6,494 matches
-
subiectivității (precum cele sugerate de tăcerile, golurile elegiilor) nu au zeii lor? Propozițiile nu merg mai departe și gândul cititorului aleargă în voie. Mai concret lirică este cea de-a treia elegie, divizată în cinci părți, numite cu pedanterie de savant pozitivist: Contemplare, Criză de timp, iarăși Contemplare, Criză de timp, Contemplare. Conceptele nu se lămuresc prea mult nici aici, în schimb lirismul afirmă, puternic, oroarea de vid, voința de solidaritate cu lucrurile. Charles Baudelaire ura mișcarea, poetul român începe să
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
tutelară a lui N. Iorga - ale cărui cugetări revista le presară printre texte - ocupă spații largi cu ocazia sărbătoririi a șaizeci de ani de viață și a patruzeci de activitate „pe terenul cultural național”. Istoricul este recunoscut nu doar ca savant și profesor, ci și drept „cel mai mare apostol al neamului românesc, cea mai cuprinzătoare minte românească [...], genialul îndrumător și animator al nației sale în toate domeniile ei sufletești” (At. Necula-Vrânceanu, Eroul Nicolae Iorga). În numărul 4/1930 se anunță
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
erudiție istorico-literară, ĂLA, 1996, 311; Mircea Anghelescu, „Oameni și cărți de altădată”, LCF, 1997, 46; Popa, Reîntoarcerea, 143-147; Rusu, Membrii Academiei, 534; Petre S. Năsturel, Dar de vorbă și dar de condei, JL, 2000, 3-6; Alexandru Niculescu, La dispariția unui savant, RL, 2001, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 615-617; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 207-222; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 203-226; Manolescu, Enciclopedia, 673-675. D. H. M.
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
ai lui Ghiță Ulieru, cojocar. După școala primară și Gimnaziul „Dinicu Golescu” urmate în orașul natal, în 1903 absolvă Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești și se înscrie la Facultatea de Medicină din București, unde formarea sa va fi influențată de savantul Gh. Marinescu. Își încheie studiile în 1909, iar în 1913 își susține doctoratul. Primește un post la Turtucaia, de unde se va muta în scurtă vreme, trecând prin mai multe localități. Mobilizat în 1916, face războiul ca locotenent medic. Ulterior reîncepe
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
capitale culturale, cutreieră muzeele și cercetează cu interes istoria locurilor, găsește timp să îl citească pe Miguel de Unamuno spre a înțelege mai bine Spania, privește operele de artă cu ochii omului de gust, dar și cu o curiozitate de savant. Proza de călătorie, condensată și grea de impresii, se intersectează cu note de lectură și cu idei filosofice, detalii erudite din istoria cutărui sau cutărui loc, din viața personalităților al căror duh plutește încă în memoria subiectivă a orașelor. SCRIERI
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
licurici). Stilul adoptat în monografia despre Nicolae Manolescu (2000), compusă din cinci secțiuni (Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său. Observațiile judicioase și analiza atentă a operei lui Nicolae Manolescu sunt însoțite de afirmații neașteptate și de comparații originale. SCRIERI
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
articole ce se referă la proză, mai puțin studiată și gustată de contemporani, precum și introducerea la volumul Poeziile lui Eminescu, apărut în 1924. Cele trei volume ale ediției N. Iorga, Corespondență (1984-1990) nu cuprind decât o mică parte din scrisorile savantului (în totalitate ar alcătui aproximativ o sută de volume, după cum afirmă V.). Numeroasele note ce însoțesc epistolarul prezintă date concise despre persoanele cu care Iorga a comunicat în scris (oameni de cultură, politicieni, primari, mitropoliți ș.a.), lămuresc sensul unor pasaje
VAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290471_a_291800]
-
înseamnă obținerea unei burse la Liceul „Sf. Sava”. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi magna cum laude, distincție acordată lucrării de licență Senzațiile vizuale, susținută în 1895. Întâlnirea cu savantul francez Alfred Binet, venit în România pentru o sesiune de conferințe și care îl îndeamnă să aleagă Parisul pentru doctorat, este hotărâtoare pentru cariera științifică a proaspătului absolvent, considerat ulterior unul din întemeietorii psihologiei experimentale europene și inițiator al „aplicării
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
II, 139-142; M.N. Popp, George Vâlsan, „Rânduiala”, 1935, 3; Simion Mehedinți, Profesorul George Vâlsan, U, 1935, 217; Adrian Maniu, Poetul geograf, U, 1935, 218; T. Păunescu-Ulmu, Tristeți de prin Ardeal, R, 1935, 7-9; Dimitrie I. Balaur, Profesorul Gheorghe Vâlsan. Un savant religios, BOR, 1935, 9-10; Iorga, Oameni, III, 459-460; Tiberiu Morariu, Vintilă Mihăilescu, Biobibliografia lui George Vâlsan. 1885-1935, Cluj, 1937; Elena Costache Găinaru, George Vâlsan ca literat, București, 1941; N.I. Dumitrașcu, George Vâlsan în scrisori. O linie de folklor și etnografie
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
literatura comparată și lingvistică, îndeosebi de lingvistica romanică. În 1940 îi prezintă lui N. Iorga teza de doctorat în istorie La Pensée française et le problème de l’union de tous les roumains, dar nu va ajunge să o susțină, savantul fiind asasinat. Pentru obținerea doctoratului la Sorbona, va pregăti două teze, Le Théâtre religieux français et espagnol jusqu’en 1643 și L’Influence espagnole en Roumanie, pe care, din cauza începerii războiului, de asemenea nu le va susține. Anterior, în 1938
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
autor interesat de valoarea ei educativă fiind poetul Al. Vlahuță, care dă cu predilecție prelucrări de „tradițiuni” antice (Bacchetis, Hybris ș.a.). În mulțimea de articole de dicționar sau de prezentare monografică a vieții și activității unor oameni de știință și savanți din toate timpurile și disciplinele câteva medalioane sunt dedicate scriitorilor Camões, Victor Anestin și Jules Verne. Se fac multe traduceri din literatura lumii, romane, nuvele, schițe cu subiecte ce țin de profilul revistei: Maupassant (Trei pagini din caietul unui vânător
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
mentalizând-o. O mentalizăm ca pe ceva misterios, vizibil, omniprezent în spațiu. Conștiința Cosmică-Dumnezeu și lumea nu formează decât una și aceeași realitate ( precum în Cer, așa și pe Pământ cum spune și Sfânta Scriptură creștină, învățătură de peste 2000 de ani!). Savantul Pearce declara: „Conștiința Cosmică reflectă un univers care oglindește Conștiința Cosmică”. Putem spune că materia și Conștiința Cosmică există una prin cealaltă. în această privință există un exemplu frapant: cel al hologramei. Astfel, dacă se rupe o bucată dintr-un
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
primului Colocviu arheologic sovieto-american, cu o vizită specială pe șantierul de la Cosăuți (1989), iar în 1991 a făcut parte din delegația ruso-moldoucraineană în USA, la mai multe institute de cercetare științifică și muzee de profil<footnote Gh. Postică, Ilie Borziac - savant de notorietate internațională, în Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>. Ca urmare a bogatei sale activități științifice și didactice, Ilie Borziac a trecut cu excelență examenele cuvenite, cu o lucrare specială, absolut remarcabilă (rămasă încă în
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
a problemelor abordate, verificarea și controlul „prin fapte și experiență a ideilor, soluțiilor formulate. Ciclurile de dezbateri publice a și infirmat ideea unei atitudini politice normative a ISR care să formuleze directive pentru oamenii de stat, pentru administratori etc. Așa cum savantul de laborator nu va ajunge niciodată la descoperiri epocale prin simpla aplicare a regulilor din tratatele de logică, tot așa ISR nu și-a asumat responsabilitatea de a da directive, ci și-a propus să explice „cum se conduc afacerile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
responsabilității sociale” în calitate de practici de angajament pentru bunul public. Alții, precum Inglehard (1990), consideră cultura civică un câmp autonom care explică, printre alte lucruri, disponibilitatea de a contribui la producerea bunului public. Depășind dezbaterile privind statutul ontologic al culturii, majoritatea savanților recunosc că participarea poate fi rezultatul conformării la norme sociale sau seturi de obligații colective (Hechter, 1987). Participarea la acțiunea colectivă ca rezultat al presiunii normative este recunoscută și de Calhoun (1991) și Elster (1989), care se plasează pe poziții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în "Geografia" (secolul II e.n.), dă coordonatele Insulei Peuce, pe brațul Hieron sau Peuce. Cu forma sa caracteristică este identificată la nord de brațul Sf. Gheorghe, în portulanul de la începutul secolului XIV de către Marino Sanudo cel Bătrân. În secolul XV, savantul Papă Pius al II-lea, cunoscut sub numele de Silvio Piccolomini, vorbește în lucrarea "Cosmografia" despre valahii ce locuiesc insulele Dunării, între care și Peuce. În prezent, Grindul Caraorman adăpostește o pașnică așezare de pescari. În apropiere, spre apus, se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
percepției . Psihologul francez Alfred Binet, împreună cu Th. Simon au elaborat primul test formal de inteligență, ca cincisprezece ani mai tarziu, W. Stern, venind în sprijinirea lucrărilor lui Binet, să introducă noțiunea de ’’coeficient de inteligență’’. Până târziu, spre anii 70 , savanții au încercat să izoleze aspectele diferite ale inteligenței și să surprindă trăsăturile acesteia. Cu timpul au apărut numeroase sisteme de clasificare, care, în parte, sunt contradictorii. De exemplu, J.P. Guilford a determinat inteligență prin 120 de factori independenți unii de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
hipersensibiliate tactilă sau auditivă. Tulburările senzoriale pot fi reprezentate și de hiposensibilitate, sinanestezia, când un simț este perceput ca un altul. Orice sensibilitate poate fi afectată incluzând propriocepția și sensibilitatea vestibulară. c) Toți autiștii au abilități speciale sau abilități de savant. Abilitățile de savant apar în proporție de 10 % din cazurile de autism. Uneori acestea pot involua ca urmare a dezvoltării comunicării sau altor funcționalități, dar unii autiști le pot folosi în diferite situații, ca cea de angajat. Copii cu autism
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
auditivă. Tulburările senzoriale pot fi reprezentate și de hiposensibilitate, sinanestezia, când un simț este perceput ca un altul. Orice sensibilitate poate fi afectată incluzând propriocepția și sensibilitatea vestibulară. c) Toți autiștii au abilități speciale sau abilități de savant. Abilitățile de savant apar în proporție de 10 % din cazurile de autism. Uneori acestea pot involua ca urmare a dezvoltării comunicării sau altor funcționalități, dar unii autiști le pot folosi în diferite situații, ca cea de angajat. Copii cu autism prezintă o varietate
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
hranei bogate și sănătății copiilor lor. Altele se străduiesc să le dea o educație adecvată. A treia categorie își concentrează toate eforturile în a dezvolta la copiii lor talente și vor să vadă în ei muzicieni și pictori talentați sau savanți renumiți.)” <footnote N. E: Pestov, (2007), Cum să ne creștem copiii. Calea spre desăvârșita bucurie, Ed. Cartea Ortodoxă, București, p. 8 9 footnote> Familia constituie primul mediu de viață al copilului și de aceea afirmația lui Pestalozzi conform căreia „ceasul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
fel cum pot fi întâlniți și copii care să lase impresia că ar fi inteligenți prin modul lor de a reproduce unele informații, dar care, ulterior, se pot dovedi adevărați deficienți mintali. Tipic pentru aceștia din urmă, este cazul „idioților savanți” care pot reproduce texte complicate sau pot efectua cu rapiditate calcule aritmetice de o mare dificultate pentru un om obișnuit, impresionând prin stilul și modul de prezentare, dar care nu pot găsi soluții sau rezolvări eficiente în situații de adaptare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
atins scopul și ziarul a fost suprimat. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la București, s-a constituit societatea „Milcov” a românilor basarabeni, iar mai apoi - „Liga Culturală a Românilor Basarabeni”. Protagonistul ambelor organizații a fost B. P. Hasdeu, ilustru savant, scriitor, publicist și om de cultură, originar din Basarabia. Cele două societăți au reunit În rândurile lor pe refugiații de peste Prut, stabiliți În Regat și Își propunea să contribuie la emanciparea națională a românilor basarabeni, aflați sub ocupație țaristă. Autoritățile
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de metode în comparație cu cele din medicina somatică. Psihopatologia reclamă studii preliminare de psihologie și filozofie, dar și o formație de clinică psihiatrică. Practicarea psihiatriei bazată exclusiv pe medicină, dar nedublată de cultura psihologică și filozofică va face din psihiatri niște „savanți diletanți” afirmă K. Jaspers, adăugând că „psihiatrii trebuie să învețe să gândească boala psihică și să înțeleagă bolnavul mintal”. În același sens susținut mai sus de K. Jaspers, I. Kant afirma că „numai medicul este capabil de a îngriji bolnavii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a le preveni și de a le trata”. Dar medicina, ca profesiune, nu exclude nici știința, nici arta nici sacerdoțiul. Din acest motiv, pentru a-și exercita profesiunea medicul trebuie să posede aptitudini intelectuale și morale care caracterizează deopotrivă savantul, artistul și preotul (P. Le Gendre). Rezultă de aici faptul că pentru a putea exercita profesiunea de medic sunt absolut necesare, chiar indispensabile, un anumit număr de „dispoziții morale” care reprezintă „vocația de medic”. Vocația este absolut indispensabilă pentru două
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sat global”; o societate care tinde să înlocuiască realitatea cu hiperrealitatea; o societate în care nu se poate supraviețui decât prin învățare și creativitate; o lume pentru „cetățeanul mondial”, adică pentru acel kosmopolites din „noile vremuri eleniste”, reînviate uluitor de savanții truditori ai bibliotecilor alexandrine din veacul XX. Așadar, o lume primejdioasă în care nu poate supraviețui decât acest nou kosmopolites - care nu se naște, ca și cel antic, cu genele necesare pentru a supraviețui în acest univers halucinant, ci trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]