7,371 matches
-
scorate, la fiecare din scalele celor 3 instrumente: Test QE - 10 itemi, cu punctaj maxim de 200 Scală de anxietate Hamilton - cu punctaj maxim 56, Atitudinea față de stres - cu maxim 15 puncte pentru fiecare tip Scorurile obținute la răspunsurile la scalele fiecărui instrument au fost transformate în scoruri standard; distribuția scorurilor obținute de cei 30 de subiecți este prezentată în tabelul de mai jos. STATISTICĂ DESCRIPTIVA N Mean Std. Deviation Skewness Kurtosis Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic Std. Error
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în care se așteaptă ca organizația să-i trateze în diferite circumstanțe și la gradul în care ei percep că acesta le valorizează muncă. Analiza factoriala exploratorie și confirmatorie a furnizat dovezi clare pentru consitența internă înaltă și pentru unidimensionalitatea scalei realizate de cercetători, în ambele forme. În mod cert angajații cred că organizația are o atitudine pozitivă sau negativă față de ei, față de contribuțiile lor, dar și față de starea lor de bine. În concluzie, SOP este un construct distinct, pe care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
din acest punct de vedere pentru nivelul executiv al departamentului. Instrumente Suportul organizațional perceput, suportul perceput al supervizorului și suportul perceput din partea departamentului de resurse umane au fost măsurate cu ajutorul a trei serii diferite de căte opt item selecționați din scală realizată de Eisenberger et al. (1986Ă, Survay of Perceived Organizațional Support (SPOSĂ și revizuită în 1997; cele trei serii au foste selectate din varianta în limba engleză a scalei astfel încât să aibă o încărcare conceptuală similară. În aceeași manieră folosită
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cu ajutorul a trei serii diferite de căte opt item selecționați din scală realizată de Eisenberger et al. (1986Ă, Survay of Perceived Organizațional Support (SPOSĂ și revizuită în 1997; cele trei serii au foste selectate din varianta în limba engleză a scalei astfel încât să aibă o încărcare conceptuală similară. În aceeași manieră folosită și recomandată de Rhoades et al. (2001Ă, Eisenberger et al. (2002Ă și alții, în seriile de itemi selectați pentru măsurarea SPS și SPDRU, termenul „organizație” a fost înlocuit cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
alții, în seriile de itemi selectați pentru măsurarea SPS și SPDRU, termenul „organizație” a fost înlocuit cu cel de „superior direct”, respectiv „departamentul de resurse umane”. Respondenții au notat gradul de acord cu cele opt afirmații încercuind cifră corespunzătoare a scalei Likert (1=dezacord puternic, 5=acord puternică. Toți itemii folosiți în cele trei măsurări de mai sus au fost traduși în limba română din SPOS și apoi traduși în mod independent din nou în engleză pentru corectarea varianței traduse în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
din SPOS și apoi traduși în mod independent din nou în engleză pentru corectarea varianței traduse în limba română. Varianta finală a fost pretestată pe un lot de 11 subiecți, angajați în același departament, diferiți de cei din eșantionul cercetării. Scală pentru SOP are o consistentă internă de 0.78, scală pentru SPS, 0.76 și scală pentru SPDRU, 0.75. Intenția de a părăsi organizația a fost măsurată cu ajutorul a trei itemi alcătuiți după recomandarea lui Mobley et al. (1978Ă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în engleză pentru corectarea varianței traduse în limba română. Varianta finală a fost pretestată pe un lot de 11 subiecți, angajați în același departament, diferiți de cei din eșantionul cercetării. Scală pentru SOP are o consistentă internă de 0.78, scală pentru SPS, 0.76 și scală pentru SPDRU, 0.75. Intenția de a părăsi organizația a fost măsurată cu ajutorul a trei itemi alcătuiți după recomandarea lui Mobley et al. (1978Ă, cît în. Cârmeli și Gefen (2005Ă: (1Ă Mă gândesc foarte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în limba română. Varianta finală a fost pretestată pe un lot de 11 subiecți, angajați în același departament, diferiți de cei din eșantionul cercetării. Scală pentru SOP are o consistentă internă de 0.78, scală pentru SPS, 0.76 și scală pentru SPDRU, 0.75. Intenția de a părăsi organizația a fost măsurată cu ajutorul a trei itemi alcătuiți după recomandarea lui Mobley et al. (1978Ă, cît în. Cârmeli și Gefen (2005Ă: (1Ă Mă gândesc foarte des să părăsesc organizația în care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
părăsesc organizația în care lucrez; (2Ă În acest moment sunt implicat activ în căutarea altui loc de muncă; (3Ă Cât mai curând posibil voi părăsi organizația. Respondenții au notat gradul de acord cu cele opt afirmații încercuind cifră corespunzătoare a scalei Likert (1=dezacord puternic, 5=acord puternică. În acest eșantion consistentă internă este de 0.86. Procedura Chestionarele au fost administrate în varianta creion-hârtie celor 42 de subiecți, care au fost asigurați verbal și în scris (în instructajă că răspunsurile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
diagnostic. Chestionarele au fost distribuite și recuperate de în plicuri sigilate. Rata de respondență a fost de 100%. 3. Analiza și interpretarea rezultatelor Mediile, abaterile standard, indicii de consistentă internă și coeficienții de corelație sunt redați în tabelul 1. Toate scalele au o consistentă internă înaltă, cu coeficienți α Crombach între .75 și .86. Pattern-ul corelațiilor între variabile este consistent cu ipotezele stabilite. Suportul perceput din partea superiorului direct și suportul perceput din partea departamentului de resurse umane corelează pozitiv și semnificativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Eisenberger, 2006Ă, situația pe piața muncii, gradul de aderare la normă reciprocității (Eisenberger et al., 1986Ă, suportul organizațional perceput de către supervizori (Shanock și Eisenberger, 2006Ă, suportul perceput din partea colegilor sau a altor agenți organizaționali relevanți. Se impune și testarea independenței scalelor folosite pentru măsurarea suportului organizațional perceput, a suportului perceput din partea superiorului direct și a suportului din partea departamentului de resurse umane. Deși studii realizate pe variantele în limba engleză ale celor trei scale au confirmat independența lor, se impune testarea din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
agenți organizaționali relevanți. Se impune și testarea independenței scalelor folosite pentru măsurarea suportului organizațional perceput, a suportului perceput din partea superiorului direct și a suportului din partea departamentului de resurse umane. Deși studii realizate pe variantele în limba engleză ale celor trei scale au confirmat independența lor, se impune testarea din acest punct de vedere și a variantelor în limba română. Bibliografie Aselage, J., Eisenberger, R. (2003Ă, Perceived organizațional support and psychological contracts: a teheoretical integration, în Journal of Organizațional Behaviour, http://proquest
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Bolton, 2005, 51Ă. Teoria lui Morris Rosenberg despre reflexivitate Morris Rosenberg, fost profesor la Universitatea Maryland din 1975 până la dispariția să (în 1992Ă, este considerat unul dintre principalii teoreticieni ai șelfului și stimei de sine (Turner și Stets, 2005, 46Ă. Scală pentru măsurarea stimei de sine care îi poartă numele („Rosenberg Self-Esteem Scale”, 1965Ă a devenit un instrument de cercetare internațional. Studiind emergentă stimei de sine în adolescență, Morris Rosenberg a ajuns la convingerea că elementul-cheie al acestei construcții îl reprezintă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
profesor la Universitatea Maryland din 1975 până la dispariția să (în 1992Ă, este considerat unul dintre principalii teoreticieni ai șelfului și stimei de sine (Turner și Stets, 2005, 46Ă. Scală pentru măsurarea stimei de sine care îi poartă numele („Rosenberg Self-Esteem Scale”, 1965Ă a devenit un instrument de cercetare internațional. Studiind emergentă stimei de sine în adolescență, Morris Rosenberg a ajuns la convingerea că elementul-cheie al acestei construcții îl reprezintă reflexivitatea, capacitatea persoanelor de a se vedea pe ele însele că pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Român de Psihoterapie Rațional-Emotivă și Cognitiv-Comportamentală. Director: dr. Daniel David ( HYPERLINK "http://www.psychotherapy.ro/" http://www.psychotherapy.ro). 4. Instrumente de lucru (ale International Institute for the Advanced Study of Psychotherapy and Applied Mental Health): 4.1. Teste și scale clinice: Grupul de la Cluj-Napoca a adaptat, cu drepturi exclusive în România, următoarele instrumente de diagnostic și evaluare clinică, utilizate în demersurile cognitiv-comportamentale: Interviul Clinic Structurat SCID I, pentru tulburările de pe Axa 1 a DSM-IV; Interviul Clinic Structurat SCID II, pentru
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
G., David, D., et al. (2003), „Is hoping the same as expecting? Discrimination between hopes and response expectancies for nonvolitioanl outcomes”. Personality and Individual Differences, 35, 399-409. David, D., Montgomery, G., Holdevici, I. (2003), „Romanian norms for the Harvard group Scale of Hypnotic Susceptibility, Form A”, International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 51, 66-77. David, D. (2004), „Special issue on the cognitive revolution in clinical psychology: Beyond the behavioral approach-Introductory remarks”, Journal of Clinical Psychology, 4, 351-353. David, D. (2004
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Opre, A., David, D. (2006), Dezvoltarea inteligenței emoționale prin educație rațional-emotivă și comportamentală, Editura ASCR, Cluj-Napoca (autor: Ann Vernon). Pentru informații detaliate referitoare la programe de formare inițială/de bază și/sau continuă, materiale clinice (de exemplu, ghiduri de intervenție), scale și interviuri clinice (de pildă, SCID I, SCID II, KIDSCID), asistență și/sau colaborare pentru cercetare, servicii de specialitate (diagnostic și intervenție), vizitați site-ul HYPERLINK "http://www.psychotherapy.ro" http://www.psychotherapy.ro și adresați-vă persoanelor de contact
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
J.D. (1908). The Relation of Strength of Stimulus to Rapidity of Habit-Formation. Journal of Comparative Neurology and Psychology, 18, 459-482. Young, J.E., Klosko, J.S., și Weishaar, M.E. (2003). Schema Therapy: A Practitioner's Guide. New York: Guilford Press. ANEXE ANEXA 1. Scale/teste clinice utilizate în terapia cognitiv-comportamentală Notă: Toate instrumentele din această anexă pot fi folosite în scop educațional și de cercetare, anunțând în prealabil obligatoriu International Institute for the Advanced Study of Psychotherapies and Applied Mental Health (http://www.psychotherapy
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
and Applied Mental Health (http://www.psychotherapy.ro), care deține dreptul de copyright, a cărui nerespectare are implicații penale. PROFILUL DISTRESULUI EMOȚIONAL (PDE; autori David OPRIȘ, MA și Bianca MACAVEI, MA) Ce măsoară PDE? Profilul Distresului Emoțional (PDE) este o scală cu 26 de itemi care măsoară emoțiile negative disfuncționale și emoțiile negative funcționale din categoriile „frică” și „tristețe/deprimare”. Scala permite atât calcularea unui scor general de distres, cât și a scorurilor separate pentru „frică funcțională”, „frică disfuncțională”, „tristețe/deprimare
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
supărat item 21 distrus item 22 tensionat item 1 nervos item 17 îndurerat item 18 disperat item 23 Posibilitățile de răspuns ale subiecților la fiecare din cei 26 de itemi sunt: DELOC FOARTE PUȚIN MEDIU MULT FOARTE MULT Nici itemii scalei și nici variantele de răspuns nu sunt numerotate, eliminând astfel posibilitatea de biasare a răspunsurilor ca urmare a valorii numerice atașate. Administrare Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual (și în varianta autoadministrare), cât și în grup. Se preferă
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Kendall; adaptat de Ramona MOLDOVAN, MA) ATQ Instrucțiuni: Vă rugăm să citiți cu atenție fiecare dintre afirmațiile de mai jos și notați cât de frecvent ați avut asemenea gânduri în cursul ultimelor patru săptămâni, fiecare gând fiind evaluat pe o scală de la 1 la 5, unde 1 = niciodată, iar 5 = aproape întotdeauna. Niciodată Aproape întotdeauna 1 Nu sunt bun(ă) de nimic 1 2 3 4 5 2 Nu cred că pot continua așa 1 2 3 4 5 3 Sunt
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
II. Administrare Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât și în grup. Se preferă administrarea individuală de fiecare dată când acest lucru este posibil. Ea se administrează fără limită de timp. După ce materialele și condițiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate, începe evaluarea pacientului. Pe lista cu itemi apare următoarea instrucțiune, subiectul putând-o reciti ori de câte ori dorește pe parcursul evaluării. Vă rugăm să citiți cu atenție fiecare dintre afirmațiile de mai jos și notați cât de frecvent ați avut asemenea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
instrucțiune, subiectul putând-o reciti ori de câte ori dorește pe parcursul evaluării. Vă rugăm să citiți cu atenție fiecare dintre afirmațiile de mai jos și notați cât de frecvent ați avut asemenea gânduri în ultimele patru săptămâni, fiecare gând fiind evaluat pe o scală de la 1 la 5, unde 1 = niciodată, iar 5 = aproape întotdeauna. III. Cotare Fiecare dintre cei 15 itemi se cotează pe o scală de la 1 la 5, unde 1 = niciodată, iar 5 = aproape întotdeauna. Scorul total la ATQ se obține
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
cât de frecvent ați avut asemenea gânduri în ultimele patru săptămâni, fiecare gând fiind evaluat pe o scală de la 1 la 5, unde 1 = niciodată, iar 5 = aproape întotdeauna. III. Cotare Fiecare dintre cei 15 itemi se cotează pe o scală de la 1 la 5, unde 1 = niciodată, iar 5 = aproape întotdeauna. Scorul total la ATQ se obține prin însumarea scorurilor la fiecare item în parte. IV. Interpretarea rezultatelor Având la bază o distribuție normală a scorurilor, construcția etalonului pentru ATQ
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
clinic, terapeutul roagă de obicei clientul să completeze acest chestionar ca temă de casă, după prima sau a doua ședință. În scop de cercetare, instrumentul poate fi administrat individual, dar și colectiv. Chestionarul presupune ca subiecții să evalueze, pe o scală Likert de 6 puncte, cât de bine îi descrie fiecare item în parte (unde: 1 = total neadevărat, 2 = de cele mai multe ori neadevărat pentru mine, 3 = într-o oarecare măsură mai adevărat decât neadevărat, 4 = moderat adevărat pentru mine, 5 = de
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]