34,020 matches
-
din '48 închisese toate școlile conduse de străini. Tata a rămas fără orele de la Institutul francez și nici la Institutul de Artă, fostul Conservator, nu stătea mai bine. Oficiile de cadre luaseră la puricat tot corpul didactic. Referințele rămîneau strict secrete. "De acuzat te acuzau, dar drept să te aperi n-aveai. Te lucra un coleg, cam bănuiai cine și atîta tot. Erau destui cei dornici să intre în cercul dogmatic, turnîndu-i pe "sabotori". Te tocau, nu cu satîrul, ci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
boxerița albă, tandra cățelușă, vibrînd sub degetele lui. "Dă-te, javră!" Nu mă-njura că te iubesc ca proasta", o fi scîncit subțirel Daisy, mîhnită. Nici pe mine nu m-a vrut în preajma lui reală. Proiectul matrimonial l-a ținut secret. Care o fi diferența între un secret și-o minciună? Pe-a patra (Ce s-ar fi amuzat tata! "Ai grijă, obișnuia să-i spună, nu te însura pînă nu mă întorc din turneu") n-am văzut-o decît o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
diferită. "Ce mi-i Bernea, ce mi-i Branea", și-o fi zis Maja Desnuda. Cum elogiile au fost cu asupra de măsură, le-am atras atenția că nu pe Maia o laudă, ci pe Ernest Bernea. Există un serviciu secret, un SRI al coincidențelor: simultan, a fost prins și Mistrie cu penele raței în gură. "Procedeu de junglă", a comentat Carp, în "Ora". Volodea s-a simțit atacat pe două fronturi: al lui și al Maiei. "Ai compromis Institutul, tovarășa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bulgăre de colofoniu, dar măiestria și aici tu, Mamă, ești neîntrecută, tu ești rășina mea eu sunt viola ta, cânt, cânt pentru că tu m-ai învățat, de când eram mică, tainele acestui cântec al vieții și cântecul trebuie păstrat în cheia secretă de la capătul opus-ului care călăuzește universul de variațiuni, corifeii vor respecta andante și moderato și allegretto, eu am parcurs toate cantatele și motetele odată cu tine, ai creat o simfonie durabilă, acum eu duc mai departe măiestritele tale învățături, dirijor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și goneau prin jungla venoasă, eliminând citoliza la fiecare pas pentru a-și marca teritoriul. Virusurile ARNss și retrovirusurile cu polaritate negativă înmugureau, planetele-molecule fiind sufocate cu pădurile lor impenetrabile oricăror încercări de forfecare medicamentoasă, care voiau să spargă codul secret profilactic. Mutantele virale paradoxal: toate erau femei se replicau într-o veselie, vorba ministrului de resort. Adică au devenit letale încerca să explice doctorul Talancă Ministrului care tocmai își aranjase pe alt canal o întâlnire importantă cu o domnișoară la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
toți oamenii inventați, ție ți-am găsit cele mai năstrușnice chipuri. Grefate, sigur, pe datele tale naturale, acum masca facială îți e puțin săpată de riduri, e firesc, dar pe aici ești frumos. Mitică, eu sunt cea care, pe ușa secretă a buncărului meu, te aduc în lumea exterioară, nu o privi Mitică decât prin ochiul meu, Brăila e urâtă, frumusețea ei se află în ochii femeilor, iar bărbații cunosc orașul prin prisma iubirii, eu văd orașul urât, pentru că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
unei tinereți la fel de fatidice. Nimic nu trecuse fără să nu fie înregistrat, fie prin ochiul vrăbiilor, fie prin crăpăturile din trunchiurile suple ale salcâmilor. Din diferite unghiuri, chiar și de jos, semn că prin gura canalizărilor cineva telecomanda un obiectiv secret. Dar cine comandase plan general? Și un cerc roșu în jurul personajelor în mișcare: Stoian și Teodor? Care urmăreau cocoțați pe gard femeile din priviri. Comentau și râdeau și aici sonorul nu reda nimic. Nu se auzea decât bâzâitul videoproiectorului. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să mă simt mândră de misiunea mea. Așa că, după ce m-am cazat într-o cămăruță modestă, cu gardian la ușă, am început să studiez harta orașului pentru ca, începând de a doua zi, să stârpesc șobolanii. Mi-am ascuns în buzunarul secret cutia cu greierele și, așa cum eram îmbrăcată, cu rochia de nuntă, m-am culcat. Am visat că Polițistul-șef, împreună cu gardianul mă percheziționează pentru a mă deposeda de neprețuita comoară. Sigur că nu știau, n-aveau cum, că, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe care o umpleam cu acest prenume care îmi era deja atât de familiar. -Sigrid. -Sigrid, repetă ea uimită. E drăguț. -E numele pe care ți l-a dat Olaf? -Nu. -El ce a ales? -Asta nu te privește. -Păstrezi secrete prenumele care ți se dau? -Atunci când legătura cu persoana în cauză este intimă, da. Olaf este soțul meu. -Și în legăturile lipsite de intimitate, care e prenumele cel mai nebunesc pe care l-ai primit? -De ce te pasionează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
o coincidență! Fără dumneata nici n-aș fi remarcat. Doar dumneata poți observa asemenea detalii. -Crezi? -Da. Deformație profesională, pesemne. A încheiat convorbirea în termeni agreabili. Mă întrebam ce fel de meserie poate deforma un creier în asemenea hal. Agent secret? Da, un agent secret ar fi preocupat de detalii. Paranoia mea ar aduce servicii prețioase contraspionajului. Iar dacă predecesorul meu primea la el acasă un agent secret, exersa și el aceeași profesie? Creierul este un computer haotic. Melodia numărului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
nici n-aș fi remarcat. Doar dumneata poți observa asemenea detalii. -Crezi? -Da. Deformație profesională, pesemne. A încheiat convorbirea în termeni agreabili. Mă întrebam ce fel de meserie poate deforma un creier în asemenea hal. Agent secret? Da, un agent secret ar fi preocupat de detalii. Paranoia mea ar aduce servicii prețioase contraspionajului. Iar dacă predecesorul meu primea la el acasă un agent secret, exersa și el aceeași profesie? Creierul este un computer haotic. Melodia numărului de zece cifre țâșni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
întrebam ce fel de meserie poate deforma un creier în asemenea hal. Agent secret? Da, un agent secret ar fi preocupat de detalii. Paranoia mea ar aduce servicii prețioase contraspionajului. Iar dacă predecesorul meu primea la el acasă un agent secret, exersa și el aceeași profesie? Creierul este un computer haotic. Melodia numărului de zece cifre țâșni din memorie. Mereu se întâmplă așa, găsești informațiile tocmai atunci când nu le mai cauți. Am urcat și am intrat în fiecare încăpere. O cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
cazul, te rog. -Îți faci griji pentru Olaf? -Sunt obișnuită. Și mi-aș face păcate să mă îngrijorez, nu-i așa? -Firește. Închisei telefonul, rușinat de o asemenea minciună. „Sunt obișnuită”, declarase. Trebuia să văd în asta confirmarea ipotezei agentului secret? În ce altă meserie dispari fără să-ți anunți nevasta? Și dacă eram șeful vreunei importante rețele de contraspionaj? Îmi plăcea ideea. Eu care niciodată nu fusesem misterios, chestia asta mă schimba. Dar vai, câtă vreme o să mai pot s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
un semn bun. Îți amintești ceea ce te șochează, ceea ce te deranjează. -Ori ceea ce te farmecă. -Sunt și mai fericită că beau șampanie ca să aud asemenea lucruri. Râse. Mă întrebai dacă nu cumva exageram. Reluă: -Meseria dumneavoastră nu e de invidiat. Secrete avem cu toții. Însă noi, cel puțin, suntem stăpâni pe ele. Noi alegem ce să trecem sub tăcere. Și ne rezervăm dreptul de a divulga ce vrem și cui vrem. În ceea ce te privește, asta nu depinde de dumneata. Îmi închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
nu depinde de dumneata. Îmi închipui că uneori deții informații al căror caracter crucial îți scapă. Și trebuie să-ți riști viața pentru a transmite și a ascunde lucruri care ți se par lipsite de interes. Acum eram lămurit: agent secret, fără umbră de îndoială. Am replicat cu un aer blazat: -În privința asta, ne regăsim în experiența comună: ziaristul care comentează un non-eveniment, publicistul care ridică în slăvi un produs pe care nu-l va cumpăra niciodată, bucătarul anorexic, preotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
niciodată, bucătarul anorexic, preotul care și-a pierdut credința... -Nu m-am gândit la asta, zise ea cu admirație. Îmi umplu din nou cupa. -De ce ai ales această meserie, Olaf? Eram încântat că-mi pusese întrebarea asta. Un agent secret era probabil un tip pe care o frumoasă blondă îl servea cu o cupă de șampanie. Însă ea aștepta un răspuns serios și m-am străduit să n-o decepționez: -Oare noi alegem, Sigrid? E destinul. Noi suntem cei aleși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
stupide. „Fiți foarte atent, domnule.” Sarcasmul acesta era în mod clar o amenințare. Era în interesul meu să fug. Georges Sheneve avea cu siguranță un detector de numere și știa de unde telefonez. Doar dacă Olaf nu optase pentru un număr secret, lucru perfect posibil. Dar cu sau fără număr, Sheneve nu ar avea nevoie de prea mult timp ca să mă localizeze. Nu trebuia să fii prea șiret ca să ghicești unde mă aflu. Cincisprezece treizeci. Nimic nu mă împiedica să sar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
somnoroase. Tipul care murise în casa mea se numea într-adevăr Olaf Sildur? Fotografia de pe cartea de identitate corespundea, așa cum ar fi putut corespunde oricui. N-am pus la îndoială veridicitatea pozei văzând-o, dar dacă nu ești polițist, agent secret sau vameș, nu pui la îndoială aceste lucruri. Am ales ipoteza că răposatul meu era realmente Olaf. În cazul acesta, de unde știa Georges Sheneve că murise? Olaf îi telefonase de la mine, Georges putuse să-mi capteze numărul, datorită căruia îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
proastă? întrebai cu o voce care suna fals. -Cine ești? Cum de nu mă gândisem ? Pesemne că zbirii îi revelaseră adevărul sub formă epistolară. Dar ce fel de adevăr? -Sigrid, doar știi că, în meseria noastră, suntem obligați să păstrăm secrete. -Olaf a murit! Mi-ai ucis soțul! -Nu! L-am văzut murind sub ochii mei, dar nu am nici un amestec. A avut un atac de cord în apartamentul meu. -Dacă așa ar fi stat lucrurile, mi-ai fi spus. Evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
în pătucurile voastre, ciocu’ mic, ascultați radioul, la masă în formație și atît. Gărzile tot la locul lor fioroase, măi băieți voi de unde sînteți de fapt? îi întreb, dar ei o scaldă, atunci m-am luminat, or fi uslași, forțe secrete, i-o fi pus cineva de sus în funcție și pe ei săracii, sînteți USLA, le-o zic în buză, bănuiam eu, n-au avut pe unde altundeva să vă pitească și v-au adus aici pînă la noi ordine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care încep să bîzîie în jurul feliilor de pîine. Ia-o pe îndelete, ca să ne dăm mai ușor seama despre ce e vorba, spune Tușica desfăcînd dopul termosului de tinichea pe care-l dosea bine în fiecare zi într-un locșor secret, umplînd încăperea cu un miros cald de năut. Nu știu cîte din toatea astea au să se adeverească sau nu, reia Delfina, împărțindu-și pachețelul în trei părți egale, deși acum cînd stau să mă gîndesc mai bine, îmi pare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
gloata n-are alt rol decît cel de paravan, cu toate astea sînt de acord că fără popor nu se poate face nimic, așa cum nu se poate face nimic dacă înainte de a porni la luptă nu-ți inventezi propria țintă secretă despre care nimeni altcineva nu are cunoștință, spre care să-ți poți trimite săgețile frustrării de fiecare dată cînd simți nevoia. Nu-și poate dezlipi sub nici un chip ochii de panoul dedicat Celui mai Iubit Fiu al Poporului, cu portretul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu este în stare să fie de ajutor țării fiind la o așa de mare distanță. În schimb își ia pe loc revanșa numindu-i pe oamenii lui asasini, porci și fasciști. „Este o nelegiuire, un masacru, organizat de miliția secretă a Piticului“, își mai dă acesta cu părerea de la o depărtare de mii de mile. Încheierea e mai dramatică decît îți poți închipui, reia Bătrînul, iar Poștașul îi aduce aminte șuierînd printre dinți că a citit-o de nenumărate ori
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ardea încă de aventuri. O soție v ar schimba de tot viața, îi spusese atunci Tîrnăcop franc în față. Era o șmecheră, lăsase să curgă apa la baie ca să-l spioneze liniștită. — Hoțomano, ai aflat-o și pe asta, micul secret al unui mare combatant care și-a riscat viața în repetate rînduri pentru ca generațiile viitoare să beneficieze de o viață nouă. Ce mai, n-ar fi trebuit să-i racoleze pe Curist și Părințel, a fost ideea păguboasă a lui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
brînză, reia Bătrînul gîndindu-se tot la ale lui, imaginea Armatei era deja împroșcată cu rahat cu premeditare, așa cum s-a întîmpat întotdeauna. Foloasele trebuia să le tragă noua clasă politică și Securitatea. — Eu încă n-am auzit de vreun serviciu secret care să pice prost după vreo schimbare de sistem, spune Dendé. — Zicala că fiecare naș își are nașul nu se aplică și aici, spune Gulie încercînd să privească în stradă, domnul Președinte se pare că se va afla în frunte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]