3,827 matches
-
Herescu (Cântec de jale), Ion Minulescu (Jalea paznicului), George A. Petre, George Todoran, Iustin Ilieșiu, L. Dimulescu, Dimitrie Danciu, V. Copilu-Cheatră, Neculae Rusu, Ion Pillat (Sonete), Eugen Jebeleanu (Veacul de grație), Al. T. Stamatiad, Claudia Millian, Ion Th. Ilea, Const. Salcia, Radu Gyr, iar proza de Ionel Teodoreanu (Însemnări din Ardeal), Victor Ion Popa (evocă oameni și locuri din Transilvania), Ion Marin Sadoveanu (fragment din romanul Sfârșit de veac în București), Ion Agârbiceanu, Victor Papilian. Articole dau Octav Șuluțiu (rubrica „Cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
1955, trece la Facultatea de Filologie a Universității din București. În noiembrie 1956 este arestat pe motive politice și condamnat la patru ani de închisoare, pe care îi execută la Jilava, Gherla și în lagărele de muncă forțată de la Periprava, Salcia și Luciu- Giurgeni. După eliberare își câștigă existența pe șantiere, ca instalator de calorifere și hamal, iar ceva mai târziu ca instructor pentru teatrul de păpuși. I se admite să își continue studiile universitare și frecventează cursurile secției de limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
zis: Oare, dacă ne-am pierde, cum ne-ar mai găsi pe noi oamenii? Și focul răspunse: Pe mine mă vor găsi acolo unde vor vedea că iese fum. Apa răspunse: Pe mine mă vor găsi acolo unde vor vedea sălcii pletoase, cu ramurile aplecate. Credința zise: Cel ce mă va pierde pe mine nu mă va putea găsi singur... Cum, întrebară focul și apa? Credința răspunse: Cel care m-a pierdut pe mine, nu mă mai poate afla, decât cu ajutorul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
tresărit; lângă ei, tatăl lui Marin. Părinții noștri se sprijineau unul de altul. Plângeau. În spatele lor era Zaharia, un văr al doilea din partea mamei, care ținea mult la mine. La poartă era de pază Mitică Boloaga, flăcău din satul mamei, Sălciile, proaspăt recrut, care mi-a făcut semn din sprâncene. Nu-ți fie frică, măi frate. Trece și asta. I-am mulțumit cu un zâmbet. De la vânzătorii olteni (nu țigani) de lângă poartă ne-a cumpărat covrigi calzi, cu susan, iar un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe vremea când penitenciarul avea și un atelier de preparat piei, se spălau pieile de vită argăsite. Acum, curățat și întreținut de copii, era folosit pentru baie, în zilele călduroase, după ce ieșeau de la muncă. Pe marginea lui, niște tei și sălcii ornamentale; la umbra lor, mesele lungi la care se servea masa până toamna târziu. Când Ionel Ladea mi-a pus întrebarea: „Ce este omul?”, erau mai mulți copii pe marginea bazinului. Copacii, în lumina caldă a după-amiezei acelei toamne se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
genți, rucsacuri sau serviete. O femeie între două vârste, subțirică, mă întreabă: Unde mergi dumneata? La Ciorani! La cine mergi? Mai trăiește cineva din familia Maxim acolo?, zic după o ezitare. Da, dar nu mai locuiesc în Ciorani, ci la Sălciile. Cobori la halta Fulga, și de acolo poate găsești o ocazie, căci sunt 7 kilometri. Da’ ce cauți la ei? Mă privea cu ochi pătrunzători. Sunt fiul lui Constantin Maxim, Virgil, Gicu cum mi se zicea în sat. Eu sunt
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
clasele primare. Eram aproape sigură că tu ești, s-a auzit că se va da drumul la închisori. Lăcrimând amândoi și cei din jur, ne-am îmbrățișat, apoi am coborât. Deci părinții se mutaseră în comuna de naștere a mamei, Sălciile, și trăiau. Doi fini N-a mai coborât nimeni pentru Sălciile. Era Duminică, 1 august 1964, scoaterea Sfintei Cruci. Sfânta Cruce mă scosese, cu Cel împreună-jertfit. Dumnezeu îmi punea în față Crucea Sa, ca să înțeleg că mai aveam de urcat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că se va da drumul la închisori. Lăcrimând amândoi și cei din jur, ne-am îmbrățișat, apoi am coborât. Deci părinții se mutaseră în comuna de naștere a mamei, Sălciile, și trăiau. Doi fini N-a mai coborât nimeni pentru Sălciile. Era Duminică, 1 august 1964, scoaterea Sfintei Cruci. Sfânta Cruce mă scosese, cu Cel împreună-jertfit. Dumnezeu îmi punea în față Crucea Sa, ca să înțeleg că mai aveam de urcat trepte spre vârf. Era cald, mi-am scos vesta de clovn
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Unde caști gura, de-mi faci de lucru?, o admonestă tatăl ei. Dar întorcându-se, m-a privit și el lung, fără să zică ceva. Să nu creadă că sunt răufăcător, l-am întrebat: Bade, nu te supăra, mergeți spre Sălciile? Da, zise el curios. Familia Maxim, locuiește aici? Naș’ Costică? Cum să nu! Eu sunt fiul lui, Virgil Maxim, Gicu, cum mi se spune în familie... O, nașule, zise omul lăsând motoreta și repezindu-se să mă îmbrățișeze. S-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
izvor. Și Dumnezeu este acest izvor. Fără cunoașterea Lui rătăcim, înecându-ne în mâlul ignoranței și al închipuirilor noastre prostești. Comisia a plecat, iar eu nu știu ce or fi raportat. * În cadrul Cântării României, la concursurile dintre sate, raioane și regiuni, comuna Sălciile a căzut în prima fază de concurs cu comuna Ciorani. Directorul, Petre Duță, care nu era membru de partid, m-a rugat să pregătesc serbarea. I-am spus că îl voi dezamăgi. De ce?, a întrebat mirat. Pentru că nu va fi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la Brazi, să încerc să muncesc pe un șantier de construcții. Căsătoria În primăvara lui 1965 am auzit din întâmplare (și aceasta o socotesc lucrare rânduită de Dumnezeu) despre o fată, dintr-o comună vecină, Grădiștea, la 6 kilometri de Sălciile, în vârstă de 35 de ani, care lucrează croitoria și așteaptă un bărbat care nu bea, nu fumează, nu bate nevasta și nu înjură. Am zis în sine: „Fata asta, pe mine mă așteaptă”. Era fiica dascălului din comună și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fie chiar în vacanța Paștilor... să fie și Tatiana... Da’ ce vorbă-i asta, mamă, i-am zis mirat. Ei, hai, duceți-vă să nu scăpați RATA și poate vă mai scriu eu. După două săptămâni a venit vecinul din Sălciile, Gheorghe Mihăilă. Hai la Sălciile, c-a murit cocoana! La țară, orice soție de funcționar, învățător sau preot este „cocoană”, în înțelesul de doamnă, dacă e demnă; dacă nu s-a impus ca femeie demnă, este „nevastă”. Diferența dintre termeni
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să fie și Tatiana... Da’ ce vorbă-i asta, mamă, i-am zis mirat. Ei, hai, duceți-vă să nu scăpați RATA și poate vă mai scriu eu. După două săptămâni a venit vecinul din Sălciile, Gheorghe Mihăilă. Hai la Sălciile, c-a murit cocoana! La țară, orice soție de funcționar, învățător sau preot este „cocoană”, în înțelesul de doamnă, dacă e demnă; dacă nu s-a impus ca femeie demnă, este „nevastă”. Diferența dintre termeni arată prestigiul de care se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de cireș, de prun, de trandafir și intra prin curțile oamenilor, indiferent dacă erau sau nu acasă și se uita să găsească vreun pomișor pe care să-l altoiască. Aproape că nu există ogradă de gospodar în Ciorani și în Sălciile care să nu aibă ceva altoit de tata. Orice gospodar, după câteva vorbe mi-ar spune: „Am un pom altoit de dom’ Costică, o minune”. Să nu pleci, Costică, zilele astea nicăieri, că de..., mai este și viață și moarte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și nimic nu-l putea opri până nu o scotea la bun sfârșit. L-am dus la gară; întâlnind un consătean, l am rugat să aibă grijă de dânsul la coborârea din tren. Se apropiau Sfintele Paști. Am plecat la Sălciile să facem curățenie și să-i mai ducem tatei câte ceva. Pe terenul de lângă casă, 700 de metri pătrați în folosință, semănasem chiar în ziua aceea porumbul. Locul fusese arat din toamnă. Eu dădeam cu colțul sapei, tata arunca boabele. Mi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sfârșitul slujbei femeile sărutau mâna bătrânilor și a bărbaților care erau cunoscuți ca exemple de demnitate morală în comună. Pe la colțurile acoperișurilor erau așezate cruci lucrate din tablă sau turnate o dată cu țigla. Văzusem în copilărie și în Ciorani și în Sălciile, comune de ciobani transhumanți, și așa cred că era în toată țara, că oamenii nu ieșeau la câmp primăvara înainte de a face sfeștanie și a „boteza” și vitele, și carul, și plugul. Din grajd nu lipsea Icoana Sfântului Nicolae; nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Mureș, baftalo! atîta sărăcie, nu e, peste o juma' de oră, mai așteaptă, țigănește în românește, ai recomanda, trandafir! termocentrală cu soarele mai sus, alții trei, cinci navetiști coboară, mișcările lor de altundeva, șanț cu porumbe albastre, pod peste Mureș, sălcii, n-am un foc! mi-e teamă că vei fuma în vagon, perdele de salcîm, țigănește, Mureșul cu alt pod, cobori prea mult în subsisteme, Luduș macazurile căii ferate spre Sărmășel Șieu, nu vreau perdele! îmi desfaci una, fabrica de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întîrziată în frumusețea ei, prea e frumoasă, prea nu e de lume fata Eminescu! ce-au făcut în munți nu depășește cu mult instinctul de castor, de s-ar menține autohtoni factorii de decizie în ecosistem! soluri cu profil scurt, sălcii și ierburi de primăvară, două-trei curți cu porumb, cartofi nu pun, mare biserică albă, alt segment, i-au zis Lunca Ilvei, al benzii de habitat, cadru de senin orb semnat cu doi-trei nori în colț de orizont la ordinea onirică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în alb și ițari negri eboșa de pictură interbelică pe fîneață, Camil Ressu se propune, vreme tare, răcoare, ora 6,32, rostogolirea Vișeului, ceață, ora 6,55, stația Valea Vișeului pe muchea istoriei textului, borna grănicerească pe graniță de apă, salcia prea uscată ieșind din prund, la vărsarea Vișeului pod pe gura apei, rambleul e malul, curgerea apelor, cinci metri, doi-trei metri km 239+9, tunel-copertină cu picioarele în Tisa, rîpa s-a dus peste tren, face versantul, scîrțîit de pietrișuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de mal, arborete sensurile întoarse spre noi pe înălțimi, schemă de fier turnul de observație de la Puișor, berze pereche, în sfîrșit! în tovărășie intrînd în contact cu strămoșii, nu cu aceia actuali, pe limba lor tracă, în mitul berzei, iar salcia zgripțuroaică, dublate falangele uscate de altele verzi, stația Pui limbajul, cît e om, se pune pe semne vremelnice, că de pregătirea de război ducii daci ai priveliștii n-au habar, cum n-au avut știre de prelungirea lor pe timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
par linear algoritmul fragmentării, l-am simțit pe sat, igiena penelor, Gligorești s-a pierdut trecerea pe apă, ciobanul atîrnă din subțirimea ciomagului, mormanele de oi ceață mîncînd zăpada, halta Lunca Mureș pui de nuc pe șanț, în rînd răsădite sălcii, unitatea de specie luncă, varietatea Cîmpul Cîrtițelor, pe mărimi, relație cu CF 300 km 433, intră cu personalul Cluj-Napoca Cugir. Ora 9,18, peronul gării Războieni, ghemuit lîngă fierul șinei, pisica trece a doua linie, anunță trenul, o mai da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
proporții, plan bizantin și plan moldovenesc, persistă corpurile de brazi, fata în gașcă de băieți a încercat cu piatra la tren, Dofteana de Bacău sonde, arbuști îmbrăcămintea pe coaste, direcția povești în înverzirea lor, nuanțe verzui de înverzit copacii la sălcii, la pruni crenguțele negre, restricție de viteză în complicații pod-viaduct-tunel, grinzi bătrîne Trotușul pînă la biserici vechi de Tîrgu Ocna, trup de tîrg moldovenesc, cocoșate rămîn în 300, în 500 de ani, biserica din cultura mahala, aici ne-am adăugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
margine de drum Бэжан, Berbex Baran se face stăpîn pe sat și, supărat pe e-ul lor care îi sună lui ă, cere traducerea și i-a trecut Barani pe toți Berbeceștii, să-ți îndrepți numele nu te mai lasă! sălcii, linia șoselei parc dendrologic, stejăriș, cercul magic împrejurul semincerului din capăt, mixtura cu codul silvic din căderea modernitatea, Lencăuți ieșire, camioane, au urcat transformatorul pe stîlp, "Tirex Petrol", Lituania, Polonia, Moldova Hanului dealuri peste Nistru, oglinda apei, vilele dace, rusism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Național sau Parcul Carol al II-lea, cum i se va spune, odată ce arhitecții austrieci Pinard și Rebhun, împreună cu Octav Dobrescu, vor termina de proiectat aleile și peisagistica minunată, creată dintr-o varietate vegetală nemaiîntâlnită, de la arțari, flașini, simpli plopi, sălcii sau tei până la stejari și cireși exotici, tufe și flori asiatice, împodo- bit de asemenea cu sculpturi și statui moderne. Îndrăgostiții închiriau bărci sau luau vaporașul pentru a se plimba pe lac, într-o scurtă călătorie romantică, pe când apusul se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
adolescenți bezmetici încercau labirin- tul cu oglinzi, peșterile sau zidul morții pentru motocicliști. În Cișmigiu, pensionarii jucau de zor table sau șah, copiii veneau să admire păunii și lebedele, iar tinerii se plimbau cu bărcile pe micuțul lac înconjurat de sălcii pletoase, care iarna devenea un patinoar elegant pentru amatori. Se juca teatru în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care făceau tumbe și gium- bușlucuri, țigani cu castane, semințe sau flori, baloane colorate, tot
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]