el. La o privire superficială, dar cu totul condamnabilă, l-ai fi putut lua drept unul dintre indivizii azvârliți noaptea în stradă, de către ospătarii vreunei cârciumi nenorocite, sătui de hărmălaia acestor consumatori agresivi, turbulenți și cu apetit alcoolic insațiabil. Haina i se rupsese în spate, căzuse cu capul în miriștea țepoasă și dușmănoasă, care nu-l cunoștea, și-i refuzase apropierea, tăindu-i fața cu murii încârligați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
altă parte, plecarea din țară a scriitorilor poate fi și riscantă. Din ce punct de vedere? Limba română este foarte tânără, este o limbă care evoluează după o întrerupere de 10-20 de ani. Străinătatea este, dacă vreți, ca o gazdă sătulă. Noi, românii, și în general est-europenii, suntem de o ospitalitate prostească. Deschidem toate ușile, toate porțile, tăiem cel mai bun cocos sau vițelul cel gras si-l punem la masă și, în concepția noastră, gândim ca așa este și dincolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
despre acțiunea de la Pitești, iar Pătrășcanu le-a mărturisit celor doi că își face 'procese de conștiință' fiindcă acolo aplicase bătaia. Securistul de la București l-a informat că abia 1-2% din materialul obținut prin torturi era corect, așa încât regimul era sătul de acțiune. Pătrășcanu spune că au mai fost chemați la discuții și Formagiu și Vasile Popa, iar izolarea a fost desființată pe 1 august 1951. Anchetele au continuat și în luna septembrie, când Vasile Badale a fost cercetat în afara penitenciarului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost luat la întrebări de către acesta și Șleam, Pătrășcanu a recunoscut că își face 'procese de conștiință' pentru că a aplicat bătaia la Pitești. Încă o dată i s-a spus că abia 1-2% dintre informațiile obținute era folositoare, regimul fiind sătul de demascări, dar cei doi au încercat să-i inoculeze speranța că va mai urma o acțiune. Totuși, la 1 august 1951, izolarea a fost desființată. Din septembrie 1951, când Badale a fost luat la Securitate pentru o săptămână, iar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a pus în palmă și apoi lea frecat cu podul celeilalte până ce pleava s-a separat. A introdus semințele în gură, le-a mestecat și le-a înghițit. La fel am procedat și noi. Erau plăcute la gust! Satisfăcuți și sătui, am ieșit pentru alintul lui SHRI SURYA, dragul nostru soare indian de decembrie. Vă relatez aceste multe și mici amănunte, nu din dorința de a epata prin scris sau a vă plictisi, în loc să vă vorbesc despre puja, despre purificări, despre
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ai un talent uriaș (dovadă Cronica de familie, Incognito) și să-l pui, conform unei afirmații personale, în slujba asigurării posibilității de a mînca la caviar cu polonicul și a porției zilnice de whisky, miza nu-i oare cam derizorie?! Sătul de a minți, Petru Dumitriu a evadat din lagărul comunist acum aproape 37 de ani. În tot acest timp nu și-a iertat cărțile scrise la comanda partidului, pînă într-o zi cînd, după cum povestește: "în timp ce mă mișcam prin cameră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Cu femeile frumoase pe care le redescoperă dimineața în patul său își dă seama că, de cele mai multe ori, nu are ce discuta. Degeaba încearcă să le descopere dincolo de trupul lor frumos, ele își dezvăluie doar pielea catifelată, de care este sătul. El vrea să se plimbe, nu să guste. Vrea să-și exorcizeze demonii dinăuntrul său, fricile tot mai apăsătoare, dar se lovește numai de zâmbete false și de picioare lungi, aproape perfecte, cărora nu le poate șopti cele mai ascunse
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
care a trebuit să-l înghit ca să rămân în centrul atenției. Dorința mea de a deveni parte a Marii Scene s-a ofilit - eram epuizat de toată debandada. Viața mea - numele meu - ajunseseră repetitive, poanta finală lipsită de haz, eram sătul s-o mai înghit. Celebritatea însemna o viață trăită conform unui cod - era un spațiu în care erai nevoit să descifrezi în continuu ceea ce aștepta lumea de la tine, un teren lunecos și un univers în care, în ultimă instanță, întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
finalmente restaurată cu începere din 1955. Este de asemenea sigur că edificiul a cărui ușă a rămas închisă secole de-a rândul a figurat și la rubricile grilaje, șicane și lacăt, cu atât mai mult cu cât zeci de călugări, sătui să tot plătească taxele de intrare impuse de turci, au ales să locuiască aici zi si noapte, cu WC, reșou de bucătărie și ungher pentru mătură. Toată istoria mormântului, de la califul Omar și până în zilele noastre, trecând și prin epoca
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
s-a întărit. A pus mâna sa vrăjmașul pe tot ce-mi era mai scump. A zdrobit regatul și pe principi. Lăsați-mă, amar voi plânge; nu încercați a mă mângâia. Eremia. Vai vouă celor ce râdeți! vai vouă celor sătui! Mai violent decât un jurnal în opoziție. Brav, așa de brav încât ar fi în stare să fumeze pe un poloboc cu pulbere, ca Jean Bart. Un potpuriu de lucruri sinistre, cântând oarecum starea noastră socială. Balzac, Blondet: Tout homme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încăpăținați; cele nouă martiri. Disprețul de oameni trebuie să fie cel mai ascuns dintre sentimentele noastre. Invidia care strigă și țipă dovedește totdeauna neîndemânare. Primejdioasă e numai invidia care tace. Poporul e un suveran care cere de mâncare; când e sătul, majestatea-sa digeră. Oamenii nu sunt așa de răi cât se spune. Ai lucrat douăzeci de ani la o carte proastă și ei o uită într-o clipă. Filosofii sunt mai mult anatomiști decât medici: disecă și nu vindecă. Spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întoarce plângând. Om fără bani, copac fără umbră: nu-l caută nimeni. Sacul deșert nu stă în picioare. Hoț cu hoț s-adună. Nu te întovărăși cu unul mai mare decât tine. Nu lucra cu flămândul, nu te plimba cu sătulul. În șes, orice dâmb se socoate munte. Cine a cumpărat mai mult decât poate, vinde pe urmă mai mult decât vrea. Dacă-ți trebuie sol, fă-te împărat. Frumoasă și mare cușmă, dar nu-i nimc subt dânsa. Gura care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acestui om, de la conducereae României, ar fi creșterea valului de nemulțumiri, mai ales datorită scumpirii utilităților, dar și gafelor pe care Traian Băsescu le face zilnic, tensionând atmosfera socială. Această regie este puțin probabilă, datorită stării de apatie, a electoratului, sătul de ieșiri în stradă, fără nici un rezultat scontat. O altă cale, poate cea mai spectaculoasă, dar mai puțin realizabilă ar fi solicitarea conducerii Uniunii Europene, în cazul schimbării raportului de forțe politice, ca Traian Băsescu să demisioneze, pentru a desamorsa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a statutului ei solitar, specific recluziunii inițiatice. Trimișii împăratului mire hotărăsc încheierea etapei de izolare, rolul lor ritual fiind mai complex decât am putea înțelege din ceremonialul nupțial: „Am venit s-o luăm,/ În soare s-o purtăm,/ Că-stă-nchisă-n cetate,/ Sătulă de singurătate;/ Că locul nu-i priește/ Și de dor se ofilește” (Partizani - Tulcea). Interdicția luminii pentru fecioară este ridicată de către solii fastuoși, căci etapa de regresiune în materie a ajuns în punctul final și consumarea energiilor telurice transpare în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a răspuns că: "Nu știe ". Cum îi acela la față ? Și el a răspuns: "îi roș ". Apoi vedeți, acela are tată-su 5 vaci cu lapte și când îi lipsesc un substantiv pe pieptul tot atunci se prinde, că-i sătul și bine îngrijit. Și când întreb pe unul de a lui Niculai a lui Nică a Măriucăi: De ce stai așa ? Mă doare capul Domnule. Și eu îl întreb: "Ce-ai mâncat azi ? Și el spune: "N-am mâncat nimica Domule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ne-am dus la sora mea Marița lui Toader V. De la nuntă am luat o cofă de vin. Marița ne-a făcut o mămăligă mare și cu brânză și scrob ne-a dat să mâncăm. Am băut și vinu. Și sătui și băuți bine ne-am dus la nuntă iară, că aveam gust de jucat. Am petrecut o noapte întreagă foarte frumos, până a doua zi luni la amiază. Se dansau pe atunci: horă frumoasă, brâe săltărețe și mazurci furtunoase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ar fi fost bine păzite, ar fi fost negreșit jefuite sau incendiate, după obiceiul bolșevicilor. Guvernul Român a fost atunci obligat să trimită în Basarabia trupe care să păzească aceste depozite, misiune care i-a fost ușurată atunci când, terorizat și sătul de actele de tâlhărie la care se dedau fără încetare și de mai multă vreme trupele rusești care, pentru a se întoarce acasă traversau obligatoriu Basarabia, „Sfatul Țărei“ a adresat Guvernului Regal, la cererea întregii populații, rugămintea de a trimite
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și el înclină spre stânga, fiind în trecut țărănist, că de ce nu se face pâine albă mai eftină ca să o poată mânca și cei cari muncesc în fabrică, nu numai boierii care au bani mulți, lefuri mari, că el îi sătul de când îi rob, că a ajuns să nu mai aibă ce mânca de multă grijă ce are cei mari. În chestia rachiului ce am raportat, el spune că a venit garda financiară și a găsit rachiu într-o damigeană de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Codreanu și ale celor 13 omorâți în Jilava în primăvara 1939 sub Armand Călinescu. De acolo au trecut la pușcărie și, împreună cu păzitorii, intrară în fiecare celulă cu revolvere, lopeți, topoare, și măcelăriră pe cei 52 închiși. În ultima celulă, sătui de sânge, traseră mai multe fo curi într-un plutonier, îl lăsară drept mort și, nemaiavând ce păzi, plecară cu toții în oraș. Peste câtva timp, soldații de pază auziră gemete și țipete în partea închisorii păzite de legionari. Legionarii nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]