2,312 matches
-
dezastruoasă, în timp ce nava lui merge tot mai spre sud, el scrie un „manuscris” în care-și povestește aventurile, apoi îl introduce într-o sticlă și îl aruncă în mare. Unii critici cred că povestirea a fost menită să fie o satiră a poveștilor marine tipice. Poe a prezentat „” ca fiind una dintre numeroasele povestiri cu care a participat la un concurs de scriere organizat de săptămânalul "Baltimore Saturday Visiter". Fiecare povestire a fost bine-primită de membrii juriului, dar ei au ales
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
sfârșit abrupt petrecut în Antarctica. Lucrarea lui Poe poate provoca amuzament cu privire la presupunerile cele mai bizare din teoria lui Symmes . Într-adevăr, unii cercetători sugerează că „Manuscris găsit într-o sticlă” a fost menită să fie o parodie sau o satiră a poveștilor marine în general, în special prin absurditatea intrigii și prin faptul că naratorul ține în mod nerealist un jurnal cu toate întâmplările trăite. Celelalte povestiri pe care le-a scris Poe în această perioadă de timp, inclusiv „Bon-Bon
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
durere, el rămâne peste noapte lângă trupul soției și privește cum Rowena se întoarce încet din morți, transformându-se în Ligeia. Povestea poate fi o halucinație a naratorului, indusă de opiu, și nu există o dezbatere dacă povestirea era o satiră. După prima publicare a povestirii în revista "The American Museum of Science, Literature and the Arts" din Baltimore, ea a fost revizuită substanțial și republicată pe tot parcursul vieții lui Poe. Naratorul nedenumit descrie calitățile Ligeii, o femeie frumoasă, pasională
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
ar putea fi înmormântată ca Rowena, „modificările corporale stingându-se în mod treptat”. Cu toate acestea, el a retractat această declarație într-o scrisoare ulterioară. Ar fi existat anumite dezbateri dacă Poe ar fi intenționat ca „Ligeia” să fie o satiră a ficțiunii gotice. În anul în care a fost publicată „Ligeia”, Poe a publicat doar alte două lucrări de proză: „Siope—A Fable” and „The Psyche Zenobia, ambele satire în stil gotic. Documentele justificative pentru această teorie includ aserțiunea că
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
dezbateri dacă Poe ar fi intenționat ca „Ligeia” să fie o satiră a ficțiunii gotice. În anul în care a fost publicată „Ligeia”, Poe a publicat doar alte două lucrări de proză: „Siope—A Fable” and „The Psyche Zenobia, ambele satire în stil gotic. Documentele justificative pentru această teorie includ aserțiunea că Ligeia este din Germania, o sursă principală de ficțiune gotică în secolul al XIX-lea, și că descrierea de multe detalii nu spune nimic, mai ales în descrierea ochilor
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
Inamicul Public la Jurnal TV și în 2011 a fost gazda Inamicului Public radiofonic la Jurnal FM. Din 31 decembrie 2011 și până pe 23 iunie 2012 a fost co-prezentator al emisiunii de divertisment de la Jurnal TV "Ministerul Adevărului", emisiune de satiră și umor. Pe 3 noiembrie 2014, a fost înregistrat în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova, fiind cel de-al 21-lea concurent înscris la scrutin.[ Nu a depăsit pragul electoral de 2% stabilit pentru
Oleg Brega () [Corola-website/Science/325788_a_327117]
-
undă de etică și umanism. Iar în Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană, schiță în care Poe se arată un maestru al burlescului, nebunii stăpâni ai ospiciului și terorizând pe cei întregi la minte constituie un fel de amară satiră socială, de tipul vechiului Narrenschiff, demonstrând răsturnarea valorilor în lume, răul stăpânind, și binele supus și îngenuncheat”".
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
și inteligența cu care promovează prietenia româno-americană, oferită de Consulatul General al României de la New York, dar și de numeroase scrisori de mulțumire de la ambasadori ai SUA, Franței, Austriei și de la Casa Albă. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din capitală pentru satira necruțătoare Valsul lebedelor montată și la televiziunea română în 1994. Trei ani mai târziu a fost invitat să-și prezinte volumele de teatru “Iadul vesel, 7 comedii jucate" și “Estul sălbatic - 5 comedii inedite” la Centrul Cultural Român de la New York
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
festivaluri naționale I-L Caragiale, un festival de la Sibiu, numeroase inițiative actoricești, colaborări culturale cu omologi din Ungaria și China, fără să-și promoveze comediile la instituțiile teatrale ale municipalității, cu excepția Teatrului Evreiesc de Stat unde i s-a prezentat satira “Nuntă cu miliardar”(1997-2001). Apreciat și controversat, aplaudat și invidiat, Dinu Grigorescu, a știut și a putut depăși situații dificile de viață, marginalizări în carieră, nedreptăți, dovedind competență, rapiditate în acțiuni, curaj, echidistanță, omenie și un fond de altruism recunoscut
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
Polonia rămasă încă pe pământ, plânge și pronunță in engleză stricată fraza emblematică "Poland cannot into space". În acest fel umoristic, rușii termină orice discuție cu polonezii despre ce țara e superioară. În altă poveste Polandball care se afundă în satira istorică și politică, Polonia este vazută ca enervând alte countryball cu proclamația "So when we crushed Russia and the turks [sic] were were the biggest country in the world... and..", făcându-i pe ceilalți să râdă. Polonia, deja iritată, murmură
Polandball () [Corola-website/Science/326349_a_327678]
-
lărgit paleta tematică și de gen a filmografiei lui Geo Saizescu, reprezentând "„o schimbare de ton față de comedii1e anterioare: de la umorul cu inflexiuni lirice sau cu ramificații ironice, regizorul - preluând și înclinațiile noului scenarist, Ion Băieșu - a trecut la recuzita satirei”". Printre caracteristicile filmului sunt evidențiate gagurile, umorul pe alocuri absurd, peisajele frumoase și câteva șlagăre compuse de Temistocle Popa. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Logodnic de profesie, care își calculează
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
soț gelos, se salvează de furia familiei păcălite sărind din trenul în mers și nimeresc peste niște amazoane veterinare la o fermă, fără a face nimănui vreun rău ireversibil. Temistocle este un Monsieur Verdoux îmblânzit de spațiul mioritic, într-o satiră cam lipsită de vervă scrisă de I. Băieșu, model inspirator și pentru o comedie epigonică difuzată 20 de ani mai târziu: Adio, dragă Nela. Câteva dintre frumusețile timpului colorează tipologia variată a „logodnicelor”.”" Câteva cadre din "Astă seară dansăm în
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
ale lui Hesiod), dar opera sa cea mai valoroasă este Eneida. În Eneida, Vergiliu prin eroul său, Aeneas, evocă momente importante ale istoriei naționale. Quintus Horatius Flaccus (65 - 8 î.Hr.), unul dintre cei mai importanți poeți romani a scris epode, satire, ode și epistole. Printre acestea din urmă, cea mai renumită este "Epistula ad Pisones", cunoscută ulterior sub numele de "Ars poetica" și în care sub forma unui tratat de poetică, prezintă principii estetice. Acestea vor fi preluate mai târziu de către
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
o remarcabilă hartă), orientalistică, muzicografie. Este unul dintre ctitorii beletristicii românești, prin "Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumea", pe tema medievală a disputei dintre suflet și trup, și mai ales prin "Istoria ieroglifică", roman cu cheie în care se îmbină satira savantă cu utilizarea umoristică a erudiției. Autor al unor scrieri filozofice de factură precumpănitor scolastică ("Icoana de nezugrăvit a științei sacrosancte"); ulterior, o gândire mai accentuat umanistă și raționalistă, influențată de stoicism și neoaristotelism. Antioh Cantemir (1708-1744), scriitor iluminist și
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
sacrosancte"); ulterior, o gândire mai accentuat umanistă și raționalistă, influențată de stoicism și neoaristotelism. Antioh Cantemir (1708-1744), scriitor iluminist și diplomat rus. Este fiul lui Dimitrie Cantemir și unul dintre inițiatorii clasicismului in literatura rusă. El a reușit sa produca satire ("Minții mele sau celor ce iubesc știința"), tratate filozofice ("Scrisori despre cultură și om"), ode, fabule, epopeea eroică "Petrida". <br>
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
apărea în showuri unde interpreta melodii diverse. În mai 2010, echipa Glee a plecat într-un turneu de două săptămâni, susținând concerte în Los Angeles, Phoenix, Chicago și New York. Ei au cântat hituri din show și au oferit momente de satiră între piese. În luna mai a anului următor, au pornit într-un nou turneu de 4 săptămâni în Statele Unite și Canada, și 11 zile în Anglia și Irlanda, unde au interpretat piese noi și au oferit noi momente de amuzament
Cory Monteith () [Corola-website/Science/329774_a_331103]
-
medii media scrise albaneze, mai întâi in ziarul local din Shkodra, apoi în o serie de publicații naționale albaneze printre care Zëri i Rinisë ("Vocea Tineretului"), Luftëtari ("Luptătorul"), Vullnetari ("Voluntarul"), și Drita ("Lumina"). În august 1990, Marinaj a publicat o satiră anti-comunistă intitulată "Cai" (în albaneză: Kuajt) și, fiind conștient de arestul său iminent de către regimul comunist, pe data de 12 septembrie 1990, Marinaj a fugit de autorități trecând illegal granița Albanezo-Yugoslavă, fugind în Yugoslavia și mai târziu în Statele Unite. A
Gjekë Marinaj () [Corola-website/Science/329877_a_331206]
-
al Gimnaziului Academic Ucrainean din Lviv și pentru o scurtă perioadă de timp, a studiat Dreptul la Universitatea din Cernăuți. Genik a fost prieten cu Ivan Franko autorul românului Vuplea Mykyta care a fost propus pentru Premiul Nobel în literatură. Satiră usturătoare a lui Franko la adresa clerului din zilele sale și tendința spre socialism, erau împărtășite și de Genik, care se intamplase să fie și nasul de cununie al autorului. Eliberarea poporului de cler, odată cu reforma asupra pământului, a fost o
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
Constantin se întoarce la zugrăvitul pereților. Scenariul filmului a fost scris de dramaturgul Paul Everac și a purtat titlul „Castele de nisip”. Regizorul Iulian Mihu nu a fost mulțumit de „conformismul și platitudinea materialului scriptic, de lipsa de virulență a satirei” (după cum o cataloga ulterior umoristul Valentin Silvestru) și a operat modificări în text, provocând supărarea scenaristului care a susținut că opera sa i-a fost denaturată și că nu și-o mai recunoaște. Filmul a intrat în faza de producție
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
virulent. Punctul lui de vedere este următorul: "„o comedie originală, cu o soartă ingrată. Renegat de primul scenarist (în total dezacord cu noua sa formulă produsă de regizorul nemulțumit de conformismul și platitudinea materialului scriptic, de lipsa de virulență a satirei), filmul s-a menținut pe propriile-i picioare, adică pe contribuțiile esențiale ale regizorului de fapt (I. Mihu) și ale celui din film (maestrul Jean Georgescu), pe comentariul incandescendent al lui Teodor Mazilu, cu colaborarea lui Toma Caragiu, care l-
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
din Gina Patrichi, Violeta Andrei, Flavia Buref, Aimée Iacobescu, Angela Chiuaru și Angela Stoenescu. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile pe Litoral ale unei echipe de filmare care realizează o pretinsă satiră a moravurilor din jungla cinematografiei românești. Comicul vizează lipsa de inspirație și deruta meseriașilor care nu și-au pregătit filmul cu temei. Dar ca și bătrânul regizor, obsedat mereu de miza măruntă a comediei pe care o turnează, și miza
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
a moravurilor din jungla cinematografiei românești. Comicul vizează lipsa de inspirație și deruta meseriașilor care nu și-au pregătit filmul cu temei. Dar ca și bătrânul regizor, obsedat mereu de miza măruntă a comediei pe care o turnează, și miza satirei lui Mihu e superficială: poantelor cu bișnițari și chelneri coțcari le corespund săgețile debile la adresa găinarilor cinematografiei românești. De reținut prezența lui Jean Georgescu în propriul său rol de maestru al comediei, dând indicații pe platou după ce fusese pensionat forțat
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
(n. 13 septembrie 1894 în Łódź, m. 27 decembrie 1953 în Zakopane) - poet polon de origine evreiască, scriitor, autor de vodeviluri, satire, librete pentru operetă și de versuri pentru cântece, unul dintre cei mai populari poeți poloni din perioada interbelică. A fost unul dintre membrii fondatori ai cafenelei pentru artiști "„Pod Picadorem”" și al cercului literar "„Skamander”". Colaborator la "„Wiadomości Literackie”". A
Julian Tuwim () [Corola-website/Science/328102_a_329431]
-
a lungul timpului multe materiale controversate ce au furnizat de numeroase ori știri, figurând la principalele canale de știri din Republica Moldova precum Jurnal TV, Publika TV, Pro TV Chișinău. Printre „brand-urile” lansate de Muligambia se numără „Dicționarul MD-RO”, o satiră a limbajului utilizat de cetățenii Republicii Moldova precum și „Țara Minunilor”, o colecție de fotografii cu panourile publicitare, ziare, anunțuri, documente, ce conțin greșeli de ortografie. Controversata tematică a sitului a provocat numeroase amenințări la adresa administrației, unele dintre care au atras atenția
Muligambia () [Corola-website/Science/327608_a_328937]
-
(engleză: "Marș Attacks!") este un film SF american din 1996 regizat de Tim Burton după un scenariu de Jonathan Gems. Bazat pe seria idol de cartonașe colecționabile cu același nume, filmul folosește elemente de comedie neagră și satiră politică, fiind realizat că o parodie a filmelor B științifico-fantastice. În rolurile principale joacă actorii Jack Nicholson, Glenn Close, Annette Bening, Pierce Brosnan și Danny DeVito, cu Sarah Jessica Parker, Martin Short, Natalie Portman, Michael J. Fox și Christina Applegate
Atacul marțienilor! () [Corola-website/Science/327742_a_329071]