3,225 matches
-
coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului. Iar șeful de gară, adăugă încet, pentru el însuși: "Și să uiți, Doamne, că poetul durerii noastre seculare a fost șeful guvernului Goga-Cuza, care a suprimat presa democrată, a permis și chiar a stimulat violențele antisemite și a vrut să-i trimită pe evrei în Madagascar..." Și apoi, cu mai mică dificultate, al doilea text: Într-o zi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
figura centrală a filmului și tranzițiile-cheie implică transformarea lui dintr-un criminal într-un naționalist dedicat cauzei negrilor care lucrează spre binele Națiunii Islamice, pentru a se transforma mai apoi din nou într-un internaționalist cu opinii din cele mai seculare. Cheia este, deci, chiar Malcolm X ca ideal moral, ca model pentru negrii care vor să se schimbe și să facă ceva pentru ei înșiși, să devină propriii lor suverani, mai degrabă decît oricare dintre pozițiile politice și mesajele specifice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
referi la extazul religios cît și cel erotic". Madona scoate în evidență erotismul latent al religiei catolice și îl utilizează avînd în vedere obiective estetice și morale. Ea încorporează în plus și bucuria și entuziasmul muzicii negre gospel, amestecînd elementul secular și pe cel religios, cultul catolic și cel protestant, diferite teme și imagini. Videoclipul pune în contrast imaginile unei lumi interioare cu cele ale lumii exterioare; lumea exterioară este locul de manifestare a violenței sexuale și rasiale, a bigotismului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
analiză senină, obiectivă și curajoasă, dacă situația ar cere-o, ne-am învinovăți de lașitate. Mulți factori au contribuit la crearea situației prezente. De peste patru secole, odată cu Luther, lumea și-a pierdut echilibrul unității creștine. Noi purtăm povara unor greșeli seculare, a unor persecuții nemaiauzite, a unor răsturnări politico-sociale, ale unor transformări economice radicale; dar, chiar dacă admitem toate acestea, dacă am ajuns la situațiile amintite, cum am putea să nu înțelegem că e ceva ce nu merge așa cum trebuie chiar și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de tipăritură, ziar, revistă, carte, broșură, foaie volantă, sau chiar și afișe de pe ziduri“. 48. A venit timpul să ne eliberăm de slugărniciile lumești ale trecutului și să conștientizăm superioritatea noastră absolută A sosit timpul să ne debarasăm de aservirile seculare ale trecutului, care ne-au făcut să creștem într-o atmosferă în care primatul literar și chiar cel al gândirii înseși ne era transmis de autorii păgâni sau clasici, ori de cei lipsiți de credință. Departe de noi intenția de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
își deschide inima, asemenea Fondatorului, la toate mizeriile materiale și morale ale omenirii sărace. Părintele Ioan Calabria a instituit și Congregația Slujitoarelor Sărace ale Divinei Providențe, aprobată de episcop la 25 martie 1952, și Familia Frații Externi (1944) pentru laicii seculari care se străduiesc să trăiască, în sânul familiilor lor, spiritul de abandonare în grija Providenței și a carității active. A adormit în Domnul la 4 dec. 1954, după o viață foarte laborioasă, sfințită, în umilința anonimatului, cu Calvarul a infinite
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
gospodari, cu grădini și livezi, cu un pârâu (leit motivul pârâul!) care îl străbate, pârâu pe malul căruia cârduri de rațe și gâște își duceau traiul de primăvara devreme până toamna târziu. La marginea satului era un parc, cu copaci seculari (stejari și fagi), practic o mică pădure în centrul căreia era un conac. Din păcate, conacul era în paragină. Urmări ale luptei de clasă. Să nu uităm, erau anii '50. Spre răsărit se deschidea, în unghi, un tăpșan din ce în ce mai larg
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
doctoratul la Paris, cu tema Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare, o continuare și o corectare totodată a cercetărilor renumiților Laplace, Lagrange și Poisson. Eruditul matematician și astronom Henry Poincaré remarca: ”În 1878, Spiru Haret a dovedit existența termenilor seculari de gradul III și acest lucru a stârnit o mare uimire”. Celebrul fizician francez aprecia că rezultatul lui Haret era o mare surpriză și continuă cercetările acestuia, ceea ce a condus la teoria haosului. Mai târziu, cercetările lui Haret au fost
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru și Ascoli vă conferă în unanimitate premiul. Vă așteptăm.“ Premiul consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca și în întru linia noastră de purtare e simplă. Avem un lucru sânt [sfânt] de păzit, neutralitatea noastră, garantată de puterile cele mari ale Europei. Această neutralitate ne impune datorii ce trebuie să îndeplinim cu lealitate și sinceritate. Legămintele seculare ce unește [sic!] România cu Curtea Suzerană și cari au fost pentru români totdeauna un scut puternic în timpurile cele mai grele, trebuiesc respectate și manținute. Dovezile necontestabile ale simțimentelor noastre în această privire vor fi, nu mă îndoiesc, primite
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca să-și îndrepte stricăciunile produse de război. Rea condițiune pentru îndeplinirea acestei lucrări reparatoare și pentru liniștirea țării noastre ar fi umbletele printr-însa a unei armate streine. III Ne pare că ar fi drept ca, pe baza titlurilor ei seculare. România să reintre în posesiunea insulelor și a gurelor Dunării, coprinzându-se între acestea și Insula Șerpilor. Această înapoiare ar fi numai o dreaptă restabilire a dispozițiunilor originare prin care Marile Puteri încredințaseră Principatelor Dunărene, la 1856, paza libertății Dunării la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
recunoscute prin Tractatul de la Paris: 1. Nici o parte a teritoriului actual al României să nu fie dezlipită de dânsa. 2. Pământurile românești să nu fie supuse la un drept de trecere în folosul armatelor ruse. 3. Principatul, în virtutea titlurilor sale seculare, să reintre în stăpânirea insulelor și gurelor Dunării, coprinzându-se în acestea și Insula Șerpilor. 4. România să primească, sub orice formă se va socoti mai lesnicioasă, o despăgubire proporțională cu puterile militare cu cari ea a contribuit la război. 5
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Gorbaciov a recunoscut vinovăția Uniunii Sovietice în 13 aprilie 1990). Rândul României a venit printr-o lovitură de trăsnet în noaptea de 26 iunie 1940, când un ultimatum sovietic impunea „înapoierea” Bucovinei de Nord, învinuind România că a „călcat unitatea seculară a Basarabiei”, ținut populat „în majoritate de ucrainieni”(!). Sovieticii nu mai vorbesc acum de necesitatea “eliberării țăranilor moldoveni de jugul boierilor români”, ci vin cu o minciună destinată celor care știau că în Basarabia numai 12% din locuitori erau ucrainieni
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
ceea ce ne va oferi Nikko mai special. Altarele și templele vizitate sunt locuri sacre renumite în capodoperele lor arhitecturale și decorative. Aceste monumente, reflectare a geniului artistic, sunt integrate armonios într-un cadru natural format dintr-o pădure de cedri seculari. Nikko este un centru religios-tradițional unde, conform credinței „Shinto”, privind relația omului cu natura, pădurile și munții au o semnificație sacră. Peisajul este superb, mai ales cel în mijlocul căruia se află cascada Kegon, al cărui șuvoi de ape se zbenguie
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de umbra copacilor, te simți liber, cu adevărat integrat în peisaj. La dreapta, printre copacii înalți, apăru intersecția spre mănăstirea Neamțului, însă conform traseului stabilit de unchiul meu - cunoscător și apropiat al clerului - am mers înainte, pe lângă pâlcurile de copaci seculari crescuți pe pajiști înverzite, spre Secu. M-am abătut de la drumul principal care se continua spre Poiana Largului, ajungând pe unul îngust, apoi la un altul pietruit și cu bălți mari. La câțiva kilometri înainte de mănăstire, oportun și mulțumitor, zării
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
dorea să facă o crescătorie de găini. Specialistul i-a arătat În fermă tot ce trebuie făcut pentru a realiza un venit satisfăcător. Investițiile cu care se fac dese greșeli sunt acelea din construcții. Trebuiesc evitate construcțiile luxoase cu durată seculară. De altfel, În SUA am găsit cele mai raționale investiții. În timp ce În Europa occidentală erau investiți În clădiri peste 50% din valoarea terenului, care de altfel e foarte scump, În SUA ele mergeau până la 15% din valoarea terenului, care acolo
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
deosebit de viața lor. Astfel: viața țăranilor, alimentația, Îmbrăcămintea, Încălțămintea, credința, superstițiile; l-a interesat cultura porumbului și consumul de mămăligă. E bucuros că În România planta lor națională e atât de prețuită. Îi spun că aceasta se datorește bunului simț secular al minunatului țăran român. El a adoptat această cultură fără propagandă oficială, când nici nu exista un minister al agriculturii și nici specialiști agricoli. Păstrând proporțiile, România e principala cultivatoare de porumb de pe glob. Nu aplicăm Încă tehnica voastră, dar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
izolați și crescuți sub o cupolă protectoare, acolo, pe stradela SĂrărie, în casa Stere. Deci închipuiți-vă o casă din aia boierească, veche, complet izolată față de stradă pe trei laturi și pe-a patra latură erau parcul nostru cu arbori seculari și grădina noastră... Bun, întâlneai copii la școală sau așa, dar nu am văzut lumea, așa cum e ea, până n-am ajuns în spitale, până n-am ajuns să intervievez oameni cărora le făceam foaia de observație; până n-aveau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
suntem purtătorii sfintei misiuni a pregătirii sufletelor unui neam pentru unul din cele mai mari și înălțătoare momente din câte cunoaște istoria”, locul „nostru e cât se poate mai în fruntea celor ce vor să frângă lanțurile ruginite ale sclaviei seculare, în care zace Bucovina de 142 ani, iar chemarea noastră-i să le luminăm calea spre această țintă întrezărită de mult”... ...” Dând românilor de pretutindeni această publicație, pe care am numito simplu și modest Revista Bucovinei, desfășurăm cutele unui nou
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ștefureac îi închinase naturii virgine”, pagini care-și aveau „binemeritată faimă și-n lumea științifică a străinătății”: la vremea respectivă, în 1942-1943, 45% din pământul Bucovinei e pădure; la 1899 din 10.441 km2 peste ½ (5325 km2) era pădure, pădurea seculară de la Slătioara - unde „molidul și bradul e de 300-400 de ani și mai bine”, unde monumentele naturale devin monumente naționale... La 22 august 1942 - spune „Bucovina turistică” a lui Leca Morariu - în registrul Fondului religionar Cernăuți erau declarate monumente ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tovarăș”, creând zâzanie În lumea clericală, creștinească. Sigur, a făcut-o și ca un isteț politician, nevoind să piardă voturile acelor Români care, ne-informați sau prost informați, credeau - unii mai cred și azi! - că uniții ardeleni au „trădat vechea, seculara credință” și că „a te pleca Vaticanului” Însemna cumva o trădare față de vechile principii pravoslavnice. Uitând, aceștia, că unul dintre factorii de extremă slăbiciune a rezistenței romândești față de robia ruso-comunistă a fost tocmai acea mult-trâmbițată „auto-cefalitate” a marii Biserici Ortodoxe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
originea acelei spaime care, În diavolescul ei, are o sclipire zeiască, așa cum sunt tunetul sau focul ce aprinde din nimic mii de hectare de pădure și oceanul ce ridică valuri cât casa. Și nu e de mirare că atunci când dușmanul secular Îți invadează teritoriul, toți se ridică, cu mic-cu mare, se adună În jurul „bunului Despot” și Îl ajută să scape de necaz, iar mai marii lumii Îi strâng emoționat mâna. Nu ai cumva impresia, În fața unei asemenea Figuri, de a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și de cele noi, apărute În „modernitate”, cum au fost cel englez și cel german. Or, ha, ha, ca să glumim puțin și amar, cum am Învățat să o facem, În acest sens „războiul Încă nu s-a sfârșit!”. Acel război secular pe care Îl ducem pentru adevărata neatârnare și În care „comandanții și luptătorii” nu sunt cei desemnați de obicei sub acest nume, ci... au fost preoții, scriitorii, autorul anonim care Într-o stranie colaborare cu boierul Vasile Alecsandri a scris
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
respectarea persoanei și a drepturilor ei sfinte, dar și de actul conștientizării valorilor care fac și desemnează identitatea națională; dintr-o populație răsfirată pe cei doi versanți ai Carpaților s-a iscat o națiune, după convulsii și forme dramatic confuze, seculare, În primul rând prin această conștientizare a faptului că suntem de fapt o singură națiune, iar această luciditate comunitară s-a datorat celor care au scris și tipărit În acel idiom, cu rezonanțe latine, ce se vorbea prin aceste locuri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ascultat de „profețiile” mele „dogmatice”, „optimiste”! Nu, noi, indiferent cine am fi, nu suntem și nu putem fi stăpânii Adevărului! El este, cum o constatam mai sus, duplice, profund și tiranic duplice, ambiguu, ceea ce Îi conferă „misterul”, dar și vigoarea seculară, supraumană. Nu, noi putem fi doar „stăpânii propriei noastre firi”, adică consecvenți și lucizi de propria noastră structură temperamentală și ideatică, urmând sfatul vechi al vicleanului și curteanului Înțelept care a fost Polonius: - Rămâi credincios ție Însuți și așa cum ziua
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]